BusinessMagazin

Tag: europa

  • Studiu carVertical: România are una dintre cele mai puţin transparente pieţe de maşini rulate din Europa

    România are una dintre cele mai puţin transparente pieţe de maşini rulate din Europa. La polul opus, ţările în care există un nivel ridicat de transparenţă pe piaţa auto second-hand sunt: Regatul Unit, Germania şi Elveţia. carVertical lansează în România „Indexul de Transparenţă”, un raport complex care analizează tranzacţiile cu maşini rulate din Europa, prezentând clasamentul celor mai transparente pieţe auto second-hand.

    România se află în top 5 cele mai puţin transparente ţări

    România ocupă locul 21 din cele 25 de ţări incluse în studiu, regăsindu-se pe lista celor mai puţin transparente pieţe de maşini rulate din Europa. Aproape 66% dintre maşinile analizate sunt importate din alte ţări, în timp ce peste 59% dintre maşini prezintă avarii în istoric, cu o valoare medie a daunelor de 3.879 euro. Majoritatea ţărilor care oferă mai puţină transparenţă în piaţa auto au o medie scăzută a valorii daunelor, iar România nu face excepţie, ocupând locul 6 în clasament. Imediat după România, ţara cu cele mai multe maşini avariate este Polonia (65,79%), ocupând ultimul loc în top.

    În schimb, România se prezintă mai bine la vârsta maşinilor second-hand. Maşinile rulate au o vechime puţin mai mare de nouă ani (9,44 ani), ocupând locul 12 din 25 în clasamentul pieţelor auto analizate în cadrul Indexului de Transparenţă.

    Consecinţele financiare ale fraudei de kilometraj 

    Din totalul maşinilor analizate de către carVertical în România, aproape 8% (7,8%) au avut kilometrajul dat înapoi. Valoarea medie ştearsă de pe odometru a crescut faţă de anul trecut, de la 48.000 la aproximativ 85.000 km (85.186 km). 

    Cele mai recente cercetări efectuate de carVertical au arătat că o maşină cu kilometrajul dat înapoi poate fi vândută cu un preţ cu 20% mai ridicat decât valoarea sa reală. Aşadar, mulţi români pot plăti o sumă mai ridicată pentru un vehicul fără să fie conştienţi că a existat o fraudă la mijloc. Totuşi, comparativ cu alte ţări din Europa, dacă analizăm valoarea medie a daunelor, România se află sub nivelul standard al pagubelor financiare.

    De asemenea, vechimea maşinilor cu kilometrajul dat înapoi este strâns legată de impactul financiar potenţial asupra unui cumpărător. Spre exemplu, vânzarea unei maşini cu o vechime de 15 ani, care are kilometrajul manipulat, poate creşte artificial valoarea vehiculului cu o medie de 27%. Pentru fiecare 100.000 de kilometri daţi înapoi, cumpărătorul ar putea cheltui pe maşină, fără să ştie detaliile reale, cu aproximativ 2.000 de euro în plus. 

    „Când luăm în considerare factori precum preţul mediu al maşinilor, numărul de tranzacţii, ponderea maşinilor cu kilometraj modificat în România şi impactul fraudelor de kilometraj asupra valorii maşinilor, obţinem o imagine clară a prejudiciului pe care îl experimentează cumpărătorii de maşini second-hand în România, iar valoarea totală a prejudiciului anual poate ajunge până la 190 de milioane de euro pe an”, a declarat Matas Buzelis, Head of Communication carVertical.

    Cum arată topul de transparenţă în industria de autoturisme rulate la nivel european

    Imediat după România, dintre toate ţările analizate, cele mai puţin transparente pieţe sunt: Estonia, Lituania, Letonia şi Ucraina. Ţara care prezintă cel mai mare număr de maşini cu kilometraj falsificat este Letonia (12,92%), în timp ce Ucraina se află printre ţările cu cele mai mari ponderi de maşini importate din Europa – 82,4%. 

