BusinessMagazin

Tag: FMCG

  • Cum si-a mutat Metro capitala la Deva

    Intrebarea de mai sus isi gaseste un prim raspuns daca esti nevoit sa mergi cel putin o data de la Deva catre Timisoara, oras unde se afl a doua magazine Metro. Cei 157 de kilometri parcursi in mai mult de trei ore, pe sosele intr-o stare imposibil de imaginat, sunt mai mult decat o motivatie puternica pentru micii comercianti din zona Devei sa-si doreasca un magazin Metro mai aproape, astfel incat sa nu fie nevoiti sa depinda de acest drum pentru aprovizionare.

    Decizia companiei germane Metro, cel mai mare comerciant din Romania, cu afaceri de 1,6 miliarde de euro anul trecut, pare totusi cel putin surprinzatoare. La sfarsitul anului 2005, cand implineau 9 ani si 23 de magazine in Romania, oficialii Metro afirmau ca expansiunea s-a incheiat pentru ei, urmand sa se ocupe de consolidarea centrelor deja existente. “Am ajuns la un nivel de reprezentare foarte bun in tara, avand si cate doua magazine in orase precum Constanta, Timisoara sau Brasov, insa vom fiatenti la orice oportunitate va aparea”, declara atunci pentru Ziarul Financiar Bert van der Velde, fostul director general al retelei Metro in Romania.

    La acel moment, oportunitatea se traducea in relocarea magazinului aflat la Otopeni in zona Baneasa, iar putini ar fi crezut atunci ca Metro isi va mai relua expansiunea, cu atat mai putin intr-un oras de dimensiunile Devei (aproximativ 65.000 de locuitori). Si cu toate acestea, evenimentul s-a intamplat. “Acum doi ani si jumatate, cand priveam cu domnul Oliver (directorul general al Metro, n.red.) spre acest teren, parca nu speram ca vom avea parte aici de un asemenea magazin”, declara primarul localitatii, Mircea Muntean, dezvaluind astfel ca operatorul de magazine cash & carry planuia de fapt aceasta deschidere la scurt timp dupa ce anuntase incetarea expansiunii.

    Cu toate acestea, magazinul a fost construit in graba, in doar trei luni si jumatate, fiind cea mai rapida lucrare de constructie si amenajare a unui astfel de magazin, arata François Oliver, directorul general al retelei. “Acest magazin este cel mai mare si cel mai modern din lume, dovada a faptului ca Metro devine o companie foarte matura in Romania”, sustine el. Magazinul de la Deva are o suprafata totala de 12.900 de metri patrati, din care suprafata de vanzare ocupa peste 8.700 de metri patrati. Pentru comparatie, magazinul din Arad (al 23-lea deschis) are o suprafata de 5.000 de metri patrati, iar cel din Bucuresti Baneasa putin peste 8.000.

    “Daca Germania se uita pana acum la Deva si vedea doar un punct pe harta, acum vorbim de un punct de referinta pentru compania noastra la nivel international”, a intarit Vladimir Vava, directorul operational business unit al Metro. Insa nici dimensiunea si nici inovatiile tehnice nu sunt probabil cel mai surprinzator lucru pe care il aduce cu sine deschiderea de la Deva, ci faptul ca, pentru prima oara in Romania, compania a decis sa inchirieze terenul pe care a construit magazinul. Sistemul, pe care reprezentantii grupului l-au numit “leasing”, presupune concesionarea terenului pe un anumit numar de ani de catre persoana sau autoritatea care il are in proprietate. Reprezentantii Metro nu au comunicat insa detalii legate de proprietarul terenului sau de durata contractului.

    Reteta terenului inchiriat a functionat destul de bine in cazul germanilor de la Praktiker, spre exemplu, care folosind acest sistem au reusit sa se extinda mai rapid si mai ieftin decat competitorii lor de la Bricostore, avand astfel in prezent un numar aproape dublu de magazine, desi ambii operatori au intrat cam in acelasi moment pe piata. Cu toate acestea, investitia pe care Metro spune ca a facut-o pentru acest nou centru de distributie, 20 de milioane de euro, nu traduce costuri mai reduse, dimpotriva, daca ne gandim ca ultimul magazin, deschis la Arad in 2005, a presupus o cheltuiala de putin peste 15 milioane de euro.

