Tag: deschidere

  • Miliardarul necunoscut care a construit una dintre cele mai mari afaceri din lume. Nu acordă niciodată interviuri şi rareori era văzut în public fără bodyguarzi

    Cu doar 50 de ani în urmă, Arthur Ryan a pus bazele unuia dintre cele mai cunoscute lanţuri de retail vestimentar din Europa, Primark, popular în special datorită preţurilor extrem de mici pe care le practică. Deşi acest model de business a avut un succes răsunător, antreprenorul şi-a asumat însă un risc major – funcţionarea exclusiv prin magazine fizice. Ryan a murit cu doar un an înainte de venirea pandemiei de COVID-19, care avea să zguduie compania din temelii din cauza lipsei magazinelor virtuale, făcând-o să piardă teren în faţa competitorilor din ce în ce mai digitalizaţi.

    Arthur Ryan s-a născut pe 18 iulie 1935 în Cork, Irlanda. Ulterior, familia s-a mutat în Dublin, unde el a urmat cursurile şcolii Synge Street CBS. După ce a emigrat la Londra, Ryan a lucrat pentru retailerul de modă Carr & McDonald. S-a întors apoi în Dublin şi s-a angajat în cadrul lanţului de retail Dunnes Stores.

    În 1969 şi-a deschis, în capitala irlandeză, propriul magazin, Penneys. Cinci ani mai târziu, când reţeaua ajunsese la 11 unităţi, a hotărât să îşi extindă businessul şi în Marea Britanie. Ulterior, a fost nevoit să schimbe numele magazinelor deschise în afara graniţelor Irlandei în Primark, pentru a evita problemele legale cu lanţul american JC Penney. Cea mai importantă schimbare în parcursul businessului a avut loc în 2005, când Primark a achiziţionat un portofoliu imens de magazine Littlewoods.

    Ryan a fost căsătorit de două ori. Din prima căsnicie a avut patru copii, iar din a doua, cu Alma Carroll, a avut o fiică. Antreprenorul a preferat să ducă o viaţă departe de ochii presei – nu acorda niciodată interviuri şi rareori era văzut în public fără bodyguarzi, mai ales că una dintre cele mai mari temeri ale sale era aceea de a fi răpit. El a murit pe 8 iulie 2019, cu câteva zile înainte de a împlini 84 de ani.

    Anul trecut, lanţul de retail cu 78.000 de angajaţi şi 373 de unităţi a înregistrat venituri de 7,79 miliarde de lire sterline (circa 8,75 mld. euro). În prezent compania, subsidiară a multinaţionalei Associated British Foods (ABF), are un portofoliu alcătuit cu preponderenţă din produse fast fashion şi pentru amenajarea locuinţei, la preţuri foarte mici, şi este prezentă în Austria, Belgia, Polonia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Marea Britanie şi SUA.
    Retailerul a fost grav afectat de pandemia de COVID-19, deoarece modelul de business după care funcţionează este bazat exclusiv pe magazinele fizice, care au fost închise în perioada de lockdown. Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, în al treilea trimestru fiscal al ABF, încheiat la 1 martie 2020, vânzările Primark scăzuseră cu 75%, un declin mult mai abrupt decât al altor competitori, de pildă Inditex, ale cărui vânzări au scăzut cu numai 44% în perioada 1 februarie-30 aprilie 2020, datorită prezenţei în online şi a accelerării procesului de digitalizare.

  • Dedeman deschide cel de-al şaptelea magazin din Bucureşti în zona Ghencea

    ♦ Investiţia se ridică la 29 milioane de euro.

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial românesc, cu afaceri de 8,3 mld. lei în 2019, va deschide la sfârşitul acestei săptămâni în zona Ghencea din Capitală, un nou magazin în urma unei investiţii de 29 mil. euro, pe un teren de 59.000 mp. Acesta este al şaptelea magazin din Bucureşti şi al doilea din partea de vest a Capitalei.

    „Să fii cât mai accesibil într-un oraş mare şi aglomerat reprezintă un mare avantaj competitiv. Încă de la început, ne-am propus să deschidem în Bucureşti un număr suficient de magazine, astfel încât oricine să poată ajunge la unul dintre acestea în maximum 20 de minute. Inaugurarea magazinului Dede­man Ghencea este încă un pas important făcut în această direcţie“, a spus Dragoş Pavăl, preşedintele şi cofondatorul Dedeman. Dragoş Pavăl, preşedintele companiei Dedeman.