    La polul opus, cele mai transparente ţări din top sunt Regatul Unit, Germania, Elveţia, Danemarca şi Franţa, unde şi importurile de maşini sunt mai puţine faţă de alte ţări din top. În Regatul Unit, ratele de import sunt foarte scăzute (2,2%), ceea ce se corelează direct cu numărul mic de fraude de pe piaţa de maşini second-hand. De asemenea, ţările din top prezintă un procentaj redus de maşini cu kilometrajul falsificat: Elveţia – 2,4%, Regatul Unit – 2,7%, Franţa – 3,3%, Germania – 3,4%, şi Danemarca – 4,1%, având scoruri semnificativ mai bune decât în alte părţi ale Europei.

    „Pieţele occidentale şi ţările scandinave sunt în general mai transparente decât ţările din estul Europei, în principal datorită legislaţiei mai stricte, a importurilor mai scăzute de maşini second-hand, dar şi a PIB-ului pe cap de locuitor mai ridicat, potrivit unui studiu al companiei carVertical. Ţările cu economii mai puternice au, de obicei, flote de maşini mai noi, cu riscuri mai mici de fraude, deoarece puţini cumpărători caută vehicule mai ieftine”, a completat Matas Buzelis, Head of Communication carVertical.

    Parametrii Indexului de Transparenţă al pieţei auto

    Indexul de Transparenţă al pieţei auto a fost realizat pe un eşantion de 24 de ţări din Europa şi SUA, pe o perioadă de 12 luni. Cercetarea se bazează pe date din rapoartele reale ale maşinilor cumpărate de către clienţii carVertical şi a avut la bază şase mari criterii:

     

    ●      Procentajul maşinilor cu kilometrajul dat înapoi;

    ●      Valoarea medie a kilometrilor şterşi de pe odometru;

    ●      Procentajul maşinilor avariate;

    ●      Media valorii daunelor;

    ●      Procentajul de maşini second-hand importate;

    ●      Vârsta medie a maşinilor verificate.


    Pentru studiul privind frauda de kilometraj, au fost analizate 11 ţări: Ucraina, Polonia, România, Ungaria, Slovacia, Letonia, Republica Cehă, Serbia, Lituania, Italia şi Regatul Unit.

     

  • Bursa de Valori Bucureşti, singura bursă din Europa prezentă în top cinci IPO-uri globale realizate anul acesta după listarea Hidroelectrica. 35.000 de investitori noi la BVB în 2023

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost singura bursă din Europa cu un IPO semnificativ la nivel global: oferta de 2 miliarde dolari a Hidroelectrica a plasat BVB pe locul 4 în clasamentul global în funcţie de valoarea unei oferte înregistrate în primele 3 trimestre.

    Competiţia pentru atragerea de companii care să se listeze s-a intensificat la nivel global în acest an, potrivit unui comunicat al BVB. Cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) de până acum în acest an a fost de 5,2 miliarde dolari şi a fost realizată de Arm, companie înregistrată în Regatul Unit şi listată pe NASDAQ (SUA).

    Piaţa de capital din România a câştigat vizibilitate atât pe plan internaţional, cât şi intern. La finalul primelor nouă luni ale anului, numărul investitorilor prezenţi în piaţa de capital românească a ajuns la un nou maxim istoric: 168.000 de investitori, o triplare faţă de numărul de acum cinci ani.

    „Piaţa de capital din România a devenit tot mai vizibilă în rândul investitorilor internaţionali. Am observat o creştere a reprezentativităţii companiilor româneşti în componenţa indicilor FTSE Russell şi MSCI. La nivelul vizibilităţii, societăţile listate la BVB şi indicii BVB apar în datele financiare ale celor mai cunoscute platforme financiare şi suntem în discuţii să lărgim acest orizont astfel încât investitorii internaţionali să aibă acces facil la datele privind companiile româneşti”, a declarat  Radu Hanga,  preşedintele BVB.

    Kenvue, companie americană, s-a listat la Bursa de la New York (NYSE) după o ofertă încheiată cu succes la 4,4 miliarde dolari. Pe locul al treilea în topul celor mai mari IPO-uri globale încheiate cu succes până acum în acest an se află Adnoc Gas din Emiratele Arabe Unite, companie listată pe bursa din Abu Dhabi după un IPO de 2,5 miliarde dolari.

