BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Revista presei economice din Romania

    Active de la Portile de Fier, scoase la vanzare: Ministerul Economiei propune
    Guvernului trecerea din domeniul public al statului in domeniul
    privat al statului a unor active ale hidrocentralei Portile de Fier
    1, cu o valoare de inventar de 29,3 milioane euro, care vor fi
    scoase din functiune si vandute, scrie Gandul. Cu un regres
    de 20,2%, sectorul romanesc al constructiilor a inregistrat in luna
    mai a acestui an cea mai puternica scadere din UE.

    TVA pentru rata la leasing din luna iunie va fi de 19%, iar taxa
    marita se va aplica doar pentru rata din iulie, explica Ministerul
    Finantelor in proiectul de hotarare ce contine normele de aplicare
    a recentelor modificari ale Codului Fiscal, citat de Evenimentul
    Zilei    . “Cat costa turismul de aventura in Romania” se
    intreaba acelasi ziar, care propune cateva variante de excursii
    pentru catarari, rafting si zboruri cu balonul.

    In timp ce segmentul rezidential al pietei imobiliare este in
    continuare aproape blocat, cel comercial continua sa atraga investitii, in special din
    partea unor companii straine, intre care se detaseaza cele din
    Marea Britanie si Austria, remarca Adevarul. Daca in urma cu
    trei ani piata lumanarilor decorative parea inepuizabila, in
    prezent multi producatori sunt amenintati de faliment din cauza
    scumpirii materiei prime si a vanzarilor in scadere.

    Taierile de leafa, nasterea copiilor, pierderea locului de munca
    si intrarea in somaj tehnic sunt principalele motive declarate de restantieri pentru neplata
    ratelor la credite, sustine Romania Libera, citand
    concluziile firmei de recuperare Coface. Intr-o vreme de promovare
    a turismului in Bulgaria, ziarul prezinta pur si simplu un top 5 al
    atractiilor turistice din Constanta.

    Cum au trecut prin criza antreprenorii romani din constructii:
    Dorinel Umbrarescu a castigat 100 de milioane de euro cu doua
    firme, a calculat Ziarul Financiar, notand ca primii 10
    constructori cu capital romanesc au avut anul trecut castiguri
    brute de 213 mil. euro, la fel ca in 2009. Trei ani de munca si teancuri de dosare de sute de
    pagini     depuse la autoritati – traseul pe care o companie l-a
    parcurs pentru a obtine o finantare europeana de 1,9 mil. euro
    pentru un depozit frigorific.

  • Revista presei economice din Romania

    Numarul hotelurilor si al pensiunilor scoase la vanzare a crescut in primele sase luni cu aproximativ
    60% fata de inceputul anului, cele mai multe fiind oferite pe Valea
    Prahovei – Busteni, Predeal, Azuga si Sinaia, consemneaza
    Gandul. 600 de muncitori lucreaza acum pe santierul
    viitorului sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei, finalizarea
    lucrarilor fiind programata pentru toamna anului viitor.

    Pentru a fi rentabila si pentru asiguratori, polita de asigurare
    obligatorie (incepand de azi) ar fi trebuit sa aiba o valoare cel putin dubla fata de cea
    facultativa, afirma brokerii de credite intrebati de Evenimentul
    Zilei    , adica ar fi trebuit sa fie de 0,3% din valoarea
    locuintei. Autoritatile locale de la Pianu de Jos au construit o
    stana cu toate utilitatile, care va functiona exclusiv cu energie
    verde si unde turistii vor putea vedea cum se prelucreaza
    traditional laptele.

    Mai putin de 20% din societatile cotate la
    Bursa de Valori Bucuresti au reusit sa genereze anul trecut un
    randament real al capitalurilor utilizate, fata de 62% in 2006,
    informeaza Adevarul. Romania si Bulgaria au fost, in 2009,
    campioanele neregulilor in procesul de acordare a fondurilor de
    preaderare: 81% din cele 706 de nereguli semnalate in acest domeniu
    de 14 state comunitare au provenit din cele doua tari.