    De ce 20 de milioane? “Pentru ca s-a investit mult in modernizare”, raspunde Vladimir Vava, referindu-se la etichetele electronice de afisare a preturilor ori la inovatii in structura departamentelor. Pe de alta parte, spune el, costurile de constructie au fost chiar mai reduse, pentru ca a scazut pretul betonului. Si totusi, de ce Deva? “Am luat in considerare intreaga zona, care ajunge la 250.000 de locuitori”, spune Vava, explicand ca in strategia Metro pe termen lung este inclusa si acoperirea unor “white spots” (zone neacoperite) de tipul Devei. Cu acest termen sunt numite zonele de unde, pentru a ajunge la un magazin Metro, e nevoie de o deplasare de cel putin o ora din partea clientului.

    Se pare ca viziunea germanilor legata de zona vizata e in concordanta cu planurile autoritatilor locale, care au vorbit de proiectul “Conurbatiei Corvine”, un proiect de asociere a oraselor Deva si Hunedoara cu alte localitati dimprejur. Pe de alta parte, crede Vava, segmentul de hoteluri, catering, restaurante se va dezvolta din ce in ce mai mult, fiind vorba de o zona cu potential turistic; la fel ar urma sa se dezvolte si magazinele traditionale, de familie, aceste doua categorii reprezentand principalele tinte ale operatorilor cash & carry. Asa se explica de ce cei de la Metro nu vorbesc de amenintarea crizei, care deja in Vest a afectat segmentul de restaurante, declarandu-se in schimb convinsi ca in Romania nu se va intampla la fel, cel putin in zonele turistice.

    “Dupa cum vedeti, deschidem un magazin”, raspunde scurt Vava, intrebat despre efectele situatiei economice internationale la nivelul companiei din Romania. Si sugereaza ca Metro nu se va opri aici: “Luam in considerare si alte , desi la nivel national avem in general o acoperire foarte buna. Si nu excludem nici capitala, unde exista deja patru magazine Metro”.

  • Romanul nu-i este fidel iaurtului

    “Consumatorii romani sunt foarte curiosi si dornici sa incerce tot ce apare nou”, declara Tzafrir Granat, vicepresedintele de marketing al Müller Dairy Romania, la cateva luni dupa ce producatorul german a decis sa intre pe piata cu doua tipuri noi de iaurt: iaurt cu piure de fructe si iaurt alb dulce. Unul din argumentele germanilor este notorietatea brandului la nivel international.

    “Romanii au calatorit in strainatate, au incercat acest brand si acum il gasesc si aici”, spun reprezentantii Müller, a caror ambitie este sa ajunga in doi ani in top trei producatori de iaurt. Pentru ei, posibilitatile de aici sunt vizibile prin comparatie cu felul cum se misca piata in Germania, precum si cu cantitatea consumata per capita, mai mica in Romania cel putin de doua ori fata de vest. Potrivit unui studiu citat de Müller, un roman consuma anual 1,3 kilograme de iaurt cu fructe si 2,3 kilograme de iaurt simplu.

    “Consumul este inca mic, dar trebuie sa tinem cont ca se consuma si produse traditionale, cum ar fi sana sau laptele batut”, spune Ute Schubert, director de marketing la nivel de grup. Ea se arata optimista in ceea ce priveste sansele companiei in Romania, deoarece in aceasta parte a Europei, competitia nu este foarte mare: “In Germania exista peste 1.800 de tipuri de iaurturi cu fructe”, afirma Schubert, apreciind ca spre aceeasi directie se va merge si in Romania.

    Pe de alta parte insa, diversificarea continua a ofertei il face pe consumator sa fie in dificultate de a alege, dar mai ales sa fie prea putin loial unui anumit brand de iaurt. “Romanii se distreaza cand cumpara, e placut pentru ei sa vada cat mai multe produse, uneori pleaca de acasa cu un produs in minte si se razgandesc in fata raftului”, spune Ute Shubert. Tocmai de aceea, avand in vedere ca inovatia are viata scurta, pariul producatorului este nu doar sa-l atraga pe consumator spre un produs, ci sa-l determine sa cumpere pe mai departe acelasi produs.

