BusinessMagazin

Tag: forta de munca

  • Locuri de muncă cu salarii brute de 1500 – 2200 euro/lună, vezi unde şi ce meserii se caută

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti dispune, prin intermediul Reţelei EURES, de 85 de posturi pentru muncitorii calificaţi în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Sighişoara în luna octombrie 2015.

    Angajatori germani reprezentaţi de compania Unique Personalservice GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii: operator stivuitor (15 posturi), comisionar (15 posturi), hamal (10 posturi), muncitor în metalurgie (9 posturi), electrician (6 posturi), mecanic auto (5 posturi), sudor MIG-MAG (5 posturi), mecanic instalaţii (5 posturi), operator CNC (3 posturi), instalator/montator instalaţii de gaz (3 posturi), lucrător în depozit (3 posturi), mecanic utilaje prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului (2 posturi), sculer (2 posturi), zugrav – vopsitor (2 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum şi cunoştinţe bune de limba germană.

    Salariul oferit este de 8,80 – 12,80 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Angajatorii oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie.

    Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente: cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă); copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni); C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf); cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni); adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea “Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

     

  • Salarii care încep de la 1.500 de euro. Cum poţi să te angajezi pe unul din zecile de posturi

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti oferă, prin intermediul reţelei EURES, 50 de posturi pentru lucrătorii calificaţi în domeniul hotelier – gastronomic, care doresc să desfăşoare o activitate sezonieră în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Bucureşti în luna octombrie 2015. Angajatori germani reprezentaţi de Serviciile de Plasare Internaţionala din cadrul Centralei de Mediere a Străinilor şi Specialiştilor ZAV Bonn oferă locuri de muncă pentru următoarele ocupaţii: bucătar/bucătar şef şi bucătar specialist (15 posturi), ospătar (15 posturi), barman (5 posturi) şi personal în industria gastronomiei de sistem (15 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor de ospătar, barman şi personal în industria gastronomiei de sistem, sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu şi cunoştinţe bune de limba germană (nivel B1/B2). Pentru posturile de bucătar/bucătar şef/bucătar specialist, angajatorii germani solicită persoane care au calificare profesională încheiată şi experienţă în domeniu, precum şi cunoştinţe de limba germană, cel puţin nivel A2.

    Angajarea se face pe o perioadă de cel puţin 6 luni, începând cu luna octombrie 2015, cu posibilitate de prelungire a contractului de muncă pe durată nedeterminată. Salariul oferit este de 1500 – 2200 euro brut/lună, pentru posturile de ospătar şi barman, 1700 – 2400 euro brut/lună, pentru posturile de bucătar/bucătar şef/bucătar specialist şi de 1450 euro brut/lună pentru personalul în industria gastronomiei de sistem.

    Cazarea poate fi asigurată de către angajator sau acesta poate oferi sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.
    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie. Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente:

    – cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă);
    – copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni);
    – C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf);
    – cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni);
    – adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

  • Un judeţ din România a ajuns să „importe” forţă de muncă. Care este motivul

    După investiţii străine consistente în fabrici, un judeţ din România se confruntă cu o problemă ciudată pentru ţara noastră: lipsa forţei de muncă în condiţiile unei rate ridicate a şomajului, mai ales în rândul tinerilor.

    Chiar dacă, în unele cazuri angajatorii oferă, pe lângă salariu, cazare la hotel şi bonuri de masă, nu sunt foarte mulţi interesaţi, astfel că există posturi neocupate de luni de zile. 

