Această bunăstare este şi generatorul unei nevoi crescute pentru depozitare, gestionare, îndosariere, stivuire, scanare, plicuire etc. De fapt, prin revoluţia digitală din ultimii ani, omenirea a creat o lume foarte complexă şi ambiguă, în care volatilitatea şi incertitudinea ne înconjoară. Pentru a face faţă acestei lumi noi, oamenii au nevoie de o capacitate incredibilă de a gândi şi a lua decizii într-un mediu abstract. Capacitatea de abstractizare nu se învaţă de azi pe mâine, ci este rezultatul unui lung şir de exerciţii: multe, mărunte şi dese, care se desfăşoară pe o perioadă lungă. Dilema este cum să îţi aloci timp pentru a-ţi dezvolta această capacitate. În prezent, o mare parte din activitatea unui angajat constă în sarcini menite doar să ajute companiile să gestioneze complexitatea pe care au creat-o şi de care beneficiază. Astfel, studii internaţionale arată că aproape 60% din volumul de muncă dintr-o companie este generat de sarcini care nu aduc valoare efectivă, ci există strict pentru a menţine întreprinderea în stare de funcţionare. Activităţi ca emiterea de facturi, contabilitatea de gestiune, colectarea de creanţe au nevoie de mult timp, spaţiu şi oameni.
Potrivit unui studiu al Horváth & Partners, până la 30% dintre locurile de muncă existente vor fi înlocuite de soluţii de automatizare până în 2030. Funcţiile unde există cea mai ridicată probabilitate de automatizare sunt în activităţi ce ţin de contabilitate, logistică, depozitare, marketing, casierie, secretariat, relaţii cu publicul, dactilografiere. Există o serie întreagă de soluţii de automatizare aplicabile pentru aceste funcţii, iar printre cele intrate mai recent în vocabularul comun este şi RPA, Robotic Process Automation.
RPA-ul este un instrument, să-i zicem un limbaj de codare, cu ajutorul căruia se construiesc nişte miniprograme informatice, ce replică fidel operaţiunile pe care le face un om, pe calculator. Astfel, miniprogramul are aceleaşi rezultate şi poate face aceleaşi lucruri ca omul. De fapt, poate avea rezultate chiar mai bune, având în vedere eroarea umană prezentă în orice proces. Desigur, acest tip de automatizare este aplicabil doar proceselor de rutină, care se desfăşoară în baza unor reguli clare şi în derularea cărora nu este nevoie de raţiune, cu alte cuvinte, în procese robotice. Aceste miniprograme sunt aşa-zişii roboţi, din perspectiva RPA.
Iar economia de timp este uşor de calculat. Un exemplu simplu: să zicem că un contabil trebuie să emită manual 200 de facturi, o dată la 10 zile, în cursul unui an. Toate datele de facturare, pe care contabilul trebuie să le treacă în factură, există într-un sistem informatic care nu permite emiterea automată. În scenariul nostru, optimist, întocmirea unei singure facturi durează aproximativ 3 minute. Contabilul face aceleaşi mişcări pe laptop şi intră în aceleaşi ecrane din sistemul informatic. Practic, este un proces robotic. Astfel, doar activitatea de emitere a acelor facturi îi va lua contabilului aproximativ 50 de zile anual. Deci acesta va petrece peste 2 luni într-un an pentru a emite facturi.
Un robot RPA ar putea face această treabă în locul contabilului, lăsându-i cele 2 luni pentru a pregăti, de exemplu, rapoarte interesante pentru managementul companiei despre, să zicem, profitabilitatea activităţii operaţionale. În baza acestora, managementul ar putea lua decizii care ar face ca acea companie să fie mai competitivă în piaţă, ceea ce ar genera un profit mai mare. Aşadar, contabilul din exemplul nostru ar avea timp să se ocupe de îmbunătăţirea rapoartelor de management, a procedurilor interne, de gestiunea riscurilor sau de alte sarcini care îi necesită gândirea abstractă şi creativă. Din acest unghi, eu văd RPA-ul ca pe o prelungire a angajaţilor, care îşi alocă timp pentru a se instrui în utilizarea roboţilor.
Mai mult, toate platformele RPA, cum este şi cea dezvoltată de UiPath, au ca ţintă democratizarea posibilităţii de codare a roboţilor. Acest lucru înseamnă că dacă un contabil ar avea un minimum de aptitudini tehnice şi ar aloca timp pentru a învăţa cum să codeze roboţii RPA, ar putea să îşi facă singur robotul care să îi emită facturile.
