BusinessMagazin

Tag: Impact

  • Compania FM Logistic aniversează 50 de ani de existenţă pe piaţă

    FM Logistic operează în 6 sectoare principale- alimentar, retail, industria  bunurilor de uz casnic şi îngrijire personală, cosmetic/ produse de lux, farmaceutic, produse industriale şi electronice, este prezentă pe 3 continente, în 5 regiuni (Europa de Vest, Europa Centrală, Europa de Est, Asia şi America Latină), are 23,300 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro realizată în proporţie de 63% în afara Franţei. Compania reprezintă unul dintre cei mai importanţi jucători logistici internaţionali care oferă soluţii logistice pentru optimizarea operaţiunilor din cadrul lanţului global de aprovizionare, de la depozitare şi distribuţie până la co-packing şi Supply Chain Management. 

    Planul de dezvoltare FM Logistic se bazează pe lângă expansiunea geografică şi pe inovaţie, aceasta realizându-se în conformitate cu normele pentru protejarea mediului. FM Logistic este pionier în crearea unor soluţii logistice inovatoare (AGV, drone, roboţi), fiind una dintre companiile care au implementat “pooling-ul” o soluţie inovatoare de consolidare a mărfurilor de acelaşi profil şi ale cărei rezultate au fost recunoscute, aducând numeroase premii de-a lungul anilor (premiată la SITL- târgul internaţional de servicii de logistică şi transport) sau crearea Collaborative Routing Centres (CRC®) în 2015.

    Având în vedere tendinţele de consum, în 2015 FM Logistic a dezvoltat soluţia CityLogin – soluţie ecologică de distribuţie în interiorul oraşelor în conformitate cu solicitările de sustenabilitate la nivel European, implementată iniţial în Roma, apoi în Madrid şi Paris, şi în curând Milano, Varşovia şi Moscova.

  • Traficul pe Internet va depăşi 3 Zettabytes până în 2021, la nivel global

    Conform datelor prezentate în raport, numărul de utilizatori de internet va creşte de la 3,3 miliarde la 4,6 miliarde sau 58% din populaţia globală . Dispozitivele personale şi conexiunile machine-to-machine (M2M) vor fi adoptate într-un ritm accelerat, viteza medie de broadband va creşte constant, iar conţinutul video va fi accesat din ce în ce mai mult. Pe parcursul perioadei analizate, traficul IP global este estimat să crească de trei ori, ajungând la o rată anuală de 3,3 zettabyte până în 2021, în creştere de la o rată anuală de 1,2 zettabyte în 2016.

    ”Digitalizarea aduce anual creşteri spectaculoase ale numărului de dispozitive conectate şi a traficului generat. În acest context, crearea unor reţele robuste şi sigure este esenţială pentru a putea susţine dezvoltarea în viitor a Internetului ”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.

    Pentru prima dată în cei 12 ani de când se publică raportul Cisco VNI, conexiunile M2M (machine to machine) care susţin aplicaţiile Internet of Things (IoT) vor reprezenta mai mult de jumătate din totalul de 27,1 miliarde de dispozitive şi conexiuni şi vor reprezenta 5% din traficul IP global până în 2021.

    Inovaţiile IoT transpuse la nivelul locuinţelor conectate, sistemului medical conectat, maşinilor şi transportului inteligent, dar şi o serie de alte servicii M2M inovatoare generează această creştere. Odată cu creşterea numărului de aplicaţii conectate, cum ar fi monitorizarea stării de sănătate, dozarea medicamentelor şi conectivitate pentru intervenţiile de urgenţă, sectorul medical va cunoaşte cea mai rapidă creştere din industrie (30% CAGR). Aplicaţiile pentru maşini şi oraşe conectate vor înregistra cea de-a doua cea mai rapidă creştere (29% CAGR).

    Conţinutul video va continua să domine traficul IP şi creşterea totală a traficului pe internet – reprezentând 80% din traficul pe internet până în 2021, în creştere de la 67% în 2016.