    Un judeţ din România a ajuns să „importe” forţă de muncă. Care este motivul

  • Oficial ucrainean: 23 de români lucrează în Ucraina, însă niciun ucrainean în România

    Întâlnirea de la Suceava între reprezentanţi din Ucraina şi România în domeniul ocupării forţei de muncă a fost făcută la solicitarea preşedintelui Serviciului de Stat de Ocupare a Forţei de Muncă din Ucraina, Iaroslav Kaşuba, care a cerut oficialilor români încheierea unui protocol de colaborare, înfiinţarea unui Oficiu româno-ucrainean pentru ocuparea forţei de muncă şi realizarea, în comun, a unor proiecte transfrontaliere cu finanţare europeană pentru facilitarea ocupării forţei de muncă şi măsuri de reconversie profesională, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Kaşuba a spus că Ucraina trece printr-o situaţie complicată, având o perioadă dificilă, în care un rol important începe să îl aibă pregătirea profesională pentru recalificarea forţei de muncă, cerând sprijinul partenerilor român în ceea ce priveşte realizarea programului naţional de ocupare a forţei de muncă.

    Totodată, el a spus că Serviciul de stat de Ocupare a Forţei de Muncă din Ucraina ar urma să se transforme în Agenţie Naţională,şi în acest domeniu fiind benefică experienţa României.

    “Suntem foarte interesaţi de practica din România, de analiza şi prognoza ocupării forţei de muncă, de mecanismele prin care oamenii de afaceri sunt încurajaţi să angajeze şomeri”, a mai declarat Kaşuba.

    El a subliniat că drumul Ucrainei este spre Europa şi că experienţa României în perioada integrării în UE trebuie folosită de partea ucraineană şi a precizat că Ucraina a semnat deja un protocol cu Germania pentru cooperarea în domeniul ocupării forţei de muncă.

    Kaşuba a explicat că doreşte ca Ucraina să semneze cu România un parteneriat prin care cele două părţi devin parteneri prioritari privind colaborarea în domeniul ocupării forţei de muncă, dar totodată să fie deschis un Oficiu comun România-Ucraina prin care să fie derulate proiecte comune şi să fie promovate proiecte transfrontaliere cu finanţare europeană în domeniul schimburilor de locuri de muncă şi de oferte de muncă în nordul şi sudul Bucovinei.

    El a prezentat date oficiale potrivit cărora Ucraina a dat posibilitatea unui număr de 23 de români să lucreze în Ucraina, dar că nu este înregistrat, oficial, nici un cetăţean ucrainean care să lucreze în România din cei 78.000 de ucraineni care lucrează în ţări ale Uniunii Europene.

    Kaşuba a spus că nu crede că este adevărat că niciun ucrainean nu lucrează în România, dar că acestea sunt datele oficiale, menţionând că una din ţintele programului de reformă ucrainean în domeniul forţei de muncă este să răspundă şi de încadrarea cetăţenilor ucraineni în spaţiul european.

    Ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, prezent la această întâlnire din partea Guvernului României, l-a întrebat pe Kaşuba dacă între cei 23 de români care lucrează oficial în Ucraina este înscris şi Mircea Lucescu.

    El a fost completat de directorul AJOFM Suceava, Mirela Adomnicăi, care a declarat că a primit deja o solicitare din partea unui sucevean care doreşte să angajeze bucătari ucraineni cu salarii motivante.

    Ministrul Liviu Pop a declarat că faptul că partea română a răspuns rapid solicitării părţii ucrainene pentru o întâlnire comună dovedeşte deschiderea României faţă de Ucraina şi a arătat că un protocol între România şi Ucraina, în domeniul ocupării forţei de muncă, ar putea fi semnat cât de curând după ce între ANOFM şi serviciul similar din Ucraina vor fi discutate aspectele juridice şi tehnice.

    În ceea ce priveşte înfiinţarea unui oficiu comun româno-ucrainean, Liviu Pop a spus că nu vede niciun impediment să fie înfiinţat la Suceava, având în vedere profesionalismul AJOFM Suceava.

    El a arătat că România are expertiză în acest domeniu al ocupării forţei de muncă şi că cele trei solicitări ale părţii ucrainene pot fi atinse.

    “Prima întâlnire are loc la mijloc, la Suceava, nici la Bucureşti, nici la Kiev”, a spus Pop, care a menţionat că după ce ANOFM şi serviciul similar ucrainean vor stabili condiţiile, se va semna, la Bucureşti sau Kiev, protocolul de colaborare.