    “O excursie in Dobrogea, cat o masa la restaurant”, titreaza
    Romania Libera, referindu-se la tendinta sezonului –
    excursiile de o zi organizate de agentiile de
    turism pentru cei care vin sa viziteze judetele Constanta si
    Tulcea. Cum migreaza baronii asfaltului de la privat la stat si
    inapoi: mai multi directori de la Drumuri gestioneaza contractele
    castigate tot de ei cand lucrau pentru companii private, iar dupa
    ce le-au scazut salariile, unii s-ar intoarce la firmele lor.

    Cei cinci directori de investitii de la cele
    mai mari firme de administrare a activelor decid in numele a peste
    140.000 de investitori unde si cum sa le investeasca
    disponibilitatile banesti de peste un miliard de euro, enunta
    Ziarul Financiar. Peste 58.000 de firme au fost
    inmatriculate in primele sase luni ale anului, cu aproape 5% mai
    putin comparativ cu perioada similara a anului trecut.

  • Revista presei economice din Romania

    Natura salbatica, neatinsa de civilizatie, va fi elementul care
    va fi scos in evidenta de brandul turistic al Romaniei, care va fi lansat
    la finele saptamanii in curs la Bucuresti, nu la Vatra Dornei, asa
    cum fusese anuntat initial, informeaza Gandul. Acelasi ziar
    scrie despr e avionul Festival R40S, produs de Aerostar Bacau, care
    a fost certificat pentru piata americana si urmeaza sa fie
    comercializat in SUA.

    Cei care vor sa deschida un mic atelier de reparatii, o
    croitorie sau o frizerie pot beneficia de fonduri UE de pana la
    200.000 de euro/proiect, scrie Evenimentul
    Zilei    , explicand conditiile de acces la banii respectivi.
    Incredintarea unor contracte de achizitii publice a trezit
    interesul expertilor Consiliului Concurentei, care au constatat ca
    aproximativ 90% din contractele atribuite prin licitatii verificate
    de inspectorii institutiei s-au dovedit a fi aranjate.

    Capitala, mutilata la suprapret: dupa ce a stat
    mai bine de 10 ani sub semnul peticirii, Bulevardul Avia­torilor a
    ajuns sa-si piarda definitiv patina istorica, asfaltat de unul
    dintre “regii asfaltului” cu costuri mari pentru municipalitate,
    informeaza Romania Libera. Fericirea de a fi concediat: la
    Romatsa se platesc 60 de salarii compensatorii, la Posta 48, iar un
    fruntas al PDL Hunedoara si-a oferit singur prin contract 180 de
    salarii compensatorii.

    Impozitarea cu 16% a castigurilor bancare, de la inceputul lunii
    viitoare, ca si inflatia anuala, vor aduce economiile populatiei la
    limita de jos a rentabilitatii, descurajand economisirea, calculeaza
    Adevarul. Ministrul de finante Vladescu face promisiuni: de
    data aceasta, promite ca din 2011 pana in 2015 salariile vor fi
    ajustate astfel incat sa se ajunga la o diferenta de 1,15 intre
    categoriile de bugetari, comparativ cu 1,30 in prezent.

    Producatorii mici de bere, care au mai putin de 10% din piata,
    s-au salvat lucrand pentru hipermarketuri si
    supermarketuri: livreaza pentru ei bere care se vinde sub marcile
    comerciantilor, remarca Ziarul Financiar. Unele banci mari,
    precum BCR, CEC sau ING, incep sa marseze cu dobanzi de 16-17% pe
    an la cardurile de credit, simtitor mai mici decat in anii trecuti,
    cand se apropiau de 30% pe an, scrie acelasi ziar.

  • E-orase si or@se

    Fonduri europene… Toata lumea viseaza la ele si toata lumea se
    plange ca nu sunt suficient “atrase” (desi sunt considerate
    deosebit de atractive). In teorie, lucrurile sunt destul de clare.
    Uniunea Europeana aduna niste bani de la statele membre, pe care-i
    foloseste pentru sustinerea vestitului sau aparat birocratic,
    pentru diverse proiecte la nivel unional si pentru diverse alte
    lucruri, printre care si finantarea unor proiecte locale in diverse
    domenii si in diverse locuri.

