Tag: eliminare

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • Simona Halep a fost eliminată în optimile de finală de la Roland Garros

    Meciul dintre Simona Halep şi Samatha Stosur a început duminică şi a fost întrerupt de mai multe ori din cauza ploii. Favorita numărul 6 de la Roland Garros a început mai bine partida şi a condus cu 5-3, dar jocul a fost întrerupt. La reluare, australianca a fost mult mai agresivă, a preluat controlul meciului, a egalat la cinci şi a trimis apoi setul în tiebreak. Halep a comis foarte multe greşeli şi a cedat cu 7-0.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elveţia elimină restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români de la 1 iunie

     Guvernul Elveţiei a adoptat miercuri o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţi-a fost afectată reputaţia? Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea pe internet

    Vă propun un mic experiment: deschideţi un browser şi tastaţi, în bara de sus, numele dumneavoastră. Apăsaţi „enter“. Ştiţi în mare măsură, ce urmează să afişeze motorul de căutare; nu vă e totuşi puţin teamă?

    Un celebru citat al lui Warren Buffett este în continuare corect: „Ai nevoie de 20 de ani ca să-ţi construieşti o reputaţie bună şi doar de 5 minute să o strici“, dar singurul lucru care s-a schimbat acum este durata. Nu mai e vorba de 5 minute, e vorba de cele câteva secunde de care are nevoie cineva pentru a-ţi strica imaginea. Câteva secunde pe Facebook, Twitter, LinkedIn sau vreun blog personal – iar informaţia, fie ea corectă sau nu, a intrat în patrimoniul universal al internetului.

    Iar aici intervin ei: cei care ştiu cum să reacţioneze, cum să ascundă informaţiile false şi cum să le contracareze pe cele corecte. Ei sunt cei care te ajută să-ţi pierzi urma online. „Urma“ de care am amintit în titlu nu se referă la identitatea unei persoane, ci la informaţii care se pot deovedi dăunătoare. Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea într-un mediu care se schimbă de la o secundă la alta şi în care informaţia circulă cu cea mai mare viteză?

    Un studiu al Microsoft a descoperit că 14% dintre adulţi s-au confruntat cu consecinţe negative ca urmare a activităţii online. Dintre aceştia,  21% şi-au pierdut locul de muncă, 16% au ratat angajarea pe un post dorit, 16% şi-au pierdut asigurarea medicală, 14% nu au putut intra la universitatea dorită, iar 15% nu au mai putut accesa un credit. Datele sunt valabile pentru Statele Unite, dar comportamentul utilizatorilor de internet nu suferă modificări majore în funcţie de zonă. Iar în cazul companiilor, după cum veţi putea citi în paginile următoare, consecinţele pot fi mult mai grave.

    REVOLUŢIA UNUI SPANIOL CARE VOIA SĂ FIE UITAT

    În 1998, ziarul spaniol La Vanguardia publica două anunţuri legate de executarea silită a unor proprietăţi; anunţurile veneau de la Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania, având ca scop atragerea unui număr cât mai mare de participanţi la licitaţie.

    În noiembrie 2009, un bărbat pe nume Mario Costeja Gonzales, care deţinuse una dintre proprietăţi, a contactat ziarul pentru a le cere să elimine numele său din anunţurile care ajunseseră, între timp, pe pagina de internet a publicaţiei. Motivaţia sa a fost simplă: la o căutare a numelui, primele rezultate duceau exact la acele anunţuri, dar informaţiile în cauză deveniseră irelevante din moment ce executarea silită se încheiase cu mulţi ani în urmă. Publicaţia a refuzat, aşa că bărbatul s-a adresat celor de la Google Spania, cerând eliminarea legăturilor către anunţurile celor de la Vanguardia.
    Povestirea de mai sus a marcat începutul unuia dintre cele mai controversate procese din scurta istorie a internetului. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene dat un verdict; atunci când a fost dat, el a surprins pe toată lumea. Curtea a decis că „O companie ce operează un motor de căutare de pe internet este responsabilă pentru procesarea datelor pe care le afişează, chiar dacă acestea sunt publicate de o terţă parte. Un individ poate cere ştergerea unor hiperlinkuri din indexul motorului de căutare.“

    Cu alte cuvinte, decizia Curţii înseamnă că o persoană poate cere ca anumite informaţii să nu mai apară la căutare. La prima vedere, având în vedere că decizia nu făcea referire la paginile ce găzduiau informaţia, ci doar la motorul de căutare, care este până la urmă un soi de intermediar, lucrurile nu păreau să aibă o atât de mare importanţă; analizând ceva mai în profunzime, decizia din cazul Gonzales vs. Google reprezintă de fapt reglementarea legală a „dreptului de a fi uitat“. Argumentul în această direcţie este unul cât se poate de simplu: marea majoritate a utilizatorilor de internet verifică informaţii pe motoarele de căutare.

    „Dreptul de a fi uitat“ nu a fost însă inventat în 2014: prima variantă a acestui act a fost redactată în 1995, intrând în vigoare trei ani mai târziu. „Directiva de protecţie a datelor“, aşa cum era numit documentul, reprezenta mai mult un set de reglementări cu privire la modul în care o entitate poate folosi datele personale ale unei persoane, cum ar fi adresa sau numărul cardului de credit. În 2012, actul a fost modificat pentru a se aplica şi companiilor din afara spaţiului european ce procesează date ale cetăţenilor europeni; următorul amendament şi cel mai recent datează din 2014, ca urmare a deciziei din procesul Gonzales vs. Google.