  • Această ţară din Europa are nevoie disperată de imigranţi pentru a le ocupa locurile de muncă

    Populaţia nativă este de ani buni în scădere, iar forţa de muncă devine astfel insuficientă. Este situaţia cu care se confrunta una dintre cele mai bogate ţări din Europa şi care, în anii următori, poate deveni o alternativă pentru europenii care nu îşi mai găsesc un loc de muncă în propria ţară.

    Specialiştii confirmă cu cifre această tendinţă. În numai 6 luni, din ianuarie în iunie, numărul imigranţilor din această ţară a crescut de la 11.200 la 16.800, astfel că tendinţa este ca străinii să ocupe pe viitor locurile de muncă.  

    Această ţară din Europa are nevoie disperată de imigranţi pentru a le ocupa locurile de muncă

  • Căutăm 1.500- 2.000 de oameni pe care să îi relocăm în Transilvania

    Companiile din industria auto din Transilvania au nevoie urgentă de muncitori pe care să îi angajeze în fabrici şi îi caută în regiunile cu şomaj ridicat, pentru că nu mai au suficient de multă forţă de muncă disponibilă în zona în care au investit.

    Salariile pornesc de la 1.000 de lei net pe lună, spune cea mai mare firmă de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară din România.

    Citiţi mai mult aici.

  • Domeniul unde salariile sunt de 17 ori mai mari faţă de anul 2000. Salariul mediu a ajuns la peste 4.500 de lei pe lună şi creşte

    Cererea mare de forţă de muncă din sectorul IT a condus şi la o creştere accelerată a salariilor IT-iştilor în ultimii ani, care au ajuns la venituri lunare medii de peste 4.500 de lei net pe lună, fiind de 17 ori mai mari decât nivelul din urmă cu 15 ani.
    Spre comparaţie, salariul mediu net la nivelul întregii economii a crescut de doar 10 ori, arată datele centralizate de ZF pe baza informa­ţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.


    „Salariile angajaţilor din sectorul IT&C vor creşte, în medie, cu 4,5% în acest an“, se arată în rezultatele studiului salarial realizat anul acesta de compania de consultanţă în domeniul resurselor umane Mercer.


    Cititi aici cum puteti castiga 4.500 de lei pe luna

  • Eurostat: România se află pe locul doi în UE în privinţa creşterii costului forţei de muncă în trimestrul 1

    Creşteri ridicate au mai fost raportate în Bulgaria (6,9%), Lituania (5,9%) şi Estonia (5%). În Cipru a avut loc o scădere de 1,8% a costului orar cu forţa de muncă.

    Indicatorul este calculat prin raportarea costului total cu forţa de muncă, care include costurile salariale şi non-salariale, exprimate în monedă locală, la numărul orelor lucrate.

    În funcţie de principalele ramuri economice, în industria din România a avut loc un avans de 7,1% al costului orar cu forţa de muncă, în construcţii de 6%, în timp ce în sectorul serviciilor creşterea a atins 7,5%.

    La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a înregistrat în primul trimestru o creştere de 2,5%, iar în zona euro de 2,2%, comparativ cu intervalul similar al anului 2014.

  • Sărăcia a ajuns să figureze ca vulnerabilitate distinctivă a economiei UE

    Raportul Eurostat pe 2014 privind tendinţele de impozitare arăta că statele UE au reacţionat în general la criză menţinând neschimbată sau scăzând impozitarea capitalului şi majorând taxarea consumului şi a muncii (fie impozitul pe venit, fie contribuţiile sociale). Cu alte cuvinte, au apelat la singurele surse certe de venituri colectabile inclusiv pe timp de criză, menajând însă companiile, investitorii, spre a evita ca aceştia să plece ori să dea faliment.