    Compania românească Hidroelectrica, lider în producţia de energie electrică din surse 100% regenerabile, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pe 12 iulie, ca urmare a celui mai mare IPO realizat vreodată în România: 2 miliarde de dolari. Pe locul al cincilea se află compania Nexchip din China, care a fost listată pe Bursa din Shanghai ca urmare a unei oferte de 1,9 miliarde dolari. Astfel, BVB a fost singura bursă din Europa cu un IPO semnificativ la nivel global: oferta de două miliarde dolari a Hidroelectrica a plasat BVB pe locul 4 în clasamentul global în funcţie de valoarea unei oferte înregistrate în primele 3 trimestre.

    „Doar în acest an, avem 35.000 de noi investitori pe fondul derulării ofertei Hidroelectrica şi a continuării programului de obligaţiuni Fidelis. Datorită ofertei Hidroelectrica BVB este singura bursă din Europa prezentă în Top 5 IPO-uri realizate la nivel global până acum în acest an”, adaugă Radu Hanga.

    Valoarea totală de tranzacţionare cu toate tipurile de instrumente financiare de pe Piaţa Reglementată a BVB a înregistrat un record la finalul primelor 10 luni ale acestui an, când a depăşit 29,4 miliarde lei, echivalentul a 5,9 miliarde euro. Lichiditatea medie zilnică în acest an a ajuns la 141 milioane lei, echivalentul a 28,5 milioane euro, potrivit datelor BVB. Cel de-al treilea indicator de lichiditate reprezentat de numărul tranzacţiilor a trecut, la finalul primelor 10 luni din acest an, de 1,45 milioane de tranzacţii.

    „Ca operator de piaţă şi sistem, BVB a beneficiat pe deplin de strategia de dezvoltare derulată în ultimii ani şi rezultatele financiare recente confirmă acest lucru. De altfel numărul celor care deţin acţiuni în cadrul emitentului BVB a depăşit 5.000 de acţionari, ceea ce este o premieră şi reprezintă o triplare faţă de nivelul de acum cinci ani. Interesul crescut s-a manifestat şi la nivelul evoluţiei de piaţă, unde acţiunea BVB a înregistrat în primele 10 luni o creştere de 100%, incluzând şi dividendele”, spune  Adrian Tănase, CEO al BVB.

     

  • Christine Lagarde, declaraţia momentului: Europa are nevoie de o bursă unificată şi propria versiune a SEC

    Europa are nevoie de propria versiune a Comisiei americane pentru valori mobiliare şi bursiere ( SEC) şi de o bursă unificată pentru a strânge suficienţi bani pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă regiunea, a declarat preşedintele Băncii Centrale Europene, potrivit FT.

    Christine Lagarde a declarat vineri, într-un discurs ţinut la Frankfurt, că “crearea unei SEC europene” care să înlocuiască reţeaua eterogenă de organisme de supraveghere naţionale ar contribui la colectarea sumelor masive necesare pentru a face faţă triplei provocări reprezentate de “deglobalizare, criza demografică şi decarbonizare”.
    În cadrul Congresului bancar european, Lagarde a făcut apel la consolidarea între bursele financiare naţionale din Europa, afirmând că “o piaţă de capital cu adevărat europeană are nevoie de infrastructuri de piaţă consolidate – şi aici sectorul privat îşi poate arăta şi el determinarea”.

  • Ciolacu: Nu cred că avem peste 800.000 de persoane cu handicap în România

    Premierul a comentat informaţia potrivit căreia „în România sunt peste 800.000 de persoane cu handicap”.

    „Avem o singură problemă: Am ajuns la peste 800.000 de persoane cu handicap. Suntem pe primul loc în Europa, eu nu cred acest lucru”.

    „Este total incorect, ca şi cu cei cu concediile medicale, ca cetăţenii bolnavi să suporte toate aceste discuţii în spaţiul public, cum şi persoanele mai puţin norocoase decât noi, cu handicap, să suporte, în spaţiul public, aceste lucruri”, a spus, Ciolacu, după şedinţa CPN al PSD.