    Conţinutul video live pe internet va creşte de 15 ori şi va ajunge la 13% din traficul video pe internet până în 2021 – ceea ce înseamnă mai mult streaming de aplicaţii TV şi streaming personal live pe reţelele sociale. În timp ce transmisia video live redefineşte modelele de divertisment din prezent, realitatea virtuală (VR) şi realitatea augmentată (AR) câştigă din ce în ce mai mult teren. Până în 2021, traficul VR/AR va creşte de 20 de ori şi va reprezenta 1% din traficul de divertisment la nivel mondial.

    Date statistice regiunea Europa Centrală şi de Est:

    • Traficul IP va creşte de trei ori, în perioada 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 26%.
    • Traficul pe internet în regiunea CEE în 2021 va fi echivalent cu de 240 de ori volumul întregului trafic de internet în regiune în anul 2005.
    • Traficul mobil de date va creşte de şase ori între 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 44%, de două ori mai rapid decât traficul IP fix.
    • Traficul mobil a reprezentat 16% din totalul traficului IP în 2016 şi va ajunge la 31% din totalul traficului IP în 2021.
    • Traficul video IP va creşte de cinci ori între 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 35%.
    • Traficul video pe internet (business şi consumer, combinat) va fi de 76% din traficul total pe internet în 2021, de la 53% în 2016. 62% din traficul video pe internet va fi HD, iar 10,5% va fi  ultra HD.
    • Traficul generat de jocurile online va creşte de cinci ori şi va reprezenta 2% din traficul pe internet pe segmentul consumer în 2021.
    • În 2021 vor exista aproximativ 3 dispozitive conectate la internet pe cap de locuitor. 49% dintre dispozitivele conectate la internet vor fi mobile. Echipamentele M2M vor reprezenta 47% dintre toate dispozitivele conectate la internet până în 2021.
    • Până în 2021, 22% din traficul IP va fi generat prin intermediul PC-urilor (faţă de 58% în 2016), 8% prin intermediul televizoarelor, 53% prin intermediul smartphone-urilor(în creştere, faţă de 22% în 2016), 12% prin intermediul tabletelor, 5% prin intermediul dispozitivelor M2M.

    Date statistice:

    1. Traficul IP va creşte de trei ori în perioada 2016-2021.
    • Traficul IP global este estimat să ajungă la 278 exabyte pe lună până în 2021, în creştere de la 96 exabyte pe lună în 2016. Traficul IP global va atinge o rată anuală de 3,3 zettabyte până în 2021.
    • Traficul în ora de vârf creşte mai repede decât traficul mediu pe Internet. Ora de trafic maxim pe internet va creşte de 4,6 din 2016 până în 2021

    2. Dispozitivele Wi-Fi şi mobile conectate vor genera 73% din traficul de internet până în 2021
    • Accesul la internet în 2021- Wi-Fi: 53%; mobil: 20%;  fix: 27%
    • Accesul la internet în 2016- Wi-Fi: 52%; mobil: 10%; fix: 38%

    3. La nivel global, numărul total de hotspot-uri publice W-Fi, inclusiv în segmentul rezidenţial, va creşte de 6 ori între 2016-2021, de la 94 de milioane în 2016, la 541,6 milioane în 2021.
    • La nivel global, numărul total de hotspot-uri Wi-Fi în segmentul rezidenţial va creşte de la 85 de milioane în 2016 la 526,2 milioane în 2021.
    • Topul ţărilor cu cele mai multe hotspot-uri: China (170 de milioane până în 2021), SUA (86 de milioane până în 2021), Japonia (33 de milioane până în 2021) şi Franţa (30 de milioane până în 2021).

    4. Până în 2021, mai mult de jumătate (56%) dintre televizoarele cu ecran plat conectate vor fi 4K, de la 15% în 2016
    • Numărul televizoarelor 4K va creşte de la 85 de milioane în 2016 la 663 de milioane până în 2021.

