BusinessMagazin

Tag: dolar

  • Schimbare de macaz

    Ne amintim cu totii cum China – detinatorul celei mai mari
    reserve de FX din lume, si Rusia solicitau inlocuirea dolarului
    american ca principala moneda de rezerva la nivel global. Pe
    deasupra, Bill Gross – manager la PIMCO, sustinea ca dolarul va
    continua sa scada atata timp cat guvernul SUA va inunda pietele
    financiare cu dolari. Potrivit unui manager financiar italian
    “fenomenul de vanzare a dolarului se va accelera, iar investitorii
    vor cumpara EUR nu pentru ca vor aceasta moneda, ci pentru ca vor
    sa scape de dolar.” La inceputul acestui an, mai mult de 40 de
    economisti au pronosticat ca, la final de an, EUR se va
    tranzactiona la 1,47 dolari.

    In opinia mea, fenomenul de depreciere a dolarului american a
    cunoscut o schimbare dramatica si exista o probabilitate mare
    pentru ca EUR:USD sa ajunga mai degraba la o cotatie de 1,25. Se
    cunosc deja cele doua mari probIeme ale Europeri: tarile din Europa
    Centrala si de Est – cele mai multe dintre ele aflandu-se inca in
    afara Uniunii Monetare si tarile PIIGS (Portugalia, Italia,
    Irlanda, Grecia si Spania) – care reprezinta 35% din PIB-ul zonei
    euro. Desi guvernul grec a lansat cu success atat planul de
    austeritate cat si emisiunea de obligatiuni pe 10 ani in valoare de
    5 miliarde de euro, cele mai mari provocari urmeaza inca sa apara.
    In lunile aprilie si mai, Grecia are nevoie de o finantare de 15
    miliarde de dolari doar pentru rambursarile la datoria publica.

    Tratatul de la Maastricht interzice membrilor UE sa intreprinda
    actiuni unilaterale care ar duce la o devalorizare a monedei unice,
    cu scopul de a se conforma restrictiilor privind raportul dintre
    datoria suverana si PIB. In schimb, guvernele sunt incurajate sa
    treaca printr-un proces politic dur de reforma si de reducere a
    cheltuielilor publice. Alternativ, tarile ar putea sa decida sa
    paraseasca zona euro, aceasta fiind de asemenea o cale extrem de
    riscanta. Optiunea de a emite obligatiuni euro prin intermediul
    BCE, ar reduce costurile aferente creditului pentru tarile PIIGS,
    dar ar aduce costuri mai mari de finantare pentru alte state membre
    ale UE. Altfel spus, tarile mai solvabile ar sustine statele cu o
    solvabilitate redusa, optiune care ar aduce inevitabil valuri de
    nationalism in zona euro.

    In ciuda promisiunilor facute pe parcursul mai multor intalniri
    la nivel inalt ale UE, politicienii europeni vor acorda mai multa
    atentie electoratului din tarile lor, decat sa lucreze la
    mentinerea solidaritatii europene. De asemenea, in cazul in care
    Europa nu va cadea de acord asupra modului de sustinere a tarilor
    membre, cat de credibil ar fi un plan de salvare din partea UE
    pentru tarile cu probleme din Est? In prezent, tarile est-europene
    se confrunta cu datorii bugetare mari raportate la PIB si cu un
    exod de capital datorita investitorilor care considera aceste
    economii foarte riscante. Pe parcursul urmatoarelor luni, zona euro
    si moneda comuna se vor confrunta cu mai multe greutati. Conform
    analizei tehnice, trendul descendent inceput la sfarsitul lunii
    noiembrie 2009, de la nivelul de 1,5140, a continuat pana la
    nivelul de 1,3268, si confirma faptul ca declinul EUR:USD nu s-a
    terminat, fiind posibila o valoare de 1,3000 pana la finalul anului
    2010.

    Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
    intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro

  • BCE: Nu sunt motive de ingrijorare privind deprecierea euro in fata dolarului

    “Cu siguranta nu este niciun motiv de ingrijorare. Cursul de
    schimb euro/dolar a prezentat mereu o volatilitate ridicata inca de
    la introducerea monedei unice europene. Pentru economie este chiar
    benefica scaderea cursului de la nivelurile anterioare
    supraevaluate”, a afirmat Nowotny pentru publicatia Oesterreich


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Euro s-a depreciat la minimul ultimelor noua luni si jumatate fata de dolar

    Cel mai mare sindicat al angajatilor statului elen a anuntat,
    marti, declansarea unei greve de 24 de ore, la 16 martie, din cauza
    planurilor executivului de la Atena de a reduce deficitul bugetar
    prin diminuarea cheltuielilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moneda nationala sparge pragul de 4,1 lei/euro

    La 7 ianuarie 2009, banca centrala a publicat o rata de
    referinta de 4,0720 lei/euro. Leul s-a apreciat luni cu 1,01%
    comparativ cu moneda unica europeana.