     

  • Marea criză a locuinţelor din Europa este abia la început: Cele mai bogate state de pe continent se confruntă cu o incapacitate fără precedent de a ţine pasul cu cererea de noi locuinţe de pe piaţă, o criză care ar putea afecta puternic creşterea economică a regiunii, alături de stabilitatea şi calitatea vieţii cetăţenilor

    Într-un cartier boem din Dusseldorf, Milena şi Manuel David plănuiau să pună piatra de temelie în această vară pentru noua lor casă, o etapă care urma să îi scoată dintr-un apartament înghesuit în care sunt nevoiţi să împartă un singur dormitor cu cei doi copii ai lor.

    Dar, în cele 16 luni de aşteptare pentru obţinerea unei autorizaţii, ratele la creditele ipotecare s-au triplat, iar costurile lor de construcţie au crescut cu 85.000 de euro (90.000 de dolari). Cuplul a recalculat costurile totale înainte de a se confrunta cu faptul că visul lor de a-şi construi propria casă s-a prăbuşit, în contextul celei mai grave crize a construcţiilor din Europa din ultimele decenii.

    Potrivit Bloomberg, situaţii similare au luat recent naştere pe o mare parte a continentului. Construcţiile rezidenţiale s-au prăbuşit pe măsură ce costurile au crescut, în timp ce birocraţia leneşă şi reglementările din ce în ce mai stricte în materie de eficienţă energetică continuă să crească dificultăţile pe piaţa imobiliară. În condiţiile în care locuinţele sunt deja insuficiente, situaţia ameninţă să afecteze creşterea economică şi să alimenteze şi mai mult tensiunile politice, deoarece lipsa de locuinţe afectează o mare parte a electoratului.

    „Am petrecut zeci de nopţi nedormite”, a declarat Milena, o profesoară în vârstă de 37 de ani, privind cu deznădejde la buruienile crescute unde ar fi trebuit să se joace copiii ei. „Ceea ce mă înfurie este că am fost atât de aproape să-mi îndeplinesc visul”.

    Soţii Davids erau candidaţi de primă mână pentru construirea unei case. Familia are două venituri, locuri de muncă stabile în sectorul public şi, cel mai important, nu a trebuit să plătească pentru terenul de construcţie, care le-a fost dat de părinţii lui Manuel. Luptele lor arată cât de distrusă este piaţa imobiliară din Europa în acest moment.

    „Dacă noi, care am beneficiat de acest avantaj uriaş de a primi gratis un teren, nu am reuşit să ne construim o locuinţă, cum ar putea alţii să se descurce?”, a declarat Manuel, un manager de proiect în vârstă de 35 de ani, angajat la o organizaţie non-profit.

    Cele mai afectate ţări sunt, în mod paradoxal, şi cele mai bogate din Europa. În Germania, autorizaţiile de construcţii noi au scăzut cu peste 27% în prima jumătate a anului. În Franţa, autorizaţiile au scăzut cu 28% până în iulie, iar în Marea Britanie se aşteaptă ca ridicarea noilor locuinţe să scadă cu peste 25% în acest an. Suedia suferă cea mai gravă cădere de la criza din anii ’90, cu rate de construcţie mai mici de o treime din ceea ce se consideră necesar pentru a ţine pasul cu cererea.

    Criza afectează casele unifamiliale – precum cea pe care o plănuiau soţii David – precum şi proiectele mari de locuinţe. Vonovia SE, cel mai mare proprietar din Germania, a suspendat anul acesta toate construcţiile noi pe termen nelimitat. Iar în Suedia, un proiect-cheie pentru fabricarea de celule de baterii pentru automobile şi reducerea dependenţei regiunii de aprovizionarea din China riscă să nu poată atrage suficienţi muncitori din cauza lipsei de locuinţe.

    Situaţia reflectă incapacitatea guvernelor de a-şi respecta promisiunile făcute electoratului. Suedia are un angajament constituţional de a oferi locuinţe la preţuri accesibile, dar oferta de apartamente de închiriat nu a ţinut pasul cu cererea, ceea ce a dus la creşterea preţurilor locuinţelor şi a forţat oamenii să locuiască în chirii la negru. În Regatul Unit, construcţia de locuinţe a ratat în mod constant un obiectiv de 300.000 de locuinţe pe an stabilit de guvernul conservator aflat la putere în 2019.