    Pe acoperişul magazinului Dede­man Ghencea au fost montate panouri solare ce produc energie electrică desti­nată exclusiv autocon­su­mului. În pre­zent, 26 dintre magazinele Dede­man beneficiază deja de energie verde obţi­nută pe baza energiei solare. Ma­gazinul pune la dispoziţie şi 4 staţii duble de încărcare a maşinilor electrice, unde pot fi încărcate simultan până la 8 maşini.

    Dedeman Ghencea se alătură magazinelor din Slobozia şi Lugoj, deschise tot în 2020. Odată cu inaugurarea acestuia, reţeaua Dedeman ajunge la un număr total de 53 de magazine.

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial, controlat de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de peste 8,3 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2018, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

    În ceea ce priveşte reţeaua de bricolaj, Dedeman a deschis o nouă unitate la Slobozia, în urma unei investiţii de 11 mil. euro. Astfel, reţeaua a ajuns la un total de peste 11.000 de angajaţi şi are în portofoliu peste 45.000 de produse din 11 domenii.

    Astfel, doar patru judeţe ar mai avea de bifat Dedeman pentru a putea spune că este prezent în toată ţara, fiind încă neacoperite judeţele, Covasna, Giurgiu şi Teleorman. În Călăraşi viitorul magazin Dedeman este deja în construcţie.

     

  • Dedeman deschide cel de-al şaptelea magazin din Bucureşti în zona Ghencea

    ♦ Investiţia se ridică la 29 milioane de euro.

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial românesc, cu afaceri de 8,3 mld. lei în 2019, va deschide la sfârşitul acestei săptămâni în zona Ghencea din Capitală, un nou magazin în urma unei investiţii de 29 mil. euro, pe un teren de 59.000 mp. Acesta este al şaptelea magazin din Bucureşti şi al doilea din partea de vest a Capitalei.

    „Să fii cât mai accesibil într-un oraş mare şi aglomerat reprezintă un mare avantaj competitiv. Încă de la început, ne-am propus să deschidem în Bucureşti un număr suficient de magazine, astfel încât oricine să poată ajunge la unul dintre acestea în maximum 20 de minute. Inaugurarea magazinului Dede­man Ghencea este încă un pas important făcut în această direcţie“, a spus Dragoş Pavăl, preşedintele şi cofondatorul Dedeman. Dragoş Pavăl, preşedintele companiei Dedeman.

    Pe acoperişul magazinului Dede­man Ghencea au fost montate panouri solare ce produc energie electrică desti­nată exclusiv autocon­su­mului. În pre­zent, 26 dintre magazinele Dede­man beneficiază deja de energie verde obţi­nută pe baza energiei solare. Ma­gazinul pune la dispoziţie şi 4 staţii duble de încărcare a maşinilor electrice, unde pot fi încărcate simultan până la 8 maşini.

    Dedeman Ghencea se alătură magazinelor din Slobozia şi Lugoj, deschise tot în 2020. Odată cu inaugurarea acestuia, reţeaua Dedeman ajunge la un număr total de 53 de magazine.

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial, controlat de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de peste 8,3 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2018, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

    În ceea ce priveşte reţeaua de bricolaj, Dedeman a deschis o nouă unitate la Slobozia, în urma unei investiţii de 11 mil. euro. Astfel, reţeaua a ajuns la un total de peste 11.000 de angajaţi şi are în portofoliu peste 45.000 de produse din 11 domenii.

    Astfel, doar patru judeţe ar mai avea de bifat Dedeman pentru a putea spune că este prezent în toată ţara, fiind încă neacoperite judeţele, Covasna, Giurgiu şi Teleorman. În Călăraşi viitorul magazin Dedeman este deja în construcţie.

     

  • Ce se întâmplă cu magazinele Pepco din România. Lanţul gigant face o mişcare surpriză

    ♦ Pe piaţa locală, Pepco a deschis primul magazin în 2015 şi a pariat pe o expansiune rapidă, România ajungând să depăşească rapid pieţe mai vechi precum Cehia şi Ungaria.

    Discounterul polonez Pepco a deschis de la începutul anului circa 30 de magazine noi şi se apropie de pragul de 300 de unităţi. Compania are în plan noi inaugurări în septembrie, cele mai noi deschideri urmând a avea loc la Bucureşti, Iaşi şi Vlahiţa în această săptămână şi la Băicoi în săptămâna ce vine. 