    Leul s-a intarit si in raport cu dolarul american, cursul
    oficial coborand cu 1,51 bani, sau cu 0,51%, la 2,9358 lei/dolar.
    Rata de schimb anuntata vineri de BNR a fost de 2,9509
    lei/dolar.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Leul castiga batalii dupa batalii: aproape de pragul de 4,1 lei/euro

    La 7 ianuarie 2009, BNR a afisat un curs de referinta de 4,0720
    lei/euro. Astfel, leul a inregistrat luni a doua sedinta
    consecutiva de apreciere in raport cu euro , cursul coborand cu
    2,78 bani, de la 4,1286 lei/euro.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Goana dupa aur

    La 31 decembrie 2009, preţul aurului a fost de 1.095 de dolari,
    inregistrand o crestere fara precedent in ultimii noua ani
    consecutivi, dupa ce speculatorii, bancile centrale si investitorii
    au apelat la aur pentru protectie si castig. In 2009, preţul
    aurului a crescut cu aproximativ 220 de dolari, suma depasita in
    istoria recenta numai prin cresterea de 286 de dolari din 1979.
    Procentual, aurul a crescut cu 25% fata de 2008 si cu 31% fata de
    2007.

    De la inceputul crizei creditelor la nivel global, investitorii
    au favorizat metalele preţioase considerandu-le un scut de
    protectie impotriva incertitudinilor economice, in timp ce
    speculatorii au impins pretul aurului la valori neatinse in trecut.
    Cu toate acestea, dupa ce pieţele globale de capital si-au revenit
    de la minimul atins in martie, preţul aurului a continuat sa urce,
    astfel ca strategia de hedging nu a putut explica pe deplin aceasta
    tendinta continua de ascensiune.

    Pe de o parte, cateva banci centrale au jucat un rol cheie in
    acest trend al anului 2009: China a crescut rezervele sale in
    ultimii cinci ani, astfel incat banca centrala detine locul cinci
    in lume in privinta rezervei de aur, in timp ce India aproape si-a
    dublat participaţiile sale prin cumpararea a jumatate din rezervele
    FMI programate pentru vanzare.

    Pe de alta parte, crearea unor intrumente financiare (Exchange
    Traded Fund – ETF) care au la baza aurul, s-a adaugat la cursa
    ascendenta a metalului pretios. Aceste ETF au ajuns sa detina in
    2009 echivalentul a 1.134 de tone de aur, ceea ce le plasa pe lista
    celor mai mai mari rezerve ale bancilor centrale.

    O alta opinie asupra acestei situatii se refera la doua aspecte:
    relaxarea politicii monetare a majoritatii bancilor centrale pe o
    perioada prelungita si programele guvernamentale consistente de
    stimulare economica. Aceasta a indus temeri inflaţioniste pe termen
    lung pentru multi investitori din intreaga lume. In consecinţa, ei
    au decis sa cumpere metalele pretioase pentru a se proteja
    impotriva inflaţiei si a deprecierii monedei. Din noiembrie 2009,
    indicele preturilor de consum (IPC) a crescut cu 1,8 la suta, prima
    schimbare pozitiva din ultimele 12 luni. Folosind titlurile
    guvernamentale ajustate pentru inflatie (TIPS), am putea observa ca
    si inflatia implicita pe termen lung este, de asemenea, sub
    control. Aceste constatari, practic elimina posibilitatea ca
    protectia impotriva inflaţiei sa fie principala explicaţie pentru
    pretul galopant al aurului. Intr-o nota similara vom observa ca, pe
    parcursul ultimului an indicele dolarului american [DXY] s-a
    depreciat cu doar 4,1 la suta, aceasta dovedind ca incercarea de
    hedging a dolarului nu poate explica in totalitate tendinta
    ascendenta a metalului pretios.

    Opinia mea este ca niciunul din aspectele menţionate mai sus nu
    ar putea explica pe deplin aprecierea semnificativa a preţului
    aurului. Metalul galben poate fi considerat o bula speculativa gata
    sa explodeze oricand iar momentul critic ar putea fi declansat de
    reversul strategiei de “carry trade” al dolarului.

    Pentru alte opinii si analize mai aprofundate va astept pe
    http://www.toniiordache.ro

  • Noul an surprinde dolarul in declin

    Economistii se asteapta la 75.000 de someri in decembrie, sub
    cele 169.000 de locuri de munca piedute in luna noimebrie, potrivit
    Briefing.com. Deasemenea, acestia anticipeaza ca rata somajului ar
    fi urcat la 10,1% in ultima luna a lui 2009, in crestere cu 0,1%
    fata de noiembrie.