    “Fie ca e vorba de mancare, de haine sau de masini, e clar ca suntem interesati de branduri. Insa pentru a loializa, trebuie ca in spatele brandului sa fie calitate constanta”, afirma Sagit Tzur-Lahav, vicepresedinte de marketing la Tnuva Romania. Companiile au constatat ca romanii nu sunt aproape deloc legati de brandurile de iaurt, cumparand de multe ori pentru a testa. “Preferintele de consum sunt stabilite in functie de moment sau de anotimp, iar majoritatea consumatorilor nu sunt fideli unui singur brand de iaurt”, comenteaza Daniela Dorca, brand manager la Napolact, aratand ca tocmai din acest motiv producatorii mari lanseaza sortimente speciale, care incearca sa se plieze pe nevoia de schimbare a consumatorului, dar in interiorul aceleiasi marci.

    Lipsa de fidelitate este legata direct de rapiditatea cu care se lanseaza produse noi, dar si de incapacitatea producatorilor de a se diferentia. La nivelul comunicarii, e drept ca Danone, spre exemplu, mizeaza pe efectele produselor asupra sanatatii, in timp ce Tnuva se pune in relatie mai mult cu valorile familiale, iar Napolact cu cele locale, traditionale (iaurtul cu dulceata de trandafiri sau de nuci verzi, de pilda), insa la nivelul receptarii, consumatorul nu percepe aceste diferente. Nou-venitul Müller vrea sa se plaseze, din acest punct de vedere, la antipodul Danone: “Müller nu te sperie ca te vei imbolnavi daca nu consumi iaurtul. Noi vrem ca oamenii sa se bucure pur si simplu de produs”, spune Ute Shubert.

    Din perspectiva brandingului, “ceea ce intriga in acest moment pe piata iaurturilor din Romania este tendinta de a ignora segmentarea”, considera Irina Ilie, associate director la Brandient, explicand ca toate marcile incearca sa acopere cat mai multe segmente, de la premium la economic, astfel incat “un client educat” poate avea probleme in a alege un singur brand. “Nici designul si comunicarea nu ajuta prea mult”, adauga ea, deoarece comunicarea este concentrata pe mesaje promotionale. Irina Ilie crede ca aceasta situatie deschide sansele brandurilor de nisa, cum ar fi cele bio sau eco: “Un consumator sofisticat va cauta branduri care sa corespunda unui anumit stil de viata”.

    In schimb, Andreea Mihai, director de marketing al lanturilor de hipermarketuri Carrefour, considera ca brandul este important pe piata iaurturilor, fiind asimilat cu calitatea produselor. “Insa exista mai multe branduri despre care consumatorii pot afirma ca sunt de calitate, astfel incat jumatate dintre ei sunt gata sa-l schimbe pentru unul de calitate similara daca nu il gasesc la raft pe cel cautat”, sustine Mihai. Totodata, consumatorii sunt foarte atenti la compozitia produselor, un factor foarte important atunci cand decid sa cumpere sau nu un iaurt. De aceeasi parere este si Sagit Tzur- Lahav de la Tnuva: “Romanii stiu exact ce vor, citesc etichetele, nu pot fi pacaliti”, spune ea, adaugand ca sunt cazuri cand consumatorii scriu, telefoneaza, intreaba producatorul pentru a fi siguri ca inteleg ce contine produsul respectiv si care pot fi efectele lui asupra starii lor de sanatate.

    Un factor important care influenteaza piata este ca 15% din volumul total de iaurt este inca produs in casa, potrivit companiei de cercetare de piata GfK, mai exact in mediul rural. “Cu toate acestea, din ce in ce mai multi consumatori din mediul rural opteaza pentru iaurtul industrializat”, sustine Diana Toma, research executive la GfK Romania. La concurenta cu iaurtul produs in casa se situeaza cele care se pozitioneaza ca fiind benefice pentru sanatate (cum este Activia de la Danone, care a atins anul trecut o cota de 12% pe piata totala a iaurturilor) sau cele destinate copiilor. In ultimul an, potrivit Alfacont, reclamele la iaurturi au detinut aproape 53% din totalul investitiilor in publicitate la categoria produselor lactate, urmate la mare distanta de reclamele la branzeturi, cu o pondere de 17%.