    Asadar, solicitantul intocmeste un proiect (nu-i chiar asa de
    simplu) pe care-l inainteaza spre aprobare. Exista diverse filtre,
    astfel incat o initiativa cum ar fi aclimatizarea bananelor in
    zonele montane din Apuseni are mari sanse de a fi respinsa. Altele
    ajung in cele din urma sa strabata hatisul birocratic pana la
    aprobare. De obicei, e vorba de cofinantare, asa ca solicitantul
    cere cam cat ii permite punga si este constient ca banii s-ar putea
    sa vina tarziu, ca fluctuatiile cursului valutar s-ar putea sa-l
    dezavantajeze, ca va fi controlat si asa mai departe.

    Cam stim cu totii ce sunt majoritatea proiectelor. Sa ne limitam
    pentru simplitate la administratiile oraselor mici si vom gasi o
    multime de reabilitari de strazi si diverse alte initiative
    edilitare, cu siguranta binevenite pentru cetateanul european
    traitor prin oraselele patriei. Exista insa o categorie mai
    speciala de proiecte care ma intereseaza acum: cele din domeniul
    IT&C. Rasfoind o lista cu astfel de proiecte din parohia MCSI
    (Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale) am aflat
    si cam ce si-ar dori primariile si consiliile locale in materie de
    IT.

    De pilda, Consiliul local din Motru si-ar dori un “Sistem
    informatic integrat pentru asigurarea transparentei actiunilor
    consiliului local si eficientizarea relatiilor cu cetatenii in
    municipiul Motru”. Orasul Darmanesti este mai laconic: “Tehnologia
    in sprijinul comunitatii” (se poate deduce ca este vorba de
    tehnologii informatice.

    Municipiul Lugoj vrea un sistem informatic integrat pentru
    e-administratie, la care adauga si o lozinca: “Eficienta si
    accesibilitate in sprijinul cetateanului”. In schimb, primaria din
    Adjud se gandeste la “Informatizarea si modernizarea relatiei cu
    cetatenii prin folosirea unui sistem informatic integrat in cadrul
    Consiliului Local al municipiului Adjud”. Primaria Vulcan nazuieste
    la “Sistemul informatic integrat si managementul documentelor”,
    plus servicii publice on-line pentru cetateni. Bistrita a scornit
    un acronim interesant, SIRC, adica Sistem Informatic de Relationare
    Comunitara.

    Asta e primaria, pentru ca prefectul e mai trendy: “@dministratie
    moderna in slujba cetateanului”. In diverse formulari, cam aceleasi
    lucruri le doresc autoritatile locale din Dolhasca, Titu, Campina,
    Comarnic, Giurgiu, Hateg, Targu Frumos, Sannicolau Mare, Salonta,
    Uricani (“portalul e-Uricani”), Calarasi, Babadag, Filiasi… N-am
    parcurs inca un sfert din lista, dar voi incheia enumerarea cu APL
    comuna Vistea, care are un proiect generos: “Cresterea
    performantelor Administratiei Publice Locale si a interactiunii
    acesteia cu cetateanul prin implementarea unei solutii de
    e-guvernare in cadrul parteneriatului dintre Comunele Vistea,
    Augustin, Dragus, Soars, Ticus si Ucea”.

    Nu este nici o doza de ironie in acest rezumat. Chiar cred ca
    oamenii din primarii si consilii locale vor aceste sisteme
    informatice (musai “integrate”) si sunt convins ca buna
    administrare a tarii va incepe de jos. De fapt, indiferent de
    formulari, e vorba cam de acelasi lucru: un sistem de administrare
    a fluxurilor de documente, un portal informativ (incepand cu orarul
    de functionare si terminand cu procedurile de urmat pentru diverse
    aprobari, avize etc.) si cateva servicii web relativ simple, cum ar
    fi depunerea unor cereri si urmarirea on-line a parcursului
    acestora, poate un blog…

    Presupunand ca zece astfel de proiecte vor fi finantate, se vor
    cheltui zece sume de bani pentru acelasi lucru. Desigur, e nevoie
    in unele locuri de ceva dotari hardware (cate-un server, ceva
    routere, poate chiar niste PC-uri simple), dar marea cheltuiala va
    fi pentru software. Iar aici intram in plin absurd: se vor proiecta
    zece sisteme pentru aceleasi cerinte.

    Site-ul osor.eu (Open Source Observatory and Repository) tine de UE
    si gazduieste peste 2.000 de proiecte, dintre care macar jumatate
    vizeaza administratiile locale. Cat ar costa ca vreo cateva sa fie
    adaptate si localizate? Cat ar costa ca din bani publici sa se
    dezvolte in Romania doua-trei proiecte open source cu solutii
    pentru administratiile locale? Mai nimic: cinci minute de
    aritmetica.