E lesne de imaginat un viitor în care sarcinile de rutină nu mai sunt făcute de oameni, ci de roboţi. Un astfel de viitor arată, din perspectiva mea, foarte interesant. În scenariul în care educaţia s-ar adapta suficient de repede, am putea ajunge, peste o generaţie, să avem de-a face cu oameni care nu au lucrat niciodată rutinat, pe un proces robotic. Oameni care au avut timp să gândească abstract şi critic, ceea ce ar putea conduce, de ce nu, la o explozie globală de creativitate. Desigur, sunt mulţi paşi de făcut până la acel punct, dar scenariul este unul posibil, poate chiar probabil. Automatizarea va promova noi modele de afaceri şi le va securiza pe cele existente, de exemplu, în industria serviciilor financiare. Reversul medaliei constă în schimbarea pe termen lung pe care o va aduce modului de lucru: multe dintre slujbele de astăzi nu vor mai exista în viitor. Noile locuri de muncă vor necesita abilităţi diferite şi nu vor compensa pierderea celor mai vechi. În consecinţă, o parte a provocării transformatoare pe care o reprezintă automatizarea include responsabilitatea corporativă.
Soluţiile sunt, deocamdată, puţine, pentru că această democratizare a automatizării a devenit o problemă socială reală relativ recent. Evident, oamenii ameninţaţi cu pierderea locului de muncă vor trebui să se recalifice în funcţii care nu pot fi automatizate. Important este ca măsurile necesare să fie luate eficient de către guverne şi companii, pentru a evita evenimente nefaste. Pentru a beneficia pe termen lung de potenţialul său creator, omenirea trebuie să îmbrăţişeze, precaut dar călduros, automatizarea. Şi, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori pe parcursul istoriei, să găsească răspunsuri pentru problemele pe termen scurt care vor apărea.
Tag: evolutie
-
OPINIE Kurt Weber, director general al Horváth & Partners România: „Soluţiile de automatizare şi viitorul locurilor de muncă”
-
Evoluţia premiilor oferite la Australian Open în ultimele decenii: de la $700 la $2.853.100
Primul turneu de Grand Slam al anului 2020, Australian Open (AO), a debutat pe 20 ianuarie şi urmează să se încheie duminică, 2 februarie, cu finala de la masculin.
Competiţia ce dă, an de an, startul tenisului la cel mai înalt nivel se desfăşoară în cadrul complexului sportiv din Melbourne Park, amplasat în oraşul cu acelaşi nume, al doilea ca mărime din greu încercata Australie pe parcursul ultimelor săptămâni. Se pare totuşi că aerul s-a mai purificat în ultima vreme, iar ploile au revenit aşa că sunt şanse mari ca turneul să se desfăşoare în condiţii bune.
Ediţia cu numărul 108 a Openului Australian vine cu un fond de premiere record, stabilit de organizatori la nu mai puţin de 49.2 milioane de dolari americani (USD), sumă la care probabil nici nu ar fi visat generaţiile anilor 70, perioadă în care campionii plecau acasă cu câteva sute de dolari.
De-a lungul timpului, premiile acordate la Australian Open pentru masculin/feminin nu au fost mereu egale. Până în 1984 femeile primeau mult mai puţin decât bărbaţii, în 1984 şi 1985 premiile au fost egale, în 1987 şi 1988 femeile au fost cele ce au primit premii mai consistente, între 1996 şi 2000 premiile au fost din nou mai mari la masculin, iar din 2001 încoace egalitatea a fost cuvântul de ordine.
Nu o să insistăm asupra acestui subiect, al egalităţii premiilor, ci vom urmări evoluţia premiilor la Australian Open în ultimii 50 de ani.
1971 – Australianca Margaret Court (77 ani) primea 700 $ pentru cel de-al 10-lea trofeu AO din carieră. Deşi a făcut carieră în perioade mai facile, Margaret Court rămâne deocamdată singura femeie ce a cucerit 24 de trofee de Grand Slam. La un singur pas de recordul mondial se află Serena Williams (38 ani, 23 trofee de Grand Slam), favorita numărul 1 la AO 2020 cu o cotă de 4.50. Românca Simona Halep (28 ani) este favorita numărul 5 la Melbourne, cu o cotă de 12.00 oferită de Unibet.
1974 – 33.000 $ primea australianca Evonne Goolagong-Cawley (68 ani) pentru primul său titlu AO.
1987 – 115.000 $ pentru cehoaica Hana Mandlikova (57 ani), care reuşea să se impună în faţa unor adversare precum Chris Evert sau Martina Navratilova.