    Din septembrie 2007 pana in octombrie anul acesta, reclamele la iaurt i-au costat pe producatori in total o suta de milioane de euro la rate card. Cei mai mari investitori in publicitate au fost, in ordine, Danone, Tnuva si Albalact. Pe o astfel de piata efervescenta, toata lumea anunta in continuare noi lansari de sortimente. Desi Müller este prezent doar cu doua branduri, Froop (in cinci sortimente) si Bianco, iaurt alb, germanii sunt hotarati sa-si mareasca rapid portofoliul, aducand sortimente care exista deja in Germania. Deocamdata, raspunsul pietei e greu de contorizat.

    “Iaurturile Müller au fost introduse in gama noastra abia in luna august. Vanzarile au o tendinta ascendenta, datorita curiozitatii specifice consumatorilor romani, insa va mai trebui sa treaca o perioada pentru a putea spune care este reactia consumatorilor fata de aceste iaurturi”, spune Andreea Mihai de la Carrefour. Noul venit aspira sa repete succesul celor de la Tnuva, care au ajuns intre primii trei producatori la doar un an si jumatate de la venirea in Romania. “Oamenii sunt curiosi, dispusi sa incerce lucruri noi, ceea ce te ajuta atunci cand esti nou si ai un nume ciudat ca Tnuva”, spune Sagit Tzur-Lahav.

  • Napolact inchide fabrica din Huedin

    Potrivit reprezentantilor companiei, decizia a fost luata in urma realizarii unor studii privind necesitatea investitiilor in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare.

     

    Fabrica isi va incheia activitatea la sfarsitul anului, iar procesul de transfer al productiei va dura aproximativ doua luni. Jumatate din cei aproximativ 100 de angajati ai fabricii vor avea posibilitatea sa-si continue activitatea la unitatea din Baciu. "Capacitatea totala de productie a companiei, precum si relatiile cu fermierii nu vor fi afectate de aceasta decizie", se arata in comunicatul de presa al companiei.

     

    Anuntul vine dupa ce si alte companii din industria bunurilor de larg consum, cum ar fi Coca-Cola sau Colgate-Palmolive, au decis sa inchida unitati de productie din Romania.

     

    Compania olandeza Friesland Foods, din care face parte si Napolact, a mai inchis anul trecut alte doua fabrici, la Satu Mare si la Deta. Dupa inchiderea celei de la Huedin, Friesland va mai fi prezenta in Romania prin patru fabrici.

     

    Compania, cunoscuta in special pentru brandurile Mili si Napolact, a atins anul trecut o cifra de afaceri de peste 120 de milioane de euro si este unul dintre liderii pietei de produse lactate de la noi.

     

    Click aici pentru a citi despre alte companii care au hotarat sa inchida fabricile pe care le aveau in Romania si despre motivele acestor decizii.

  • Metro revine in lupta

    Metro Cash & Carry, cel mai mare comerciant de pe piata locala, cu afaceri anuale de peste un miliard si jumatate de euro, a deschis saptamana trecuta primul centru pentru revanzatori (mici comercianti) din sud-estul Europei.

    Informatia nu pare atat de importanta daca reperul este reprezentat de valoarea investitiei – un milion de euro, mult mai mica decat cea implicata de un magazin -, ci mai ales pentru faptul ca arata decizia lantului german de cash & carry de a intra in lupta pentru afaceri si profit cu supermarketurile si hipermarketurile, adica doua formate de magazine cu care nu concura direct.

    Practic, Metro ofera acum cursuri prin care micile magazine de cartier, care pot invata cum sa isi organizeze afacerile pentru a rezista concurentei tot mai mare pe care le-o fac Carrefour, Billa sau celelalte retele straine de retail.

    “Vedeti foarte bine, cu traficul si infrastructura, cat de greu ne este sa ajungem la marile magazine”, sustine François Oliver, directorul general al companiei Metro Cash & Carry Romania, aratand ca pentru comertul traditional zilele nu sunt numarate, chiar dimpotriva. “Cred ca magazinele de proximitate au un viitor, iar noi suntem aici pentru asta”, afirma seful Metro.