  • Ucrainenii îşi continuă în forţă investiţiile în Europa. Polonia atrage investiţii masive din partea acestora

    ♦ În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

    Conflictul cu Rusia determină un număr în creştere de firme ucrainene să se concentreze pe alte pieţe pentru a-şi reduce dependenţa de piaţa locală în scădere şi a profita de milioanele de ucraineni care au fugit din calea războiului. Polonia este în centrul atenţiei acestora, însă directorii de companii ucrainene se îndreaptă către noi pieţe din Europa de Est pentru a-şi creşte businessul.

    Înaintea invaziei ruseşti, sectorul corporate ucrainean avea o reputaţie amestecată peste graniţe, cu scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare privind transparenţa afectându-i imaginea.

    Drept urmare, majoritatea firmelor ucrainene se concentrau pe piaţa locală sau furnizau pentru pieţe din Rusia şi alte state foste comuniste.

    Însă războiul a schimbat dramatic peisajul. Antreprenorii ucraineni au beneficiat de susţinere în multe ţări.

    Olena Romanova a lăsat în urmă un business de saloane de masaj facial de succes când a fugit din Ucraina cu destinaţia Polonia după invazia Rusiei, scrie AFP.

    Împreună cu trei parteneri de business, aceasta oferă acum aceleaşi servicii în Polonia, businessul său numărându-se printre cele aproximativ 30.000 deschise de refugiaţi ucraineni în Polonia de atunci.

    „Am realizat că avem nevoie să ne dezvoltăm pentru a nu înnebuni“, a declarat Romanova, care a plecat din Keiv cu una dintre fiice în prima zi a războiului şi a fost nevoită să-şi lase soţul în urmă.

    Romanova este una din cei aproximativ un milion de ucraineni care trăiesc în prezent în Polonia. Unu din 10 noi businessuri des­chise în această ţară este deţinut de un ucrainean.

    O cincime din businessurile ucrainene care apar în pofida încetinirii economiei poloneze sunt în curs de constituire. Un număr mare dintre acestea operează în sectorul tech, iar restul în servicii de coafor.

    Karina Synevych munceşte pentru popularul lanţ ucrainean de restaurante pescăreşti Chernomorka, care şi-a deschis două unităţi în Varşovia.

    Aceasta spune că lansarea şi administrarea unei afaceri în Polonia sunt mai organizate şi mai transparente decât în Ucraina. Când primul restaurant Chernomorka s-a deschis în Varşovia, primii clienţi erau toţi ucraineni, care au lăsat reviewuri despre plăcerea de a consuma mâncare autohtonă şi de a vorbi limba natală.

    „Pur şi simplu am plâns când le-am citit“, spune Synevych.

    Treptat, ucrainenii au început să-şi aducă prietenii polonezi, iar acum majoritatea clienţilor sunt polonezi.

    Cel mai mare serviciu poştal al Ucrainei, Nova Poshta, deserveşte de asemenea acum marea comunitate ucraineană din Polonia.

    Acesta a deschis prima unitate din Polonia în octombrie sub numele de Nova Post, aceasta permiţând clienţilor să trimită şi să primească rapid colete către şi dinspre Ucraina.

    „În prezent, există şapte sucursale în Varşovia şi avem 34 în întreaga Polonie“, arată şeful diviziei poloneze, Ievghen Tafiychuk.

    Marina Ivanova, un fitness trainer, folo­seşte serviciul în mod regulat. „Astăzi, de exem­plu, am comandat cămăşi brodate din Ucraina. Cumva, am vrut să susţin un producător ucrainean“, spune aceasta. „De ase­menea, trimit o mulţime de lucru către ar­mată prin intermediul Nova Poshta. Prietenii mei le primesc în Odesa şi le trimit mai departe“.

    Pentru mulţi ucraineni, chiar şi pentru cei care au deschis businessuri de succes în Polonia, a-şi face planuri pe termen lung este un lucru extrem de dificil.

    „Trăiesc în prezent“, spune Romanova. Synevych spune că viaţa actuală nu este mai bună sau mai rea, ci pur şi simplu diferită. „Încerc să nu-mi fac niciun plan. Cel mult, îmi fac planuri pentru o lună“.