1990 – 176.700 $ încasa germanca Stefi Graf (50 ani) pentru cel de-al treilea trofeu consecutiv la Australian Open
1993 – 315.000 $ era recompensa primită de Monica Seles (Iugoslavia, 46 ani), si ea aflată la cel de-al treilea trofeu Australian Open consecutiv
1999 – 369.000 $ pentru elveţianca Martina Hingis (39 ani), care se afla la cel de-al treilea trofeu AO, ultimul din carieră, deşi urma să joace finala şi în următorii 3 ani
2004 – 771.879 $ câştiga belgianca Justine Henin (37 ani) pentru victoria în faţa compatrioatei sale Kim Clijsters
2008 – 1.14 milioane $, un cec impresionant pentru rusoaica Maria Sharapova (32 ani), care trecea de Ana Ivanovic în finala AO, după ce în 2007 fusese învinsă în finala aceluiaşi turneu de Serena Williams
2011 – 2.20 milioane $ pentru primul trofeu AO din cariera belgiencei Kim Clijsters
2014 – 1.83 milioane $ a primit chinezoaica Li Na (37 ani) pentru primul trofeu AO chiar în anul retragerii sale
2015 – 2.14 milioane $ a încasat Serena Williams pentru cel de-al 6-lea trofeu Australian Open
2016 – 2.35 milioane $ a primit germanca Angelique Kerber (32 ani) la câştigarea singurului său trofeu AO de până acum
2017 – 2.55 milioane $ a fost recompensa primită de Serena Williams pentru cel de-al 7-lea trofeu AO. Americanca e hotărâtă să pună mâna pe cel de-al 8-lea trofeu AO în acest an, în care a câştigat deja turneul de la Auckland
2018 – 2.76 milioane $ a încasat daneza Caroline Wozniacki (29 ani) pentru singurul trofeu de Grand Slam din carieră
2019 – 2.83 milioane $ a fost cecul primit de japoneza Naomi Osaka (22 ani) pentru cel de-al doilea trofeu de Grand Slam din carieră
2020 – Pe campionii Australian Open 2020 îi aşteaptă, la capătul turneului, o recompensă record de 2.85 milioane $.
-
Curs BNR. Cursul valutar al zilei de marţi, 21 ianuarie 2020. Cum evoluează valutele
Cursul BNR de marţi, 21 ianuarie:
Euro 4.7790
+0.0002
+0.00%
Dolar american 4.3042
-0.0063
-0.15%
Francul elveţian 4,4503
Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare.
-
2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele
În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.
Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.
În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.
Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.
Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.
Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice.
Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp. Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. -
2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele
În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.
Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.
În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.
Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.
Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.
Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice.
Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp. Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. -
Curs BNR. Cursul valutar al zilei de miercuri, 15 ianuarie 2020. Euro creşte în continuare
Cursul BNR de miercuri, 15 ianuarie:
Euro 4.7798
+0.0004
+0.01%
Dolar american 4.2932
+0.0004
+0.01%
Francul elveţian 4,4445
Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare.
-
Curs BNR. Cursul valutar al zilei de luni, 13 ianuarie 2020. Euro revine pe scădere
Cursul BNR de luni, 13 ianuarie:
Euro 4.7791
-0.0004
–0.01%
Dolar american 4.2993
–0.0095
–0.22%
Francul elveţian 4,4192
Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare.
-
FMI estimează că PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021
FMI estimează că PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021, în România, conform celui mai recent set de date, din octombrie 2019.
PIB/capita, ajustat puterea de cumpărare, va creşte în România, în 2020, la 29.554 dolari, peste media Europei de Est, de 28.099 dolari, arată datele prezentat interactiv de FMI.
Valoarea indicatorului este peste cea din Turcia (29.326 dolari), Bulgaria (26.034 dolari) sau China (20.984 dolari), dar sub Federaţia Rusă (30.819 dolari), Polonia (35.651 dolari) sau Ungaria (35.941 dolari)
PIB/capita ajustat cu puterea de cumpărare va depăşi 30.000 de dolari în 2021, când ar putea ajunge la 31.071 dolari, iar în 2022 va urca la 32.647 dolari.
-
Curs BNR. Cursul valutar al zilei de vineri, 10 ianuarie 2020. Euro creşte uşor
Cursul BNR de vineri, 10 ianuarie:
Euro 4.7795
+0.0021
+0.04 %
Dolar american 4.3088
+0.0087
+0.20 %
Francul elveţian 4,4175
Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare.