Tag: disparitie

  • Pentru noul preşedinte al Republicii Moldova, unirea cu România înseamnă “distrugerea”

    Obiectivul politicianului proeuropean Maia Sandu ar fi fost unirea cu România şi practic “distrugerea” Republicii Moldova dacă ar fi devenit preşedinte, susţine socialistul Igor Dodon, câştigătorul scrutinului prezidenţial.

    “Adversarul meu politic, Maia Sandu, a admis că are cetăţenie română. Unul dintre punctele programului ei politic era unirea Republicii Moldova cu România”, a declarat Igor Dodon pentru site-ul Lenta.ru.

    “Cum putea cineva să voteze cu o persoană care candida în mod deschis la preşedinţia unei ţări cu scopul de a o distruge, de a o elimina?”, a adăugat Dodon, conform site-ului agenţiei Sputnik.

    Igor Dodon, un politician prorus, consideră că victoria sa în scrutinul prezidenţial din Republica Moldova permite salvarea ţării de la dispariţie.

  • Criminalistul din România care a uimit FBI. A ajutat la prinderea a sute de infractori

    Portretistul criminalist Florin Lăzău, care lucrează la Poliţia Bihor, este unul dintre cei mai buni portretişti din Europa şi a ajutat la prinderea a sute de infractori. Românul a reuşit să îi uimească chiar şi pe agenţii FBI la un curs din Statele Unite la care a fost invitat în urmă cu opt ani.

    Florin Lăzău are nevoie de câteva elemente pentru a reconstitui un chip. Cu cât martorul oferă mai multe detalii, cu atât portetrul va fi mai realist. Culoarea ochilor, mărimea frunţii sau forma urechilor sunt trăsături esenţiale, care în decursul timpului nu se schimbă semnificativ, scrie digi24.ro

    Din 2004 şi până astăzi, portretele robot realizate de Florin Lăzău au dus la rezolvarea a sute de cazuri .În ultimii ani, Florin Lăzău a fost contactat şi de oamenii legii din alte judeţe pentru a-i ajuta. Criminalistul este singurul din România specializat pe îmbătrânirea facială, proces care duce la găsirea copiilor dispăruţi după 20 de ani.

    Este nevoie fie de o poză din copilărie, fie de un portret întocmit pe baza datelor oferite de părinţi. Apoi specialistul îşi imaginează cum ar putea să se dezvolte osul cranian dar şi celelalte elemente ale feţei. Totul este însă relativ pentru că fizionomia se poate schimba din diverse motive.

    Un caz celebru este cel al unei fete care a dispărut la vârsta de 7 ani din comuna bihoreană Curtuişeni. Tânăra s-a urcat într-un tren, a ajuns în judeţul Vâlcea unde a primit o altă identitate, iar mai apoi a fost dată spre adopţie în Italia. După 20 de ani, fata a văzut portretul digital realizat de Florin Lăzău pe un site şi şi-a dat seama că ea este cea căutată.

  • Unul dintre cele mai mari branduri de supermarketuri va dispărea din România până la finalul anului viitor

    Până la finalul lui 2017 brandul Billa va dispărea de pe piaţă, a spus şeful Carrefour România. „Magazinele vor opera sub sigla Carrefour, iar la interior supermarketurile vor păstra ce este mai bun din ambele branduri (Carrefour şi Billa)“, spune Jean Baptiste Dernoncourt, directorul executiv al grupului francez în România, scrie Ziarul Financiar.

    Grupul Carrefour a preluat la finalul anului trecut reţeaua de 86 de supermarketuri Billa, într-o tranzacţie estimată la aproape 100 de milioane de euro. Aceasta este a treia cea mai mare tranzacţie a pieţei de retail autohtone, după achiziţia a 20 de hipermarketuri Real de către Auchan şi preluarea Plus Discount de către Lidl.

    Francezii nu se află la prima achiziţie pe piaţa locală, însă aceasta este cea mai mare şi cea mai complexă după valoarea businessului.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • (P) Meştere, unde eşti?

    O reparaţie sau o redecorare a locuinţei începe întotdeauna cu căutarea unui meşter, cu întrebări pe la prieteni, cu recomandari venite de la persoane în care e musai să ai încredere. La fel se întâmplă şi atunci când vrei să schimbi un calorifer, să reglezi un termopan etc. E un drum lung şi, de multe ori, anevoios către punctul final: găsirea unui meşter bun, care să îşi facă treaba, să nu dea teapă, să nu plece cu materialele pe care tot tu le plăteşti sau să nu dispară după ce i-ai plătit avansul. Este o realiate cu care toţi ne-am confruntat măcar o dată.

    Da, exită o ştampilă negativă pusă pe meseriaşi, iar explicaţiile sunt multe. De la desfiintarea şcolilor de meserii, până la exodul meşterilor adevărati către ţările din Vest, toate sunt plauzibile. Astfel, este clar de ce oamenii pricepuţi, cu respect pentru meseria lor, sunt puţini şi greu de găsit.

    În acest context, obiectivul platformei Ajusto de a-i găsi şi de a construi o comunitate de meşteri pricepuţi, corecţi şi de încredere este unul curajos. Dar nu imposibil de atins. Dovadă sunt mărturiile clienţilor care au ales meşterul de care aveau nevoie folosind Ajusto.ro.

    Ce este Ajusto

    O platformă pe care tu, cel care eşti în căutarea unui meşter pentru o lucrare, poţi găsi omul potrivit, la preţul corect, având siguranţa că lucrurile se fac după standard, nu după ureche, că vei primi un cost fix, că nu va mai trebui să dai bacşis şi că primeşti o garanţie pentru lucrarea respectivă. Iar dacă nu eşti în situaţia de a căuta un meşter priceput pentru că ştii deja unul, ni-l poţi recomanda şi nouă pe ajusto.ro/ro/recomanda. Vom avea toţi de câştigat: tu o lucrare gratuită, el proiecte, iar noi clienţi şi meşteri mulţumiţi.

    O platformă pe care, dacă eşti meşter bun, îţi poţi găsi mereu clienţi şi lucrări de făcut, fără să mai alergi tu după proiecte şi să pierzi timp pe drumuri pentru evaluări. Un loc în care munca ta este plătită la adevărata valoare şi apreciată. Nu oricine poate lucra cu noi, dar odată ce eşti parte din comunitatea meşterilor noştri, vei câştiga mai mult cu mai puţină alergătură. Dacă eşti interesat, intră pe https://parteneri.ajusto.ro/ sau vizitează pagina noastră de facebook.

    P.S. Da, aţi ghicit! Răspunsul corect la întrebarea din tilu, „MEŞTERE, UNDE EŞTI?”, este: PE AJUSTO.RO

     

  • De ce nu dispare imprimanta

    Deşi tot mai multe afaceri se mută sau se nasc în online, acestea încă folosesc imprimarea pe hârtia tradiţională. Piaţa de printing locală este în creştere, iar Gabriel Pantelimon, general manager al Xerox România, explică de ce.

    Criza a afectat toate industriile la nivel global, dar şi local şi a fost în special dură cu industria de printing, vânzările de echipamente în România scăzând chiar cu 65% în 2009, „scădere dramatică, ce nu se va mai recupera”, afirmă Gabriel Pantelimom. Hopul a fost trecut şi, ca multe alte industrii, piaţa de imprimare este în creştere de câţiva ani; doar segmentul de echipamente cu imprimare laser a ajuns anul trecut la o valoare de 67 de milioane de dolari. Şeful Xerox crede că piaţa nu o să mai ajungă niciodată la acel nivel (conform informaţiilor IDC, piaţa totală de echipamente de imprimat în 2008 era de 177 de milioane de dolari) şi din cauză că se folosesc tot mai mult documente digitale, dar şi pentru că anumite sectoare, precum cel public, nu au mai cumpărat echipamente. „Suntem într-o altă realitate (…) toate planurile şi comparaţiile trebuie să le raportăm de la 2009 încoace,” spune Pantelimon, care se află în companie începând cu 1997, mai întâi ca reprezentant de vânzări; a avansat pas cu pas şi, anterior numirii sale ca director general, a fost director de marketing şi vânzări al Xerox în Europa Centrală şi de Est, Israel şi Turcia. Compania are acum 240 de angajaţi, iar cifra de afaceri raportată pentru anul trecut a fost de peste 100 milioane de lei, cu profit de 9,3 milioane de lei, în creştere faţă de 2014. Cu o cotă de piaţă de 24% în valoare şi 14% în volum, Xerox este unul dintre cei mai importanţi jucători la nivel local pe segmentul serviciilor de management al documentelor şi al proceselor de business, având în ofertă soluţii, echipamente şi media de tipărire.

    Pentru 2016, Gabriel Pantelimon se aşteaptă ca tendinţa de creştere a pieţei de imprimare să se menţină la cote similare cu ritmul din 2015; în prima jumătate a anului volumul vânzărilor a fost cu 7% mai mare, dar valoarea a fost cu 7% mai mică. „Se vând multe echipamente mai ieftine, în condiţiile în care preţurile de hardware şi consumabile s-au diminuat. În România se vând multe echipamente mici, multifuncţionale pentru A4, dar zona de producţie tipografică a mers greu anul acesta. Acolo vânzările sunt jos”, spune şeful filialei locale a Xerox. Evoluţia pieţei se reflectă destul de fidel şi în ritmul companiei, iar previziunule de creştere se leagă strâns de sectorului dinamic al IMM-urilor, ce reprezintă un motor de creştere. În plus, adaugă Pantelimon, trimestrul IV al anului fiscal nu a început, iar această perioadă „este foarte bună pentru industria noastră: în anii trecuţi a putut reprezenta chiar şi 40% din tot businessul anual”. În opinia lui, pentru Xerox prima jumatate a anului 2016 este „puţin mai bună, atât în termeni de cotă de piaţă şi unităţi, cât şi alţi indicatori, care arată mai bine. Direcţia este bună, ar trebui să încheiem într-o notă pozitivă”.

    Xerox România se adresează atât companiilor, cât şi consumatorilor casnici, dar majoritatea vânzărilor se datorează componentei B2B (70-75%), iar dintre acestea aproape jumătate sunt întreprinderi mici şi mijlocii. „Segmentul de IMM-uri  este foarte dinamic de patru-cinci ani de zile, se află în plină dezvoltare, şi în tendinţă cu economia românescă, apar tot mai multe start-up-uri care au nevoie de o infrastructură IT, de un aparat multifuncţional pentru printare, scanare”, afirmă reprezentantul Xerox. Cât despre cota de piaţă pe segmentul de consumator, şeful Xerox a spus că sunt mulţumiţi şi că nu este un punct pe care vor să marşeze în viitor.

    Transformarea digitală, în plină desfăşurare, nu afectează doar viaţa indivizilor, ci şi pe cea a companiilor şi modul de lucru al acestora. Digitalizarea a afectat industria printului, dar şi pe cea a imprimării; cloudul, aplicaţiile de mesagerie şi managementul documentelor au schimbat misiunea celui care plimba o foaie de hârtie dintr-un birou în altul. Şeful Xerox România spune că industria de printing trece printr-o schimbare profundă, iar documentele digitale sunt din ce în ce mai prezente, în dauna celor pe suport de hârtie. Chiar şi aşa, în regiunea Europei de Est „încă folosim multă hârtie comparativ cu vestul Europei, dar mergem tot în direcţia digitalului. Poate pare paradoxal, dar cred că este un lucru bun. Tehnologia pe care o punem la dispoziţie pe produsele noastre îşi propune să îmbunătăţească productivitatea prin printare de pe mobile, trimiterea fişierelor direct în cloud sau protejarea sistemului printr-un antivirus direct pe maşină”, spune Gabriel Pantelimon. Tot el adaugă că un produs multifuncţional „a devenit o punte între cele două lumi (real şi digital) pentru managementul documentelor şi, dacă este nevoie, printezi şi un document”.

    Aşadar, deopotrivă imprimarea pe hârtie, dar şi echipamentele sunt încă la mare căutare în Europa de Sud-Est; ba chiar vânzările au crescut în anii anterior şi cu două procente, iar compania de cercetare de piaţă IDC prevede o creştere anuală de 5% în următorii cinci ani pentru vânzările de hardware în regiune. Tendinţa este total inversată faţă de ce se întâmplă în occident, regiune pentru care IDC estimează o scădere de 2-3%  aa vânzărilor de echipamente în următorii cinci ani. „La nivel global, industria de printing este în scădere. Din această cauză vedem deja consolidări în piaţă. Cel mai recent exemplu este HP, care a achiziţionat divizia de imprimare a Samsung. Vor mai urma consolidări, este un fenomen normal pe o piaţă în descreştere, unde concurenţa este acerbă”, este de părere Pantelimon.

    Xerox este unul dintre cei mai importanţi jucători pe segmentul pe care este prezent (imprimare laser) şi are competitori pe HP, Canon şi Konica Minolta. Pentru tipografii şi centre de imprimare compania are în ofertă echipamente care au la baza şi tehnologia cu laser şi pe cea inkjet, iar pentru segmentul de birou, exclusiv echipamente laser. „Clienţii preferă din ce în ce mai mult laser şi tehnologia bazată pe toner decât pe cerneală, deşi vedem şi în zona de cerneală tendinţe de revigorare. Pe termen lung, tehnologia laser este în creştere în comparaţie cu tehnologia inkjet”, spune executivul, adăugând că în perioada de criză s-a printat foarte mult alb-negru, dar că acum printarea color câştigă teren.

    Pe lângă vânzarea de hardware, pe zona de servicii compania are şi un program de finanţare a echipamentelor pentru clienţi; cei care doresc o infrastructură IT, de printing, nu sunt nevoiţi să cumpere echipamentele, ci le pot închiria. Astfel, clienţii semnează contracte pe 3-5 ani şi Xerox le asigură implementarea echipamentelor, chiar şi non-branduri Xerox, mentenanţa acestora şi resursa umană. „Datorită acestor tipuri de servicii am trecut cu bine peste perioada de criză, când vânzările de echipamente au scăzut foarte mult. Dacă nu erau contractele de servicii cu clienţii, era mult mai rău”, spune Pantelimon. Este evident că şi industria de imprimare se află într-o perioadă de schimbare, iar jucătorii care vor să-şi păstreze poziţia sau să crească trebuie să se adapteze.

  • Produsul alimentar pe cale de dispariţie. 3 persoane în toată lumea ştiu să-l prepare

    Sunt foarte dificil de creat, iar pregătirea lor necesită atât de mult timp, încât de 300 de ani încoace doar femeile dintr-o singură familie din Sardinia le mai prepară. 

    Cele mai rare paste din lume sunt pe cale de dispariţie. Reporterii BBC au reuşit să ajungă în Sardinia pentru a vedea cum se fac cele mai rare paste din lume. Anul trecut, mai mulţi specialişti de la Barilla au venit la Nuoro pentru a încerca să reproducă reţeta cu ajutorul tehnologiei. Nu au reuşit.

    În vară, celebrul chef britanic Jamie Oliver a făcut o vizită aici pentru a le ruga pe femeile Abraini sa-i dezvluie secretul pastelor.

    După două ore, Oliver a declarat: “Fac paste de 20 de ani şi nu am văzut niciodată aşa ceva”.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Produsul alimentar pe cale de dispariţie. 3 persoane în toată lumea ştiu să-l prepare

    Sunt foarte dificil de creat, iar pregătirea lor necesită atât de mult timp, încât de 300 de ani încoace doar femeile dintr-o singură familie din Sardinia le mai prepară. 

    Cele mai rare paste din lume sunt pe cale de dispariţie. Reporterii BBC au reuşit să ajungă în Sardinia pentru a vedea cum se fac cele mai rare paste din lume. Anul trecut, mai mulţi specialişti de la Barilla au venit la Nuoro pentru a încerca să reproducă reţeta cu ajutorul tehnologiei. Nu au reuşit.

    În vară, celebrul chef britanic Jamie Oliver a făcut o vizită aici pentru a le ruga pe femeile Abraini sa-i dezvluie secretul pastelor.

    După două ore, Oliver a declarat: “Fac paste de 20 de ani şi nu am văzut niciodată aşa ceva”.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Misterul dispariţiilor din Triunghiul Bermudelor, rezolvat printr-o descoperire stranie. ”Este uriaşă”

    Triunghiul Bermudelor şi-a câştigat o tristă faimă de-a lungul timpului, din cauza unui număr relativ mare de avioane şi vapoare care ar fi dispărut în această zonă în circumstanţe misterioase, neelucidate complet nici la ora actuală. În mod oficial, Triunghiul Bermudelor nu este recunoscut de către Marina Militară a SUA şi nici de către Comisia SUA pentru Denumiri Geografice.

    Prima delimitare a zonei a fost făcută în anul 1964 de cercetătorul Vincent Gaddis.

    O nouă teorie stranie pare să elucideze misterul.

    Vezi aici decoperirea stranie care elucidează misterul dispariţiilor din Triunghiul Bermudelor. ”Este uriaşă”

    ADEVĂRUL din spatele RCS&RDS. O agenţie americană a dezvăluit totul 

  • Dosarul privind dispariţia contractului Bechtel a fost clasat de procurori

    Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au clasat dosarul privind dispariţia contractului Bechtel, unele dintre fapte fiind prescrise, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.

    Reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că soluţia de clasare a fost dată pe 30 septembrie 2015, iar, potrivit acestei soluţii, pentru infracţiunea de furt s-a concluzionat că fapta respectivă, aşa cum era descrisă, nu era prevăzută de legea penală.

    Cât priveşte infracţiunile de abuz în serviciu , neglijenţă în serviciu şi distrugere, s-a constatat că era împlinit termenul de prescripţie, au precizat aceleaşi surse pentru MEDIAFAX.

    Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a depus la DNA, în 20 august 2013, o plângere penală pentru neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate, ca urmare a lipsei exemplarului original al contractului cu Bechtel pentru autostrada Braşov-Borş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţările unde banii sunt pe cale de dispariţie

    În Olanda, banii cash au încetat pur şi simplu să fie recunoscuţi ca mijloc esenţial de plată. Unii comercianţi chiar descriu activităţile fără numerar ca fiind „curate” sau „mai sigure”, arată un articol bbc.com.

    „Nu-mi amintesc ultima dată când am primit o plată în numerar”,  spune Marielle Groentjes, administratorul unei firme olandeze, care lucrează acolo de aproape un deceniu. „Nu ne plac banii în birou, nu avem un seif, iar băncile îţi dau dobândă”, adaugă el. Plăţile electronice în magazinele şi supermarket-urile olandeze au depăşit plăţile în numerar pentru prima dată în 2015, cu o marjă îngustă: 50% carduri de debit, ce 49,5% plăţi în numerar şi 0,5% cărţi de credit. De asemenea, în Olanda există o mişcare înfiinţată de mai multe bănci olandeze şi retaileri locali, ce doresc ca acest raport să crească plată electronică la 60%, faţă de 40%, până în 2018.

    La fel ca ţara vecină, Suedia se află printre ţările care preferă plata pe card, dar nu care întâmpină şi mici dificultăţi. „Pentru întreprinderile mici costă mult mai mult să îşi ţină banii în bancă”, spune Guido Carnici, preşedintele asociaţiei pentru afaceri mici. Carnici descrie situaţia ca fiind „îngrozitoare”, deoarece trebuie să plătească o taxă de aproximativ 35 de dolari pe lună pentru fiecare companie care trebuie să depună bani în contul firmei.

    Atitudinea faţă de acest subiect variază în mod semnificativ în Europa şi la nivel internaţional. Unele culturi sunt foarte reticente în ceea ce ţine de plăţile cu cardul, cum ar fi Germania, ai cărei consumatori consideră, conform unui studiu recent, că au un control mai mare asupra banilor cheltuiţi dacă îi au în mod fizic. În Italia, de exemplu, unde cultura banului cash este în floare, procentul celor care preferă cash sare de 83%.

    Progresele în domeniul tehnologiei mobile au determinat băncile să sară peste plăţile în numerar în unele ţări din Africa, de exemplu. În Kenya, Tanzania, de exemplu, sistemul mobile-banking ajută numeroşi oameni să îşi plătească acum facturile, să primească salariile sau să efectueze mici tranzacţii pe piaţa locală prin intermediul conturilor de pe telefoanele lor mobile.