    Pe langa micile magazine de cartier, Metro Cash & Carry se bazeaza in mod deosebit si pe asa-numitul segment HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), pentru care fusese deschis un centru de pregatire similar tot in acest an.

    Pe de alta parte, operatorul cash & carry a anuntat si reluarea expansiunii, la trei ani de la deschiderea cel de-al 23-lea magazin din Romania. Prima tinta a germanilor va fi orasul Deva, “deoarece s-a dezvoltat suficient de mult, incat credem ca trebuie sa fim prezenti acolo”, dupa cum spune Oliver.

    Orasele precum Deva, cu o populatie sub 100.000 de locuitori, au fost pana acum neglijate de marii comercianti, interesati mai degraba sa acopere marile orase, cele cu putere de cumparare peste medie. Investitiile de sute de milioane de euro in deschideri de supermarketuri, hipermarketuri si magazine cu discount au facut ca aceste forme moderne de comert sa ajunga la o cota de aproximativ 40% din piata de retail, potrivit unui studiu MEMRB.

    Previziunile pentru urmatorii doi ani arata ca cele doua canale de comert – modern si traditional (magazine de proximitate, chioscuri etc.), vor ajunge sa aiba ponderi egale in structura comertului romanesc. Perspectiva pare insa destul de sumbra pe termen lung, avand in vedere ca in tari precum Franta, Spania sau Germania, magazinele traditionale au o cota de piata de doar cateva procente.

    Miscarea Metro lasa totusi impresia ca micile magazine ar putea primi ajutor acolo de unde nu se asteptau, daca avem in vedere ca grupul german detine in Romania pe langa reteaua cash & carry si un lant de hipermarketuri sub brandul real. “Comertul traditional poate deveni, in timp, si profitabil, si profesionist”, crede François Oliver.

  • P&G face a doua fabrica in Romania

    Romania a fost aleasa ca locatie pentru aceasta investitie in urma unui studiu realizat de compania-mama in regiune. Noua fabrica este un proiect greenfield a carui valoare va depasi suma de o suta de milioane de dolari (aproximativ 68 de milioane de euro). Trei sute de noi locuri de munca vor fi create intr-o prima faza, potrivit unui comunicat al companiei.

    Noul centru de productie va avea o suprafata de 25 de hectare si isi va incepe activitatea in prima jumatate a lui 2010. Fabrica de la Urlati, unde vor fi fabricate produse pentru ingrijire personala, va aproviziona pietele europene.

    Procter&Gamble mai detine o singura fabrica in Romania, la Timisoara, pe care a cumparat-o in 1995 si unde produce detergentii Ariel, Ace si Tide. Investitia totala in fabrica de la Timisoara s-a ridicat la 40 de milioane de dolari, fiind una dintre cele mai mari investitii de capital direct in tara.

    P&G a intrat pe piata romaneasca in 1992, iar din 2006 a deschis Centrul Regional de Servicii, care deserveste toate sediile P&G din Europa, cu tranzactii anuale de peste 150 de milioane de dolari (in jur de102 milioane de euro la cursul actual).

    Cele mai cunoscute produse marca P&G sunt Blend-a-Med, Pantene, Wella, Pampers, Always, Ariel si Tide. Anul trecut, divizia de marketing a companiei si-a dublat profitul fata de 2006, la aproape 45 de milioane de euro, cu o cifra de afaceri de 221 de milioane de euro, mai mare cu 16% fata de anul precedent. Principalii competitori ai companiei Procter&Gamble sunt Unilever, Henkel, Colgate-Palmolive, Beiersdorf si L’Oreal.
     

  • Caroli a intrat pe piata de pate

    Caroli Foods a lansat o noua gama de pateuri proaspete, ambalate in cutii de plastic, sub numele Fresh Pate Tartini, disponibila in trei variante.

     

    Potrivit reprezentantilor companiei, produsul beneficiaza de un nou tip de ambalaj, care reduce termenul de valabilitate la 45 de zile fata de pana la doi ani, in cazul pateurilor ambalate la conserva.