    Cititi mai multe pe CNNMoney.com

  • Dolarul american – carry trade

    Janet Yellen, presedintele Bancii Centrale Americane (FED) –
    Filiala San Francisco, a declarat ca “ar trebui sa monitorizam mai
    amanuntit preturile activelor pentru eventuale semne ale unui nou
    bubble”. Axel Weber, membru al Consiliului de Guvernare al Bancii
    Central Europene, a susţinut, de asemenea, ca aceasta criza
    financiara a invatat bancile centrale ca nu isi pot permite sa
    ignore evolutia prea rapida a preturilor activelor. Cu toate
    acestea, chiar daca bursele au inregistrat cresteri de aproximativ
    70% fata de minimele din martie, oficiali ai economiilor avansate
    spun ca, nu vad inca posibile bubble-uri pe piata activelor.

    Aceasta afirmatie pare sa fie in contrast cu opinia Chinei care
    considera ca vinovat principal asa numitul “carry trade” aplicat
    dolarului. Politica monetara cat si neglijarea dolarului de catre
    oficialitatile de la Washington sunt principalele acuze pentru
    cresterea preturilor activelor. Mentinere unei rate scazute a
    dobanzii pentru o perioada indelungata favorizeaza investitiile
    speculative. In septembrie, pentru a diminua riscul de bubble al
    pietei imobiliare, guvernul din Singapore a marit numarul
    autorizatiilor de constructie si a facut mai dificil procesul de
    amanare a platilor pentru cumparatori de imobile. Dar China, cu
    moneda sa perfect corelata cu dolarul american si cu o economie
    construita pe imprumuturi bancare, este deja in faza in care isi
    creaza propriile bubble-uri, invinovatind pentru asta politica
    monetara a SUA . Este evident ca o rata de dobanda scazuta a
    dolarului a jucat si inca joaca un rol major in speculatiile
    financiare.

    Multe instituţii financiare – banci de investitii, fonduri
    speculative, fonduri de pensii, se imprumuta in dolari la o rata a
    dobanzii aproape de zero si speculeaza pe pietele globale, creand
    bubble-uri in multe economii. Strategia numita “carry trade”
    aplicata astazi dolarului american a fost un fenomen strict aplicat
    yenului japonez in ultimul deceniu. Acum, speculatorii utilizeaza
    dolarul, datorita ratei de dobanda extrem de scazuta si politicii
    FED de a cumpara titluri de stat pentru mentinerea dobanzilor sub
    control. Intre timp, speculatorii FX vand “short” dolarul american,
    si asta face ca rata efectiva a creditului in dolari sa fie in jur
    de minus 10% pe an. Politica monetara a FED forteaza bancile
    centrale din alte state sa reduca ratele dobanzilor lor, si astfel
    bubble-ul activelor continua sa creasca exponential. Cu cat dureaza
    mai mult acest proces de “carry trade”, cu atat mai mare va fi
    bubble-ul de active si cu atat mai puternic se va resimti efectul
    cand aceasta criza se va declansa.

    Beneficiind de un dolar cu o dobanda aproape zero, pretul
    aurului a trecut de 1.200 de dolari pe uncie in ziua de 4
    decembrie. Unii investitori cumpara monede cu randament mai
    ridicat, cum ar fi dolarii australieni sau dolarii din Noua
    Zeelanda. Aurul a crescut peste 30 de procente in anul curent, in
    timp ce un index al dolarului american [UUP] a scazut cu mai mult
    de 10 procente in aceeasi perioada. O intrebare de un milion de
    dolari: cand va incepe reversul acestui proces? Acel moment va
    marca urmatorul punct de cotitura in dinamica dolarului.

    http://toniiordache.ro/

  • Stiglitz: Capitalismul de tip american, un esec

    "Este necesar un nou sistem global de rezerva monetara", a sustinut Stiglitz intr-o conferinta.

    China – care detine cele mai ample rezerve de valuta din lume – si Rusia au cerut anterior inlocuirea dolarului cu o alta moneda, una globala, ca valuta internationala de constituire a rezervelor monetare.

    "Sistemul existent de rezerva se afla intr-un proces de destramare. Dolarul nu este o moneda buna de rezerva. In prezent, dolarul nu intoarce aproape niciun randament, insa oricine analizeaza situatia trebuie sa ajunga la concluzia ca exista un grad ridicat de risc", a aratat Stiglitz, citat de Bloomberg.

    Conform economistului, criza financiara globala semnaleaza esecul capitalismului de tip american, sistemul financiar global functionand doar ca urmare a interventiilor repetate ale guvernelor si a salvarii pietelor de la dezastru.