    Era o abordare cu bătaie scurtă, având ca singur scop aducerea rapidă de bani la buget, aşa încât a fost aplicată cel mai dur de statele cu probleme mari de deficit sau de datorie publică şi care, deci, aveau de făcut ajustările fiscale cele mai mari: în Grecia, TVA a crescut de la 19% la 23%, în Portugalia de la 21% la 23%, în România de la 19% la 24%. Acolo unde a fost însă loc pentru rafinarea gândirii economice, abordările au fost mai nuanţate. „Creşterea taxelor pe consum şi în acelaşi timp reducerea taxării pe muncă şi pe capital pot stimula forţele de creştere ale unei economii. Taxarea muncii şi a capitalului ar trebui să fie menţinute la niveluri joase, ca să nu distorsioneze deciziile agenţilor economici, ceea ce ar putea influenţa negativ gradul de folosire a factorilor creşterii economice: forţa de muncă, capitalul şi progresul tehnologic. Taxarea consumului are mai puţine efecte adverse din acest punct de vedere“, afirmau Frank Zipfel şi Caroline Heinrichs, economişti ai Deutsche Bank, într-un studiu din octombrie 2012, care susţineau, în plus, şi aplicarea unor cote unice pentru taxarea consumului, urmând ca statul să susţină separat cu bani de la buget categoriile dezavantajate de nediferenţierea TVA.

    Abordarea din studiul Deutsche Bank a fost – şi este în continuare – cea promovată şi de Comisia Europeană drept reţeta ideală de creştere economică (deşi economiştii Deutsche Bank precizau, pentru orice eventualitate, că „recomandările de politici economice trebuie să se bazeze totuşi şi pe structura sistemului fiscal din fiecare ţară, pe preferinţele în materie de redistribuţie socială şi pe volumul total al veniturilor fiscale“).

    Acum, experţii institutului de cercetare Bruegel, specializat în evaluarea rolul Europei în economia globală, constată că aplicarea acestei reţete (în total, 17 ţări UE au redus taxarea capitalului, 8 ţări au redus taxarea muncii şi au majorat taxarea consumului, iar 6 au reuşit să reducă impozitarea muncii mai mult decât taxarea consumului) a dus la un efect pervers, respectiv a amplificat sărăcia, o problemă care înainte de criză era văzută doar ca un subprodus inevitabil şi irelevant al bogăţiei europene. „Taxarea muncii în UE, cu anumite excepţii, tinde să fie în general progresivă, în timp ce impactul taxării indirecte, în special al taxelor pe consum, tinde să fie regresiv, întrucât categoriile cu venituri mici îşi consumă o parte mai mare din venituri, astfel încât o majorare a taxelor pe consum împovărează cel mai mult segmentele cele mai sărace ale societăţii“, conchid Zsolt Darvas şi Olga Tschekassin, economişti ai institutului Bruegel.

    Iar sărăcia devine relevantă pentru politicile economice atunci când se analizează distribuţia ei. La nivelul UE27 în 2013, cca 11% dintre copii, aproape 10% din populaţia de vârstă activă şi cca 7% din pensionari erau afectaţi de sărăcie severă (înţeleasă ca lipsa accesului măcar la 4 din 9 bunuri sau servicii de bază, de pildă facturile la utilităţi, o masă cu carne la fiecare două zile, încălzirea locuinţei, posesia unui telefon). Şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească, fiind cu deosebire îngrijorătoare situaţia tinerilor între 15 şi 29 de ani care nu au nici slujbă, nici nu studiază şi nici nu fac cursuri de calificare profesională („not in education, employment or training“ – NEET): ponderea lor a crescut pe parcursul crizei în statele de la periferia zona euro, dar şi într-o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est – aceleaşi care continuă să aibă şi cele mai mari rate ale sărăciei severe din toată Europa.

  • Portretul super managerului din 2020: nu lucrează pentru salariu, alocă mult timp motivării angajaţilor şi vrea să lase ceva în urmă

    CEO-ul anului 2020 vrea să construiască o companie care să reziste în timp şi de aceea alocă o mare parte din timp motivării angajaţilor-cheie, arată un raport realizat de firma de executive search CTPartners, care a trasat principalele trăsături ale executivilor care vor forma echipele de leadership din companiile din toată lumea în anul 2020. Un CEO vizionar şi comunicativ, un director de marketing care petrece mai mult timp cu activităţi legate de IT decât directorul de IT, un HR director obsedat de cifre şi de oferirea de coaching, un director financiar cu o vizibilitate foarte mare, un şef de consiliu de administraţie cu atribuţii în zona operaţională şi un director care se ocupă de anticiparea şi de prevenţia atacurilor cibernetice – cam aşa ar arăta, în linii mari, profilurile celor care vor forma echipele de top management în 2020.