    Spre comparaţie, grupul spaniol Inditex are sub toate cele opt mărci ale sale sub 150 de magazine, iar H&M are circa 60. Cei trei – Inditex, Pepco şi H&M – sunt cei mai mari jucători de pe piaţa de modă din România. Fiecare are însă un model diferit de business şi activează pe unul sau mai multe segmente de piaţă.

    Pepco spre exemplu are magazine mici, cu preţuri de discount ce încep la sub 10 lei. H&M are magazine de sute sau chiar peste 1.000 mp cu preţuri medii, iar Zara pariază tot pe suprafeţe mari, dar şi pe preţuri peste medie. Pepco este astfel cel mai extins retailer şi mai mult decât atât continuă expansiunea, oficialii grupului anunţând anterior că e loc de 500 de unităţi de modă sub brand propriu până în 2024. An de an compania deschide în România în medie 50 de magazine noi, având planuri pentru afaceri de 1 mld. euro până în 2024. Discounterul a obţinut anul trecut afaceri de 1,35 mld. lei (peste 250 mil. euro), în creştere cu peste 30% comparativ cu 2018.

    Astfel, retailerul menţine ritmul de creştere impus încă de la intrarea pe piaţă. Pe piaţa locală, Pepco a venit în 2014, dar primul magazin l-a deschis un an mai târziu. Discounteril a pariat pe o expansiune rapidă, România ajungând să depăşească rapid pieţe mai vechi precum Cehia şi Ungaria. În Cehia sunt astăzi aproape 220 de unităţi, iar în Ungaria 183. De altfel, România este a doua cea mai dezvoltată ca număr de magazine după piaţa-mamă. Aici însă retailerul a intrat în 2004, pentru ca abia un deceniu mai târziu să se extindă în România. În Polonia discounterul se apropie de 1.000 de magazine.

  • O nouă lume se deschide pentru corporatiştii români: Să lucrezi din România, de acasă, pentru piaţa internaţională

    Adriana Georgescu,  program manager al Vienna University Executive MBA Bucharest, a spus la ZF Live: Deşi suntem în plină criză, noua serie de cursanţi Executive MBA va fi cea mai numeroasă din istoria de 14 ani a acestui program (peste 35 de cursanţi).
    Având un MBA în spate (Vienna University este pe locul 50 în lume în topul MBA, facultăţile americane fiind pe primul loc), mulţi se gândesc să intre pe piaţa joburilor internaţionale, pentru că experienţa muncii în regim remote a deschis oportunităţi de locuri de muncă mult mai variate a spus ea.
    „Este momentul oportun pentru un MBA, pentru că mulţi oameni au nevoie să iasă din această criză cu noi cunoştinţe pe care să le adapteze şi să le pună în aplicare după ce se va termina această perioadă.”
    Preţul unui program întreg de Executive MBA la această universitate este de 35.000 de euro şi durează doi ani.
    Adriana Georgescu spune că statisticile arată că în trei ani îţi recuperezi banii plătiţi pentru un MBA din creşterea salariului, pentru că poţi să ai acces la poziţii mai bune, mai bine plătite.
    Dorin Andrei, search marketer  and associate WEB Ventures, spune că din ce în ce mai mulţi români muncesc din ţară pentru piaţa internaţională: doar în capitală sunt circa 10.000 de oameni care lucrează în marketing digital din România pentru piaţa internaţională.
    „Am observat tendinţa corporaţiilor de a accesa know how la nivel global, pentru că pe angajator nu-l interesează dacă vorbeşte cu Mihai sau cu Michael, atâta timp cât rezultatele sunt cele bune.”
    El a dat şi un exemplu: la o companie din Marea Britanie, în zona de digital, salariile pentru entry level încep de la 40.000 de lire sterline brut pe an, iar un project manager poate câştiga 85.000 de lire sterline brut pe an (aproximativ 50.000 de lire sterline net, adică 4.000 de lire sau 4.000 de euro net pe lună).
    Această criză coronavirus, care a adus în prim plan munca de acasă, poate deschide pentru corporatiştii români o piaţă imensă: să lucrezi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara etc. pentru o firmă internaţională fără să mai pleci şi să stai la Viena, Londra, Paris, Frankfurt, fără să mai fii fizic acolo, bineînţeles cu cheltuielile de rigoare.
    Şi până acum se putea lucra din România pentru clienţi externi, dar mai mult în centrele de servicii sau în call-centere.
    Acum este mult mai mult, iar corporatiştii români, cu experienţă, cu talent, cu un CFA sau un MBA în spate pot intra pe poziţii mai înalte, de middle sau top management. Iar salariul nu mai este 400-1.000 de euro, ci 4.000-6.000 de euro pe lună.
    Cu un laptop, cu o conexiune bună la net, cu un abonament la Zoom, VMix sau cu alte sisteme poţi ocupa o poziţie în afară, fără să fii prezent acolo, fără să-ţi dai jumătate dintr-un salariu pe chirie şi transport.
    Companiile internaţionale pot beneficia de un angajat bun, talentat, vorbitor de mai multe limbi străine, la un cost mai redus decât dacă ar lua un nativ. Plus că nu mai are bătăi de cap legate de prezenţa la birou, cu riscurile de coronavirus de rigoare.
    Acest model remote, de-a lucra de acasă, dintr-o cafenea, dintr-o casă de vacanţă, de la mare poate schimba puţin piaţa muncii şi poate deschide noi oportunităţi, la care corporatiştii români nu au visat.
    Aşa cum în urmă cu 20 de ani marile companii internaţionale au început să caute în întreaga lume ţări unde să-şi migreze serviciile de call-center la preţuri mai reduse, aşa ar putea să urmeze acum o căutare şi pentru executivi de top, care să lucreze din ţările lor de origine, la un cost mai redus.
    Un director financiar cu toate certificările internaţionale poate fi găsit şi în România, având în vedere că în ultimii ani s-au format multe generaţii de corporatişti care au învăţat să lucreze în multinaţionale, care au învăţat birocraţia de acolo şi care pot face faţă fără probleme unei poziţii de top. 