    Totuşi, Curtea a făcut diferenţa între informaţii care-i privesc pe simplii cetăţeni şi datele referitoare la persoane publice, considerate de interes public. „Eliminarea unor linkuri de pe lista de rezultate ar putea avea, în funcţie de informaţia în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potenţial interesaţi de a avea acces la această informaţie“, se menţiona într-un comunicat al instanţei. Curtea arată că, deşi drepturile persoanei vizate prevalează, trebuie avut în vedere şi interesul publicului de a dispune de informaţia respectivă, „care poate varia în special în funcţie de rolul jucat de persoana menţionată în viaţa publică“.

    Concluzia este că Gonzales vs. Google a scos în evidenţă lupta din mediul virtual dintre susţinătorii liberei exprimări şi cei care invocă dreptul la intimitate. Aceştia din urmă susţin că oamenii au nevoie „să fie uitaţi“, ceea ce înseamnă că au dreptul să li se înlăture urmele digitale de pe internet. Aşadar, dreptul la uitare este una dintre opţiunile pe care o persoană le are atunci când vrea ca anumite informaţii să „dispară“ de pe internet. Cât de eficientă este însă această variantă?

  • UE exercită presiuni asupra Statelor Unite şi Canadei pentru eliminarea vizelor în cazul românilor

     Comisia Europeană va dezbate acest subiect marţea viitoare.

    “Este necesară o dezbatere şi vor trebui luate decizii politice într-o problemă atât de importantă”, a declarat un funcţionar din cadrul Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care vor fi cel mai mic salariu de bugetar şi cea mai mare leafă de angajat la stat în România, în următorii patru ani. Surprizele din noua lege a salarizării scrisă de Guvern

    Guvernul are aproape gata proiectul legii salarizării prin care sunt prevăzute modificări, în medie de aproape 20%, pentru toate categoriile de bugetari, majorări pe care executivul vrea să fie aplicate în etape până în 2020. Potrivit proiectului consultat de Gândul, până în 2020 este preconizată o creştere de doar 100 de lei a salariului minim, care ar urma să ajungă la 1.350 de lei. De asemenea, documentul prevede o îngheţare a actualizării pensiilor magistraţilor, parlamentarilor şi corpului diplomatic până la aplicarea integrală a legii. Creşterea cu doar 100 de lei a salariului minim în următorii patru ani nemulţumeşte sindicatele care trebuie să prezinte până luni un punct de vedere pe proiectul Guvernului.

    Cel mai mic salariu de bază în sectorul bugetar ar urma să fie, în 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru funcţia cu cea mai mare reponsabilitate în stat,  raportul dintre salariul minim de bază şi cel maxim fiind de 1 la 15. Potrivit proiectului elaborat de guvern modificările salariale sunt generate de eliminarea suprapunerilor datorate majorărilor salariului minim, eliminarea diferenţelor salariale pentru aceeaşi funcţie care desfăşoară aceeaşi activitate, refacerea corelaţiilor între funcţii din domenii de activitate şi creşterile salariale de anul trecut.

    Funcţionarii publici din administraţia centrală vor beneficia de o modificare medie a salariului de bază de 20%, faţă de momentul 2016, generată de eliminarea suprapunerilor salariale, eliminarea diferenţelor şi refacerea corelaţiilor între funcţii, se arată în documentul consultat de Gândul. Astfel, cu majorarea de 10% din 2015, modificarea cumulată stabilită prin proiectul de lege va fi de 32%.

    Funcţionarii publici de la nivel local vor înregistra, prin proiectul de lege, de o modificare medie a salariului de bază de 23%, generată de eliminarea suprapunerilor salariale şi a diferenţelor pentru aceeaşi funcţie. „În anul 2015, funcţionarii publici la nivel local au beneficiat de majorări salariale de 12% (OUG 27/2015) şi 10% (legea 294/2015). Modificarea salarială cumulată din 2015 şi prin proiectul de lege va fi de 51%”, se arată în documentul supus spre analiză sindicatelor, de către guvern. 

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Serviciile de securitate turce au eliminat peste 5.300 de militanţi PKK, în ultimele nouă luni

    Erdogan a precizat că 355 de militari şi poliţişti turci au murit în confruntări cu militanţi kurzi, începând din iulie până în prezent.

    Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a suspendat armistiţiul cu Turcia după intervenţii brutale ale forţelor turce ca reacţie la o serie de atentate, în iulie 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel puţin 16 persoane, inclusiv un cetăţean francez, au fost ucise duminică în Coasta de Fildeş

     “Şase atacatori au venit în această după-amiază pe plaja din Bassam…Avem 14 civili şi doi soldaţi din cadrul forţelor speciale care, din, nefericire, au fost ucişi”, a spus Ouattara.

    Cei şase atacatori au fost de asemenea eliminaţi, a adăugat acesta.

    Cel puţin 16 persoane au murit, inclusiv patru europeni, după ce bărbaţi înarmaţi au deschis focul în apropiere de mai multe hoteluri din Coasta de Fildeş, relatează The Guardian. Guvernul a anunţat că forţele de securitate i-au eliminat pe cei şase bărbaţi care au atacat trei hoteluri din staţiunea Grand-Bassam, situată la aproximativ 40 de kilometri de oraşul Abidjan.

    Presa locală a anunţat că bărbaţi înarmaţi au intrat duminică în hotelul L’Etoile du Sud, luând ostatici turişti şi membri ai personalului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anca Dragu, ministrul Finanţelor: Anul viitor vom elimina taxa pe construcţii speciale

    Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a declarat că începând din ianuarie 2017 are în plan să elimine taxa pe construcţii speciale, taxă care a fost introdusă în 2014 ca măsură de consolidare de fiscală, scrie Ziarul Financiar.

    “Din ianuarie 2017 avem în plan să eliminăm taxa pe construcţii speciale”, a declarat ministrul la Londra în cadrul unei întâlniri cu investitorii internaţionali organizată de Fondul Proprietatea.