    Business Magazin a întrebat profesioniştii în resurse umane de pe piaţa locală cum cred ei că ar trebui să arate lideriii viitorului şi ce competenţe trebuie să îşi îmbunătăţească angajaţii tineri din prezent care urmează să preia poziţii de conducere în următorii ani.

    „Viziune şi strategie vor fi în continuare cuvintele-cheie (care nu vor lipsi din profilul unui lider din anul 2020 – n.red.), influenţate de altele ca digital, activism, inovaţie“, crede Alin Popescu, partener în cadrul firmei de recrutare de manageri de top CTPartners Neumann. În prezent, spune el, liderii greu de găsit în România sunt cei care reuşesc să motiveze oamenii pe care îi au în subordine şi totodată care reuşesc să colaboreze cu diverşii stakeholderi din companie. După o perioadă în care restructurările şi încercările de a reduce cât mai mult din costuri erau prioritare, managerii din com-paniile locale încep să resimtă efectele nefaste ale demotivării angajaţilor. Cu toate acestea, dacă lipsa acestei competenţe creează dificultăţi headhunterilor, acesta poate fi un indiciu al faptului că middle managerii care se pregăt-esc să preia frâiele companiilor în următorii ani nu au avut modele potrivite de la care să preia unele comportamente, iar misiunea lor va fi şi mai dificilă.

    Capacitatea analitică, curajul decizional, creativitatea, privirea de ansamblu şi periferică, precum şi  comunicarea eficientă sunt doar o parte din setul de competenţe nelipsit din profilul liderilor viitorului, este de părere Sorin Păun, partener în cadrul companiei de training Ascendis. În prezent, companiile încearcă, cu ajutorul metodelor şi al instrumentelor moderne pe care le au la dispoziţie, să corecteze sau să îmbunătăţească abilităţile angajaţilor pe care speră să îi promoveze în poziţii de management în câţiva ani.

    „Expunerea accelerată a angajaţilor cu potenţial de leadership se face în două direcţii: hard şi soft. Pe de o parte se urmăreşte echiparea lor cu competenţe de tip structură şi programele cele mai căutate sunt de înţelegere a afacerii, fi-nanţe pentru nonfinanţişti, strategie, management de proiect, inovaţie. Pe de altă parte, e foarte importantă latura emo-ţională şi aici cerinţele merg către motivare şi delegare, coaching, comunicare în schimbare, leadership“, explică Sorin Păun de la Ascendis.

    De nevoia viitoare a unor lideri cu inteligenţă emoţională ridicată, dar şi despre provocările actuale întâlnite în rândul celor care formează nucleul de talente din cadrul Băncii Naţionale vorbeşte şi Mugur Tolici, directorul de resurse umane al BNR, instituţie financiară care numără circa 1.800 de salariaţi.

    Influenţare, prioritizare, înţelegerea contextului intern şi extern (the big picture perspective) şi comunicare – acestea sunt competenţele care trebuie îmbunătăţite astăzi în rândul angajaţilor BNR care vor fi pregătiţi pentru preluarea poziţiilor de management în cadrul unuia dintre cei mai doriţi angajatori din sectorul financiar.

    „Angajaţii Generaţiei Y sunt campioni ai erei digitale, acceptă şi susţin schimbarea, iubesc flexibilitatea şi eficienţa în detrimentul ierarhiei şi au o capacitate ridicată de adaptare la context. De aceea, cu siguranţă au şi potenţialul şi competenţele necesare pentru a prelua poziţii de conducere în următorii ani“, a spus Mugur Tolici de la Banca Naţională.