     

  • Cat mai creste euro pana in vara

     

    “Nu ii cred pe cei care sustin, doar pe baza evolutiilor din primele zece zile ale anului, ca piata valutara a luat o turnura dramatica”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, incercand sa combata in acest fel avalansa de pesimism iscata de caderea rapida a leului de la inceputul lui 2009. Cursul poate pune o problema doar prin persistenta deprecierii, considera Vasilescu – “cand vorbim de cateva luni bune cu rate ridicate de schimb, nu de niste zile”.
     
    Bancherii care au raspuns, acum pentru a opta oara, demersului BUSINESS Magazin de a face prognoze de curs la fiecare jumatate de an pentru urmatoarele sase luni anticipeaza insa la unison ca presiunile de depreciere asupra leului vor continua, iar volatilitatea va atinge cote maxime.
     
    Perspectiva analistilor asupra evolutiei pe care o va avea leul in urmatoarea jumatate de an difera totusi, pe atat de mult pe cat difera elementele pe care le ia in calcul fiecare dintre ei si greutatea pe care o acorda unuia sau altuia dintre factorii luati in calcul. Desi in ecuatie intra cam aceleasi elemente – starea actuala a economiei romanesti si tensiunile ce guverneaza pietele financiare internationale – estimarile privind cursul euro/leu la sfarsitul lunii iunie variaza intr-o marja larga, pornind de la un minim de 3,9 lei/euro si urcand pana la 4,55 lei/euro.
     
    Pentru intreg anul, Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank, asteapta o scadere de 12% a cursului mediu leu/euro fata de anul precedent. Volatilitatea cursului, situata la un nivel relativ ridicat in 2008 (plus/minus 6,5%), indica o tendinta de crestere in prima saptamana a lui 2009, noteaza Pal, la plus/minus 7,5%; in aceste conditii, banda superioara a intervalului de variatie se situeaza la un maxim de 4,4 -4,5 lei/euro. In opinia economistului de la UniCredit Tiriac, 2009 va aduce variatii in ambele sensuri, in jurul valorii medii de 4,1 lei/euro, cu o volatilitate ceva mai temperata in partea a doua a anului.
     
    Evolutia sinuoasa pe care o anticipeaza bancherii se explica printr-un cumul de factori ce tin atat de contextul international tulbure, cat si, mai mult ca oricand pana acum, de problemele proprii economiei romanesti.
    Tensiunile din economiile dezvoltate, precum si adancirea recesiunii in aceste piete pun tot mai mult presiune pe monedele din tarile emergente, in conditiile in care cresterea economica a acestora a incetinit considerabil. Aversiunea investitorilor pe plan global pentru pietele considerate cu risc ridicat continua sa creasca, iar efectul ei intr-o economie cu vulnerabilitati mai mari – precum Romania – nu va face decat sa amplifice miscarile de curs, apreciaza Catalina Constantinescu, senior economist la RBS Bank Romania. In conditiile in care Romania se confrunta cu dezechilibre externe mari, iar intrarile de valuta si posibilitatile de refinantare a datoriilor sunt acum mai reduse, riscurile pentru cursul de schimb sunt foarte mari.
     
    “Ramanem in continuare dependenti de evolutiile marilor economii”, considera Meral Omer, directorul trezoreriei Libra Bank, adaugand ca anul se anunta destul de dificil in ceea ce priveste sursele de finantare externe. “Suntem vulnerabili, iar un guvern dezordonat in cheltuieli publice va accentua si mai tare lipsa de incredere a investitorilor fata de economia romaneasca”, apreciaza ea, completand ca nu vede niciun motiv pentru care in perioada imediat urmatoare tendinta ar ajunge sa se inverseze.
     
    Pe plan intern, confirmarea unui deficit de circa 5% din PIB pentru 2008, lipsa de promptitudine, precum si lipsa unui plan guvernamental de actiune concret pentru corectarea dezechilibrelor si pentru asigurarea finantarii necesare functionarii economiei pozitioneaza Romania drept una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune, ceea ce se va simti in evolutia cursului. Economistul de la RBS apreciaza ca in perioada ianuarie-iunie leul va avea parte de miscari ample de curs, cu potential de a atinge chiar si niveluri de 4,5-4,6 lei/euro sau chiar mai mult.
     
    Principalele necunoscute vin din economia romaneasca, considera si Georgiana Constantinescu, research & publishing specialist la Credit Europe Bank. Incetinirea semnificativa a cresterii economice – estimata pentru 2009 in jur de 2,5%, potrivit celei mai recente schite a bugetului pe 2009 – este intretinuta de restrangerea puternica a creditarii si a consumului. Nevoia de corectie a deficitului de cont curent (ajuns la 15,99 miliarde de euro dupa primele 11 luni din 2008, potrivit datelor BNR) si nevoia de diminuare a deficitului bugetar tocmai intr-o perioada in care va trebui luate masuri de sustinere a economiei afectate de criza financiara sunt doar cateva dintre incertitudinile care preseaza asupra cursului de schimb.