    5. Traficul rezidenţial după modelul „fără cablu” este cu 86% mai mare decât traficul pe internet mediu în zona rezidenţială
    • Modelul „fără cablu” se referă la actuala tendinţă din piaţă, în care tradiţionala vizionare a programelor de televiziune pe baza unui abonament la serviciile unui furnizor prin cablu este înlocuită cu alte mijloace de vizionare video, cum ar fi conţinut video online şi mobil, disponibile utilizatorilor prin intermediul conexiunilor la internet fixe şi mobile.
    • O locuinţă care utilizează modelul „fără cablu” generează 117 GB pe lună în 2017, faţă de 63 GB pe lună, media realizată de o locuinţă conectată la internet.

    6. Traficul pe internet la nivelul utilizatorului final trece pe la periferia reţelelor – peste o treime din trafic va ocoli reţelele principale până în 2021
    • La nivel global, 35% din traficul pe internet va fi transportat din reţea în reţea până în 2021, de la 22% în 2016.
    • La nivel global, 23% din traficul pe internet se va efectua prin intermediul unor reţele regionale (fără să intersecteze reţelele dintre ţări) până în 2021, în comparaţie cu 20% în 2016.
    • La nivel global, 41% din traficul pe internet va traversa reţelele dintre ţări până în 2021, faţă de 58% în 2016.

    7. Traficul global SD-WAN la nivel enterprise
    • Traficul prin reţele SD-WAN va creşte la o rată CAGR de 44%, comparativ cu 5% prin reţelele tradiţionale WAN.
    • Traficul SD-WAN va creşte de şase ori în următorii 5 ani şi va reprezenta 25% din traficul WAN până în 2021.

    8. Proporţiile unui atac mediu DDoS (Distributed Denial of Service) cresc constant şi se apropie de 1,2 Gpbs – suficient pentru a închide complet activitatea majorităţii organizaţiilor
    • Incidentele DDoS pot paraliza reţelele prin supra-solicitarea serverelor şi dispozitivelor conectate la reţea cu trafic din mai multe surse IP.
    • Dimensiunea vârfului maxim de atac a crescut cu 60% an de an, iar atunci când aceste atacuri au loc reprezintă până la 18% din traficul de internet al unei ţări
    • Dimensiunea medie a unui atac DDoS a crescut la 22%, procent similar cu creşterea traficului anual pe internet de 29% an de an.
    • Numărul de atacuri DDoS a crescut cu 172% în 2016 şi va creşte la nivel mondial de 2,5 ori până la 3,1 milioane până în 2021.

  • Tranzacţiile cu produse la mâna a doua au redus emisiile de carbon din România cu peste 1 milion de tone în perioada martie 2016 -aprilie 2017

    Calculul a fost realizat pe baza numărului de produse declarate vândute de către utilizatorii OLX la dezactivarea anunţurilor din ultimul an. Pentru studiu, au fost luate în considerare cele mai populare 28 dintre ofertele listate pe site-ul de anunţuri din categoriile „Auto”, „Electronice şi Electrocasnice”, „Casă şi Grădină”, „Sport – timp liber”, „Mama şi copilul” şi „Modă şi frumuseţe”. Comercializarea autoturismelor la mâna a doua a avut cel mai mare impact asupra reducerii cantităţii de emisii de CO2 din ultimul an – cele peste 100.000 de maşini declarate vândute pe OLX au redus cu 1,1 milioane de tone emisiile de carbon.

    Tranzacţionarea a 409.557 de produse electronice şi electrocasnice la mâna a doua a redus cantitatea de emisii de carbon din România cu 27.372 de tone, iar comercializarea celor peste 66.000 de produse din categoria „Casă şi grădină” a dus la reducerea emisiilor de carbon din ultimul an cu 10.737 tone.

    „Raportul pe care l-am realizat pentru OLX arată că emisiile de CO2 se diminuează semnificativ ca urmare a comerţului cu produse second-hand. Practic, cumpărând un produs la mâna a doua, prelungim viaţa acestui produs şi reducem cantitatea de energie care ar fi consumată pentru producerea aceluiaşi produs nou. Aşadar, folosirea produselor vândute pe OLX este unul dintre modurile prin care putem influenţa cantitatea de CO2 care creează efectul de seră şi prin care, cu toţii, putem contribui la protejarea mediului înconjurător. Pentru a traduce in termeni simpli ce înseamnă cantitatea de CO2 redusă prin intermediul tranzacţiilor de pe OLX, pot să vă dau un exemplu concludent. O centrală termoelectrică a unui oraş de 250.000 locuitori emite în jur de 1,2 milioane tone CO2, adică aproape aceeaşi cantitate de CO2 salvată prin tranzacţiile OLX”, explică Casiana Fometescu, consultant CO2 în cadrul Carbon Expert.