  • Agricultorii vor primi fonduri europene de 2,5 mld. euro in 2010

    “Estimarile pentru acest an sunt de 4,3 mld. euro plati din
    fonduri europene, din care 1,3 mld. euro reprezinta bugetarea
    pentru beneficiarii de fonduri structurale, 2,5 mld. euro pentru
    fondurile europene pentru agricultura, iar restul pentru programe
    de preaderare”, a decalarat Catalin Vatafu in cadrul evenimentului
    “Cum sa iei bani de la UE?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este femeia care are pe mana 4,2 mld. euro

    Fondurile europene pentru HR sunt considerate a fi “gura de
    oxigen” de care au nevoie companiile pentru a traversa perioada de
    declin economic si pentru a reincepe angajarile. Din 260 mil. euro,
    cat a avut Romania la dispozitie pentru anul 2007, doar 70 mil.
    euro au intrat efectiv in buzunarele beneficiarilor. Cum se explica
    rata scazuta de absorbtie


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Din fondurile europene, am atras de 600 de ori mai mult pentru musetel, ciuperci si olarit decat pentru transporturi


    Click aici     pentru a vedea pe ce s-au dus banii europeni.

  • Din fondurile europene, am atras de 600 de ori mai mult pentru musetel, ciuperci si olarit decat pentru transporturi


    Click aici     pentru a vedea pe ce s-au dus banii europeni.

  • Sfat anti-criza din Spania: Infiintati scoli-atelier!

    “Infiintarea scolilor – atelier, program de succes privind
    calificarea profesionala, a fost initiat in ’86-’87, timp in care
    peste 500.000 de tineri s-au format in aceste unitati, peste 60%
    dintre ei fiind integrati pe piata muncii”, a precizat Francisco
    Javier Orduna Bolea.

    Infiintarea scolilor – atelier aduce doua avantaje majore,
    respectiv imbunatatirea strategiei de invatare intr-un mediu real,
    in preajma locului de munca, ce nu pune accent pe invatarea
    teoretica si contributia la restaurarea patrimoniului national.

    “Aceste axe aduc imbunatatiri pentru societate in ansamblu. O
    axa devine strategie propriu-zisa pentru ca obiectele de patrimoniu
    sunt reastaurate si ridica potentialul turistic”, a adaugat
    acesta.

    Declaratiile au fost facute in cadrul Conferintei bilaterale
    romano-spaniola avand ca tema principala utilizarea Fondului Social
    European. “Fondurile europene ne ajuta la crearea locurilor de
    munca mai bine platite. Procesul de intoarcere e mult mai complex.
    Fondurile europene ar trebui sa fie un fel de catalizator. Cred ca
    in Romania, cu cat vor fi mai putine crize politice, cu atat
    situatia economica va fi mai buna. Sper ca in a doua jumatate a
    anului viitor sa iesim din criza”, a declarat ministrul muncii,
    Marian Sarbu.

    Acesta a subliniat faptul ca modelul spaniol, completat de
    imbunatatirea generala a conditiilor de munca, a nivelului de trai
    si a infrastructurii ar putea, in cativa ani, sa creeze conditiile
    necesare pentru intoarcerea romanilor din strainatate. Oficialii
    spanioli au sosit in Romania pentru a prezenta exemplul spaniol
    privind atragerea de fonduri europene prin Fondul Social European
    (FSE).

  • Produse bancare pentru IMM-uri

    Creditul de Investitii pentru completarea pana la 100% a surselor proprii si Creditul de Sustinere destinat pre-finantarii nevoilor clientului pana la incasarea banilor de la Autoritatea de Management sunt produsele pe care banca le ofera IMM-urilor.
    Alte beneficii sunt reprezentate de o analiza rapida a dosarului de credit, finantarea atat a cheltuielilor neeligibile cat si pe cele de activitate curenta prin acordarea de credite pe termen scurt si mediu si flexibilitatea garantiilor solicitate.
    Garantiile pot fi reale imobiliare si /sau mobiliare, emise de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii , Eximbank si Fondul de Garantare a Creditului Rural.