    Şi Andriy Khudo, coproprietar şi director al grupului de restaurante !FEST, a ales să deschidă activ în Polonia pentru că pe piaţa respectivă brandul şi produsele sale erau deja populare.

    Însă unele firme din Ucraina se uită şi către alte pieţe din Europa, urmând strategii diferite.

    Rostyslav Vovk, CEO al firmei ucrainene de hrană pentru animale Kormotekh, spune că firma a început cu vânzări în ţările baltice, retailerii încercând să înlocuiască produsele ruseşti.

    „Principalul nostru obiectiv acum este să ne dezvoltăm peste graniţe mult mai rapid decât ne plănuisem înainte de război“.

    Lukas, o companie de familie din sectorul dulciurilor cu sediul în centrul Ucrainei, a pătruns pe piaţa slovacă în urmă cu opt ani pentru a-şi comercializa produsele şi a le exporta către alte ţări din UE. Acum, compania intenţionează să înfiinţeze o unitate de producţie în Slovacia.

    În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

  • Pregătiri de iarnă. România este cu depozitele de gaze 100% pline şi cu lacurile de acumulare la maximul ultimilor trei ani. Care este elementul care poate genera cele mai mari dificultăţi? Vremea

    ♦ Europa pare cu temele făcute la intrarea în sezonul rece, cu depozitele de gaze pline şi cu lacurile de acumulare hidro la un nivel confortabil. Mai mult, situaţia dificilă din multe sectoare energointensive dă puţine motive de speranţă că ar putea exista o creştere a cererii de energie sau de gaze, astfel că la momentul actual lucrurile par destul de stabile pe partea de aprovizionare ♦ Ce poate ameninţa acest echilibru? Vremea, cu un impact major pe cerere, dar şi pe producţia de energie care este tot mai verde şi meteodependentă, dar şi o schimbare în comportamentul Rusiei.

    Pe 15 octombrie, depozitele de gaze ale României erau pline în proporţie de 100%, arată da­tele furnizate de Gas Infra­structure Europe. Mai mult, nivelul este mult mai confortabil faţă de nivelul de 92% din aceeaşi zi a anului trecut sau de gradul de umplere de 74% de pe 15 octombrie 2021. Acest grad de umplere total se suprapune cu o scădere a cererii de gaze, cel puţin în primele şase luni ale anului de 13%, după cum arată cele mai recente date ale OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze.

    Pe acest trend accentuat de scădere a cererii, generat mai ales de problemele severe din industria îngrăşămintelor, preţul gazului este în scădere continuă. Dacă în iulie 2022 gazul ajunsese la 1.548 de dolari/mia de metri cubi pentru ca în sep­tembrie să depăşească pragul de 2.000 de dolari pe mia de metri cubi, în iunie 2023 preţul gazului de import era de 381 de dolari pe mia de metri cubi, arată datele din cel mai recent raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    „Livrările de gaze prin conducte către Europa nu sunt estimate să se schimbe pronunţat faţă de curbele înregistrate până acum. Dincolo de variaţiile din zona de gaz natural lichefiat (GNL), cea mai mare îngrijorare pentru livrările de gaze prin conducte către Europa rămâne Rusia, mai ales în ceea ce priveşte livrările prin Ucraina. În ultimul an, Gazprom a avut livrări constante de circa 2 miliarde de metri cubi pe lună către UE şi credem că acestea vor continua la fel, în scenariul nostru de bază“, se arată într-o analiză privind iarna acestui an din punct de vedere energetic realizată de ICIS (Independent Commodity Intelligence Services). În acelaşi studiu se arată că majoritatea cumpărătorilor de gaz rusesc au un plan de avarie în cazul unei eventuale sistări a livrărilor.