    Potrivit Eurostat, emisiile de CO2 reprezintă 80% din totalul gazelor cu efect de seră generate la nivelul Uniunii Europene, care contribuie masiv la fenomenul de încălzire globală. Datele Institutului European de Statistică arată că, anul trecut, ţara noastră a fost responsabilă de 2,1% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din Uniunea Europeană.

    „Dincolo de motivele pragmatice pentru care alegem să vindem lucrurile pe care nu le mai folosim sau să cumpărăm bunuri folosite în prealabil de alte persoane, refolosirea obiectelor puse deja în circulaţie contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de carbon. Alături de românii care aleg să vândă şi să cumpere pe OLX, suntem astfel implicaţi într-o cauză  de interes global care influenţează direct mediul înconjurător”, declară Cristina Gheorghiţoiu, General Manager OLX Group România.

    Datele Institutului European de Statistică, Eurostat, arată că, anul trecut, România şi alte zece state membre şi-au redus emisiile: Malta, Bulgaria, Portugalia, Marea Britanie, Luxemburg, Grecia, Italia, Estonia, Cehia şi Belgia. Cel mai mare procent al micşorării emisiilor a fost înregistrat în Malta, de 18,2%. Cu toate acestea, Malta este un stat mic şi este responsabilă de numai 0,04% din totalul emisiilor europene. În schimb, bulgarii au înregistrat a doua cea mai mare reducere a emisiilor de dioxid de carbon din UE, de 7%, lor urmându-le Portugalia, cu 5,7%, şi Marea Britanie, cu 4,8%.

    În schimb, 17 state europene şi-au majorat emisiile de dioxid de carbon, cea mai mare creştere fiind înregistrată în Finlanda, de 8,5%, în Cipru, de 7%, şi în Slovenia şi Danemarca, de 5,8%, respectiv de 5,7%.

    Cu toate acestea, cele mai mari proporţii în totalul emisiilor de dioxid de carbon din UE le au ţări precum Germania, de 22,9%, Marea Britanie, de 11,7%, şi Italia, de 10,1%.

    La nivelul întregii Uniuni Europene, emisiile de dioxid de carbon s-au redus anul trecut cu 0,4%, comparativ cu anul precedent. În momentul de faţă, UE este pe cale să-şi depăşească obiectivul stabilit pentru anul 2020, şi anume de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020 şi cu 40% până în 2030 faţă de valorile înregistrate în 1990.

     

  • Cum arată NOUA ARMĂ a Rusiei: este mai rapidă decat orice sistem ANTIRACHETĂ si de şase ori MAI RAPIDĂ decât viteza sunetului

    The Zircon este mai rapid decât orice sistem antirachetă, inclusiv cele care se aşteaptă să apară în următoarele două decenii. „În Rusia, testarea armelor se află deja în curs de desfăşurare. Se aşteaptă ca acesta să fie adăugată în arsenalul Rusiei între 2018 şi 2020”, a declarat analistul militar rus Vladimir Tuchkov. Experţii avertizează că proiectilele „de neoprit” ar putea declanşa dezastre pentru portavioanele HMS Queen Elizabeth şi HMS Prince of Wales, în valoare de 6,2 miliarde de dolari. 

    SUA cheltuie anual aproape 600 miliarde de dolari pe bugetul de apărare şi se mândreşte cu cea mai puternică armată din lume. Cu toate acestea, cele 19 portavioane nu ar fi capabile să oprească aceste arme, potrivit raportului. Forţele de apărare anti-rachetă sunt echipate pentru a doborî proiectile cu până la 2.300 de mph, ceea ce înseamnă că ar fi fără nicio putere asupra Zicron. „Rezultatele pe care americanii le-au atins în 2013 au fost atinse, chiar depăşite de către Uniunea Sovietică cu mult timp în urmă”, a mai declarat Tuchkov.

    Zicron utilizează tehnologia Scramjet, ce amestecă combustibil cu aer, sistem ce îi permite să atingă viteze hipersone. Asta înseamnă că proiectilul poate călători la viteze uimitoare – 155 de mile în 2,5 minute, mai rapid decât un glonţ al lunetistului.

  • Cum arată noua armă a Rusiei: este mai rapidă decat orice sistem antirachetă si de şase ori mai rapidă decât viteza sunetului

    The Zircon este mai rapid decât orice sistem antirachetă, inclusiv cele care se aşteaptă să apară în următoarele două decenii. „În Rusia, testarea armelor se află deja în curs de desfăşurare. Se aşteaptă ca acesta să fie adăugată în arsenalul Rusiei între 2018 şi 2020”, a declarat analistul militar rus Vladimir Tuchkov. Experţii avertizează că proiectilele „de neoprit” ar putea declanşa dezastre pentru portavioanele HMS Queen Elizabeth şi HMS Prince of Wales, în valoare de 6,2 miliarde de dolari. 

    SUA cheltuie anual aproape 600 miliarde de dolari pe bugetul de apărare şi se mândreşte cu cea mai puternică armată din lume. Cu toate acestea, cele 19 portavioane nu ar fi capabile să oprească aceste arme, potrivit raportului. Forţele de apărare anti-rachetă sunt echipate pentru a doborî proiectile cu până la 2.300 de mph, ceea ce înseamnă că ar fi fără nicio putere asupra Zicron. „Rezultatele pe care americanii le-au atins în 2013 au fost atinse, chiar depăşite de către Uniunea Sovietică cu mult timp în urmă”, a mai declarat Tuchkov.

    Zicron utilizează tehnologia Scramjet, ce amestecă combustibil cu aer, sistem ce îi permite să atingă viteze hipersone. Asta înseamnă că proiectilul poate călători la viteze uimitoare – 155 de mile în 2,5 minute, mai rapid decât un glonţ al lunetistului.

  • Cum arată noua armă a Rusiei: este mai rapidă decat orice sistem antirachetă si de şase ori mai rapidă decât viteza sunetului

    The Zircon este mai rapid decât orice sistem antirachetă, inclusiv cele care se aşteaptă să apară în următoarele două decenii. „În Rusia, testarea armelor se află deja în curs de desfăşurare. Se aşteaptă ca acesta să fie adăugată în arsenalul Rusiei între 2018 şi 2020”, a declarat analistul militar rus Vladimir Tuchkov. Experţii avertizează că proiectilele „de neoprit” ar putea declanşa dezastre pentru portavioanele HMS Queen Elizabeth şi HMS Prince of Wales, în valoare de 6,2 miliarde de dolari. 

    SUA cheltuie anual aproape 600 miliarde de dolari pe bugetul de apărare şi se mândreşte cu cea mai puternică armată din lume. Cu toate acestea, cele 19 portavioane nu ar fi capabile să oprească aceste arme, potrivit raportului. Forţele de apărare anti-rachetă sunt echipate pentru a doborî proiectile cu până la 2.300 de mph, ceea ce înseamnă că ar fi fără nicio putere asupra Zicron. „Rezultatele pe care americanii le-au atins în 2013 au fost atinse, chiar depăşite de către Uniunea Sovietică cu mult timp în urmă”, a mai declarat Tuchkov.

    Zicron utilizează tehnologia Scramjet, ce amestecă combustibil cu aer, sistem ce îi permite să atingă viteze hipersone. Asta înseamnă că proiectilul poate călători la viteze uimitoare – 155 de mile în 2,5 minute, mai rapid decât un glonţ al lunetistului.

  • Scenariul sumbru făcut de reprezentanţii IMM-urilor după ce au calculat impactul bugetar pe care îl va avea Legea salarizării

    „În lipsa unui studiu de impact realizat oficial, am calculat noi că Legea salarizării va duce la o majorare a cheltuielilor bugetare cu 34 de miliarde de lei până în anul 2020 şi cu 42 de miliarde de lei până în anul 2022. Solicităm Camerei Deputaţilor să analizeze cu maximă atenţie şi responsabilitate a cest proiect legislativ şi să prezinte un studiu privind atât impactul bugetar, cât şi impactul asupra investiţiilor – care ar putea scădea dramatic – şi asupra sectorului privat”, a declarat preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

    Conducerea Consiuliului IMM consideră că scenariul pentru eventualitatea că Legea salarizării va fi adoptată în varianta actuală este următorul: „Va creşte gradul de îndatorare a statului, care va fi obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile; vor creşte taxele (un lucru minunat pe care nu şi-l doreşte nimeni); vom avea încă o lege inaplicabilă; după o jumătate de an, ne vom întoarce la situaţia iniţială, însă cu o inflaţie mai mare şi cu perspectiva tăierilor de salarii”.

    „Este nevoie de calcule bine justificate economic, bazate pe puterea economiei. Trebuie să ne punem problema dacă avem în continuare nevoie de 1,2 milioane de angajaţi în administraţia publică; dacă nu suntem atenţi acum, vom avea aceiaşi funcţionari publici, dar de două ori mai bine plătiţi”, a declarat Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri şi vicepreşedinte al CNIPMMR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VIDEO Dacia 1300 la crash test înainte de 1990. Cum rezista maşina românească la impactul frontal cu un camion

    Înainte de 1989, Dacia folosea maşini rulate sau chiar conduse de şoferi adevăraţi, pentru a face teste de impact. Dacă vitezele de testare erau mai mari de 40 km/h, atunci maşinile erau goale.

    În cazul unor teste de impact mai serioase, precum izbirea frontală cu un camion, Dacia 1300 se comportă foarte slab, având rezultate dezastruoase. Testul din clipul video de mai jos a fost realizat înainte de 1989.

    IATĂ AICI CRASH TESTUL VIDEO CU DACIA 1300 LA IMPACTUL CU UN CAMION ÎNAINTE DE 1990

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.

     

  • Intuitex: Cât ar creşte PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcţional

    Rezultatele testelor internaţionale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înţeleg ce citesc şi nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obţin note mari la clasă, dar mici la testările naţionale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul), cu toate că nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puţin) s-a înjumătăţit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparaţie între toate subiectele la Matematică din 1933 şi până în 2016 şi, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătăţit. 

    În acelaşi timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare şi dezvoltare economică ce realizează şi testele PISA), profesorii din România se consideră bine şi foarte bine pregătiţi la pedagogie. TALIS culege percepţia dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar ţara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

    Copiii mai bine pregătiţi, economie puternică

    Analfabetismul funcţional evidenţiază o categorie de copii nepregătiţi pentru economia viitorului ce vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competenţe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei ţări.

    Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani şi a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcţional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creştere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD, respectiv o creştere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată. Creşterea scorurilor la testele de Ştiinţe şi Matematică de la 444 la 475 (scor obţinut de Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creştere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD şi la o creştere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăşi scorul obţinut de Slovacia şi ar îmbunătăţi calitatea educaţiei, atunci şi creşterea economică ar fi mai importantă.

    Adaptarea educaţiei la era digitală

    Astăzi, copiii sunt pasionaţi de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atraşi de imagini, de mişcare, de feluri dinamice şi inedite de a descoperi lumea, aşa încât învăţarea de tip clasic (cu creionul în mână şi ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică şi deci ineficientă. În acest context, manualele digitale, CD-urile educaţionale sau produsele online de învăţare au venit ca o adaptare firească la nevoile şi dorinţele elevilor şi ca o măsură de a apropia informaţia de ei, de a le încuraja curiozitatea şi pofta de cunoaştere.În plus, România este una dintre puţinele ţări din lume care a implementat în şcoli manualele digitale alături de cele tipărite.