Sanofi va plăti preţul de 45 de dolari per acţiune pentru compania Ablynx, care la începutul lunii a refuzat o ofertă de 2,6 miliarde de euro din partea producătorului danez Novo Nordisk.
Compania franceză este pusă sub presiunea investitorilor, care doresc să vadă o achiziţie majoră, după ce Sanofi a pierdut tranzacţia de achiziţie a producătorului de medicamente împotriva cancerului – Medivation, în favoarea competitorului Pfizer.
Decizia anunţată astăzi va rezulta în concedierea a 2.400 de angajaţi din sediul central situat în Boulogne-Billancourt, Franţa.
Carrefour plănuieşte să vândă 273 de locaţii, care au servit fostului lanţ Dia, şi să reducă mărimea francizei de hypermaketuri. Compania caută un stimulent pentru unităţile sale din China, semnând parteneriate cu Tencent şi cu producătorul de legume şi fructe Yonghui.
Cu un capital imens de popularitate pe toate meridianele, dubla finalistă de la Roland Garros a tratat în ultimele săptămâni ale anului de pe alte poziţii cu compania fondată de neamţul Adi Dassler. Şi-a expus franc cerinţele de ordin financiar în faţa oamenilor cu drept de semnătură de la Adidas, însă oficialii germani nu au reuşit să-i satisfacă Simonei solicitările. Nemţii nu au mai plusat peste milioneul de euro acordat pe sezon, iar oamenii din jurul elevei lui Cahill şi-au reconfigurat planul. “Mulţumesc, Adidas, pentru patru ani minunaţi! Şi o îmbrăţişare aparte pentru Claus Marten. Sunt puţin tristă, dar nerăbdătoare să văd ce-mi rezervă viitorul. An nou fericit tuturor şi mult noroc în 2018”, a fost enigmaticul mesaj al Simonei, pe Twitter, când se scurgeau ultimele zile din 2017.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Gigantul sud-coreean LG Electronics este ultimul dintr-o serie de companii care intenţionează să comercializeze roboţi care să preia anumite sarcini de la oameni. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că roboţii sunt încă în faza de testare şi că „va mai dura mult până când aceştia vor fi pregătiţi de lansare“.
Gigantul francez Lactalis, liderul pieţei locale de lactate după ce a cumpărat în ultimul deceniu trei jucători majori – La Dorna, Albalact şi Covalact -, închide începând cu luna ianuarie fabrica din Kogălniceanu, potrivit surselor din piaţă. Activitatea va fi mutată în unitatea de producţie de la Albalact.
Fabrica de la Kogălniceanu este cea pe care francezii la Lactalis au preluat-o odată cu grupul La Dorna în 2008, de la Jean Valvis. La momentul vânzării, grupul LaDorna era format din Dorna, Dorna Lactate şi Dorna Helas, companie de distribuţie înfiinţată în Grecia.
Louis-François Cartier s-a născut în 1819, în Paris şi a murit în 1904. El a pus bazele Cartier în 1847, la doar 28 de ani, după ce a a preluat atelierul lui Adolphe Picard, unde şi-a făcut ucenicia. A început să creeze bijuterii elegante, ce aveau ca particularitate folosirea platinei.
Aristocraţia franceză a fost în scurt timp cucerită de bijuteriile realizate de el, iar prinţesa Mathilde, nepoata lui Napoleon I, a făcut prima achiziţie în 1856. Trei ani mai târziu, împărăteasa Eugenia s-a alăturat listei de admiratori ai lui Cartier, iar în 1859 el a deschis un butic pe Bulevardul Italienilor din Paris. În 1899, fiul lui Louis-François Cartier, Alfred Cartier, împreună cu fiul său, Louis (Alfred a mai avut doi fii, Pierre şi Jacques, implicaţi ulterior în afacere), au creat primul ceas de mână cu diamante. Piesa a avut un succes imens, iar în acelaşi an, un nou butic Cartier a fost deschis în Paris, pe Rue de la Paix, ce avea să devină hubul casei de bijuterii.
În 1900, Cartier a lansat o colecţie de bijuterii cu design neoclasic, cu diamante montate în platină. Colecţia a devenit un must-have pentru clientela artistocrată a brandului. în 1904, pionierul în domeniul aviaţiei Alberto Santos-Dumont s-a plâns prietenului său Louis Cartier în legătură cu lipsa de fiabilitate şi comoditate a folosirii ceasurilor de buzunar în timpul zborului. Cartier a creat designul unui ceas plat, de mână, care a fost plăcut nu doar de Santos-Dumont, ci şi de mulţi alţi clienţi. Astfel s-a născut Santos, primul ceas de mână pentru bărbaţi lansat de Cartier.
Tot în 1904, casa a devenit furnizorul oficial pentru regele Edward al VII-lea al Angliei şi pentru regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, iar trei ani mai târziu, al ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei. în 1907, Cartier a semnat un contract cu Edmond Jaeger, care a agreat să furnizeze mecanismele pentru ceasurile lui Cartier. Până în acest punct, Cartier avea deja subsidiare în Londra, New York şi St. Petersburg; devenea rapid una dintre cele mai de succes companii din lume. Modelele Baignoire şi Tortue (ambele produse şi în prezent) au fost lansate în 1912, urmate de modelul Tank în 1917. Designul acestuia a fost făcut de Louis Cartier, inspirat de noile tancuri de pe frontul de vest. Şi această linie a supravieţuit, cu peste 30 de variante lansate de atunci.
În 1910, Pierre Cartier a vândut Diamantul Speranţei, cunoscut şi ca Diamantul Blestemului, clientului american Evalyn Walsh McLean.
În 1917, bijutierul a creat primul ceas de mână pentru femei care scotea în evidenţă ceea ce avea să devină simbolul casei, o panteră. La începutul anilor’20, Cartier a format un joint venture cu Edward Jaeger (sau Jaeger-LeCoultre) pentru a produce mecanisme exclusiv pentru Cartier. în ceasurile Cartier pot fi găsite şi mecanisme de la producători de ceasuri precum Vacheron Constantin, Audemars Piguet, Movado şi LeCoultre. în această perioadă, Alfred Cartier a început să adauge propria amprentă asupra pieselor, de obicei prin ştampilarea unui cod de patru cifre.
Jacques a preluat conducerea operaţiunilor din Londra; Pierre Cartier a pus bazele subsidiarei din New York în 1909, mutându-se în 1917 pe Fifth Avenue, nr. 653, în vila neorenascentistă a lui Morton Freeman Plant, fiul miliardarului din industria căilor ferate Henry B. Plant. El a cumpărat vila de la Plant în schimbul a 100 de dolari, cash, şi a unui colier cu perle evaluat la vremea aceea la 1 milion de dolari. După moartea lui Pierre, în 1964, fiii Jean-Jacques Cartier (fiul lui Jacques), Claude Cartier (fiul lui Louis) şi Marionne Claudelle (fiica lui Pierre) – care au condus afacerile companiei în Londra, New York şi Paris – au vândut afacerea. în 1972, un grup de investitori conduşi de Joseph Kanoui au cumpărat Cartier Paris.
În 1974, respectiv 1976, grupul a cumpărat Cartier Londra şi Cartier New York. în 1979, afacerile Cartier s-au unit, Cartier Monde controlând subsidiarele din Paris, Londra şi New York. În prezent, brandul este deţinut de compania elveţiană de bunuri de lux Compagnie Financière Richemont, cu active evaluate la peste 20 de miliarde de euro.