    „Eventualitatea ca preţurile să crească rămâne mare oricum. În ansamblu, vedem totuşi probabilitatea unei sistări a lvrărilor prin conducte din Rusia ca fiind scăzută.“

    Pe partea de energie electrică, o parte dintre problemele de anul trecut au fost remediate. Revenind la România, datele Transelectrica arată că gradul de umplere din lacurile de acumulare este în această perioadă la maximul ultimilor trei ani. Astfel, pe data de 15 octombrie gradul de umplere era de 82%. Anul trecut, aproximativ în aceeaşi perioadă, gradul de umplere era de 76%, iar în 2021 lacurile de acumularea erau la un nivel de 79%. Din nou, faptul că cererea se menţine la un nivel redus este, în acest context, o veste bună. Revenind la datele din rapoartele OMV Petrom, acestea arată pentru prima jumătate a anului o scădere a cererii de 8%. În timp ce rapoartele ANRE arată că această scădere a venit mai ales din sectorul industrial, sunt tot mai multe voci care spun că o parte din această scădere este generată chiar de prosumatori. Până în acest moment, ANRE nu a furnizat date pentru a vedea clar care este impactul acestei categorii în evoluţia cererii.

    „Cererea europeană de gaze şi energie a înregistrat scăderi semnificative până în acest moment. În primele nouă luni din 2023, cererea de gaze la nivel european a scăzut cu 11% faţă de anul anterior şi cu 17% raportat la media de consum din anii 2017-2021. Pentru sectorul de energie, s-a înregistrat o scădere de 4,3% faţă de 2022 şi de 7% raportat la media ultimilor cinci ani“, se arată în raportul ICIS.

    Ceea ce este din nou uimitor este faptul că cererea a continuat să scadă chiar în contextul scăderii abrupte a preţului la energie. Acest lucru este cauzat de faptul că industriile energointensive nu dau semne de revenire.

    Astfel, în prima jumătate a anului, la nivelul UE a fost înregistrată o scădere de 18% a industriei chimice, de 10% a pro­ducţiei de oţel şi de 12% a producţiei de alu­miniu. Pe partea de producţie de ener­gie, faţă de anul trecut, sunt câteva îmbu­nătăţiri cum este cazul gradului de umplere al lacurilor de acumulare, dar şi situaţia mult mai bună a reactoarelor nucleare franceze, unde nu se mai estimează opriri.

    Pe zona de preţ, rămâne legătura dintre evoluţia preţului gazului şi al energiei, aspectul de volatilitate fiind puternic şi pentru acest sezon rece. Dar ce poate fi un factor determinant în comportamentul pieţelor de energie în iarna aceasta rămâne vremea.

    „Aşa cum se întâmplă mereu, vremea va fi un factor crucial pe zona de preţ ţinând cont de efectul pe care îl are asupra cererii, dar şi pe zona de producţie în contextul creşterii capacităţii proiectelor de energie regenerabilă. Europa a intrat în iarnă cu temperaturi peste media pentru această perioadă şi deşi este mult prea devreme pentru a estima cu un grad mare de certitudine cum va evolua temperatura şi viteza vântului pentru restul iernii, mai multe previziuni sugerează probabilitatea mai mare a unei ierni blânde.“

    Iarna călduroasă de anul trecut a jucat un rol crucial pentru depăşrea crizei gazului rusesc. Rămâne de văzut cât de blândă va fi iarna aceasta şi cât de tare va sufla vântul pentru eoliene.

  • Timişoara, pe primul loc în Europa. Oraşul de pe Bega, preferat în 2023

    Timişoara a fost desemnată destinaţia perfectă din Europa, pentru a fi vizitată în 2023. Oraşul de pe Bega a fost aleasă ca şi Capitală Europeană a Culturii în 2023, după ce în 2007 acest titlu i-a fost acordat oraşului Sibiu.

    Timişoara, pe primul loc în Europa
    Noul statut al oraşului de pe Bega, aşa cum era de aşteptat, a atras mulţi turişti amatori de evenimente culturale de calitate, ceea ce a ridicat şi veniturile locale la bugetul local. Mai mult decât atât, Timişoara a devansat, astfel, mari capitale europene. Pe de altă parte, conform publicaţiei de turism Bounce, Timişoara este considerată una din cele mai ieftine destinaţii pentru această toamnă, fiind preferată, în special, de turiştii britanici care au ales să-şi petreacă vacanţa de toamnă aici.