     

    "Evolutia constanta a grupului Caroli ne-a condus in mod natural la ideea de a dezvolta si extinde o noua gama de produse", a explicat Haluk Akdemir, directorul general Caroli, decizia companiei de a intra pe o noua categorie.

     

    Compania Caroli Foods, detinuta de familia El Solh (Liban), este unul din cei mai importanti jucatori de pe piata produselor din carne, cu o cifra de afaceri de peste 54 de milioane de euro anul trecut.

     

    Dintre producatorii de mezeluri, pe piata de pate mai activeaza Aldis, Cris-Tim si TABCO-Campofrio. Principalii competitori de pe piata de profil sunt Scandia Sibiu, Orkla Foods si Hame.
     

  • URBB vrea Granini in top 3

    „Nu ne dorim sa fim neaparat pe primul loc, deoarece acest lucru ar insemna sa facem si compromisuri in ceea ce priveste calitatea”, a declarat Doron Zilberstein despre brandul Granini. „Suntem realisti si ne dorim un loc in top trei pana la sfarsitul anului viitor”, a spus el.

     

    Incepand cu aceasta luna, Zilberstein ocupa pozitia de vicepresedinte de marketing al URBB, dupa plecarea lui Catalin Ignat, care a petrecut 12 ani companie. Granini face parte din portofoliul URBB din 2006, pe categoriile juice si nectar, iar din februarie anul acesta a intrat si pe categoria still drinks, crescand in sapte luni de cinci ori, conform reprezentantilor companiei.

     

    Zilberstein a declarat de asemenea si ca brandul Orangina va trece printr-un proces de rebranding in scurt timp, constand intr-un nou design al ambalajului si in trecerea de la sticla de 2 l la cea de 1,5 l, pe fondul unor imbunatatiri ale retetei produsului.

     

    Pe segmentul de bere, unde URBB este cunoscuta in special prin brandurile Tuborg, Skol si Carlsberg, compania urmeaza sa intre in aceasta toamna pe o noua categorie, printr-un brand pe care il are deja in portofoliu, dar Zilberstein nu a dorit sa dea mai multe informatii pe aceasta tema.

     

    De doar doua saptamani pe pozitia de vicepresedinte de marketing al companiei URBB, Zilberstein isi propune sa ia toate masurile pentru cresterea cotei de piata a companiei. „In primul rand vom analiza toate brandurile pe care le avem in portofoliu pentru a vedea in ce masura corespund cerintelor pietei", a spus Zilberstein, adaugand ca urmatorul pas consta in aducerea de noi produse pe piata din Romania, existand in acest sens proiecte deja in derulare.

     

    Anul trecut, URBB detinea 7% din piata totala a berii, in conditiile unei pozitionari pe premium, segment unde cota de piata a companiei atingea prin Tuborg in jur de 45%, conform declaratiilor lui Catalin Ignat, fost vicepresedinte de marketing al companiei.

     

    United Romanian Breweries Bereprod (URBB) este prima companie de bere din Europa de Est care a dezvoltat un proiect greenfield, prin construirea, in 1997, a fabricii Tuborg din Pantelimon. Portofoliul companiei cuprinde exclusiv marci internationale: Tuborg, Tuborg Strong si Tuborg Christmas Brew, Carlsberg, Holsten, Skol, Guinness, Kilkenny, pe segmentul de bere, Orangina si Granini pe cel al bauturilor racoritaore. Principalii competitori ai URBB pe segmentul de bere sunt Heineken Romania, InBev Romania si Ursus Breweries. Pe cel al bauturilor racoritoare, URBB concureaza cu Coca-Cola HBC, Pepsi Americas si Tymbark Maspex.
     

  • Romanii au fumat si au baut un miliard de euro in sase luni

    Portretul robot al romanului dupa cele mai cumparate bunuri de larg consum ar putea fi schitat in felul urmator: fumator, mai degraba bautor de bere decat de bauturi racoritoare, innebunit dupa ciocolata tableta si dupa cafea, in timp ce la mancare favorit ramane salamul, urmat la mare distanta de lactate.

     

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
     

  • Planurile Elite sub umbrela Doncafé

    "Cand am venit in Romania, acum un an si jumatate, am gasit o piata grabita”, spune Matanya Schwartz, directorul general al Strauss Romania. Societatea se grabea sa recupereze decalajele fata de vestul Europei, iar adaptarea la stilul de viata occidental inseamna orientarea catre produse de tip premium, da de inteles israelianul, aratand ca tocmai de aceea Strauss a considerat ca este momentul potrivit sa faca o miscare de repozitionare a businessului pe acest segment.

    Saptamana trecuta, Strauss a anuntat oficial lansarea Doncafé in Romania, dupa ce, in luna mai, grupul cumpara de la compania italiana Doncafé operatiunile acesteia de pe pietele din Albania, Kosovo si Macedonia contra unei sume de 11,6 mil. dolari (aproximativ 7,5 mil. euro), potrivit presei internationale.

    In tara noastra, Strauss a intrat pe piata cafelei in 1997, prin achizitia unei parti din compania Elite, pentru ca, din februarie 2008, Elite sa devina Strauss Romania. Incepand cu aceasta luna, Doncafé va deveni un brand-umbrela, adoptand marcile Elite si Selected. Noua gama va cuprinde si produse premium, Doncafé Gold (cafea prajita, macinata si instant) si Doncafé Mixes (specialitati de cafea).

    Pentru noua gama, Strauss a facut o campanie de cercetare a pietei care a durat un an si jumatate, potrivit lui Schwartz, iar procesul de rebranding a costat 15 milioane de euro. Cu ce vine insa nou Strauss, lasand deoparte schimbarea numelui si a ambalajului? Raspunsul pare simplu: alta cafea.

    “Intr-adevar, ne luptam cu companii foarte mari, dar credem ca in cafea trebuie sa devii expert pentru a controla piata”, spune israelianul, vrand sa sugereze ca strategia companiei, care la nivel international are mai multe linii de business (lactate, legume, dulciuri), se axeaza in Romania strict pe cafea. Ce ii deosebeste de concurenta? “Flexibilitatea”, sustine Matanya Schwartz: “Adversarii nostri sunt atat de mari, incat se tem sa indrazneasca ceva nou pentru a nu risca sa-si piarda pozitia. Noi avem curaj”.

    Adversarii redutabili de care vorbea Schwartz sunt in principal gigantii multinationali Kraft Foods (Jacobs) si Nestlé (Nescafé), cu cifre de afaceri cumulate de peste un sfert de miliard de euro la nivelul anului trecut in Romania. Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piata MEMRB, primii cinci jucatori de pe piata cafelei (Kraft Foods, Strauss, Nestlé, Tchibo si Cafea Fortuna) au cumulat, in perioada august 2007-iulie 2008, 88,4% din volumul de vanzari si 86% din valoarea pietei, fata de 87,1%, respectiv 85,3% in perioada august 2006-iulie 2007.

    Conform propriilor estimari, israelienii de la Strauss detin o cota de piata de 33%, intentionand sa ajunga la 50% in urmatorii trei-cinci ani. Piata cafelei ajunge in Romania la peste 250 de milioane de euro, potrivit datelor companiei. Asul din maneca celor de la Strauss il reprezinta in opinia lor categoria de specialitati Doncafé Mixes, adresata categoriei de varsta 16-25 de ani.

    Spre exemplu, 4 in 1, un produs nou pentru consumatorii romani, e un mix de cafea, zahar, lapte si guarana, un extract dintr-o planta cu efect energizant. O data la cateva luni va fi lansat un nou mix, iar campania de comunicare va fi axata in special pe mediul online. “Tinerii vad altfel cafeaua si o prefera preparata in cele mai neobisnuite moduri. O vor mai mai dulce, mai aromata, mai usoara”, spune Schwartz, adaugand ca aceasta tendinta de consum este specifica pietelor noi din estul Europei si din China si ca nu este la fel de vizibila in pietele mature.

  • Nestle Romania isi muta linia de productie de inghetata in Bulgaria

    Operatiunea face parte din procesul de reorganizare a productiei de inghetata din Europa de Sud-Est, se arata intr-un comunicat al Nestle Romania, transmis, joi, agentiei MEDIAFAX.

     

    Click aici pentru mai multe amanunte.