    „În această perioadă, Timişoara este o destinaţie foarte bună pentru turişti. În ciuda dimensiunilor sale mici, oraşul este plin de cultură, găzduind peste 30 de festivaluri pe tot parcursul anului, de la Festivalul de Film Central European la Vest Fest. Este uşor de înţeles de ce oraşul a fost votat capitala culturală a Europei în 2023.”, spun experţii Bounce.

    Experţii publicaţiei au arătat că o cameră de hotel costă în medie 82 de lire sterline pe noapte, în timp ce taxiurile sunt, de asemenea, foarte accesibile, asta traducându-se în lei în aproximativ 560 de lei pe noapte.

    În 2023, alături de Elefsina (Grecia) şi Veszprém (Ungaria), Timişoara (România) a preluat prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii. Oraşul de pe Bega se alătură, astfel, celor peste 60 de oraşe selectate în anii precedenţi, atât din întreaga UE, cât şi din afara acesteia. Pe parcursul anului 2023, noile Capitale Europene ale Culturii vor celebra deţinerea acestui titlu prin evenimente, expoziţii şi spectacole.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Care este cea mai bogată familie regală din Europa, cu o tradiţie de aproape 1000 de ani şi o avere de peste 300 de miliarde de euro

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

     

  • Care este lanţul românesc de cafenele ce tocmai a ajuns unul dintre cele mai mari din Europa, fiind în primele 10

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, lansat pe piaţă acum mai puţin de un deceniu, este al nouălea cel mai extins jucător de pe piaţa europeană de profil, având la final de 2022, ultimul an pentru care există date publice, 450 de unităţi. Compania locală a urcat o poziţie în topul celor mai extinse reţele, ca urmare a expansiunii rapide, cu peste 100 de cafenele în 2022, arată analiza Food Service, Europe & Middle East, companie ce publică periodic rapoarte pe piaţa de profil.

    Ca număr de unităţi nou deschise, 5 to go este reţeaua cu cea mai rapidă expansiune anul trecut, urmată de Cofix, One Price Coffee, Segafredo Zanetti Espresso şi Starbucks, fiecare cu peste 90 de inaugurări.

    „Încă de la lansarea 5 to go ne-am propus să devenim un punct de reper pentru consumatorii din România, în primul rând, apoi, prin dezvoltare constantă şi creşterea notorietăţii, şi în industria locală şi internaţională a cafelei. Această poziţionare, după doar opt ani de prezenţă pe piaţă, şi faptul că avansăm constant în topul lanţurilor de cafenele din Europa ne plasează acolo unde ne dorim să fim. Pe o piaţă alertă şi competitivă, (…) vom continua investiţiile strategice în dezvoltarea brandului”, a declarat Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Clasamentul Food Service, Europe & Middle East, ce cuprinde în total 80 de reţele de cafenele, este condus de McCafe (brand al McDonald’s), Costa Coffee şi Starbucks. Acestea sunt reţele internaţionale, ce au în spate zeci de ani de istorie şi sprijin financiar pe măsură.

    În perioada următoare, 5 to go continuă expansiunea, atât local, cât şi internaţional. De la începutul lui 2023 au fost inaugurate 84 de unităţi, reţeaua dezvoltându-se prin parteneri francizaţi, în total 270 astăzi.

    „Păstrăm în continuare radarul activ pentru a detecta noi oportunităţi de dezvoltare şi ne adaptăm abordarea şi portofoliul în permanenţă, astfel încât să ne atingem obiectivele setate, prin explorarea zonelor cu potenţial. După o analiză complexă a pieţei şi a comportamentelor de consum, avem convingerea că brandul 5 to go va fi foarte bine primit în Slovacia, unde intenţionăm să atragem şi să fidelizăm consumatorii din comunităţile locale”, completează Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    În curând se vor deschide două noi cafenele în Ungaria, reţeaua ajungând la patru unităţi în această ţară. Compania are prezenţă şi-n Franţa. Slovacia este pe lista brandului în 2024, expansiunea vizând 50 de cafenele în patru ani. În anii următori, şi alte pieţe internaţionale vor fi testate şi incluse pe harta dezvoltării globale a brandului, spun fondatorii.

    Reţeaua românească a obţinut în primele opt luni din an afaceri de 25 mil. euro, plus 50% versus perioada similară din 2022.