  • Cum se vede criza din noul reper hip al Capitalei

    Dacă până nu demult, o plimbare pe Calea Victoriei nu era completă fără o incursiune printre vitrinele Gucci, Hugo Boss sau ale altor magazine de lux, acum, o coadă de oameni aliniaţi în afara unui spaţiu atipic, unde sunt servite îngheţată, cafea şi prosecco,  deschis chiar în pandemie, îţi dezvăluie o repoziţionare a arterei comerciale principale a Capitalei. Vitrinele goale sunt din ce în ce mai multe, iar locul brandurilor strălucitoare este luat de cel al barurilor şi cafenelelor cochete, care se adresează clientelei diverse aflate acolo în orice seară a săptămânii.

    „Mă plimb aici săptămânal, cu bicicleta sau pe jos, mai ales în weekenduri”, spune Alexandra, o tânără de 32 de ani care lucrează în domeniul organizării de evenimente şi care ştie tot ce este nou în materie de locuri „hip”. Din rutina ei de weekend face acum parte închirierea unei biciclete de la rastelul IVelo, de lângă Ted’s Coffee, dar şi oprirea de la Velocità, de unde îşi ia două cupe de îngheţată, pe care le savurează pe terasă – dacă găseşte loc la cele câteva mese de acolo – sau chiar pe bordura din faţa spaţiului.

    „Ce-i drept, înainte de pandemie ajungeam aici mult mai rar – erau mult mai multe activităţi pe care le puteam face, pe care le-am înlocuit cu plimbările de acest tip. Calea Victoriei s-a aglomerat de când cu pandemia – e multă lume aici – de la familii, până la foarte mulţi tineri, copii.  Văd mulţi corporatişti pe Lime-uri – sau cel puţin cred că sunt corporatişti”.  De când cu pandemia, mărturiseşte ea, mai în glumă, mai în serios, a dat „unfollow”, cluburilor din oraş şi renunţat şi la ideea călătoriilor peste hotare.

    „Se spune de fapt Velocità” – mă corectează Alexandra – punând accentul italian pe numele unuia dintre cele mai nou deschise astfel de locuri. Cel mai nou centru al distracţiei Capitalei a devenit acest loc de inspiraţie italienească – unde, într-o seară de sâmbătă, coada se întinde de-a lungul Căii Victoriei până pe trotuarul aflat vizavi faţă de acest spaţiu. Din maşină, locul seamănă cu un magazin de bijuterii din epoca de glorie a acestora.

    Tot din maşină, ai tendinţa să remarci mai ales spaţiile goale ale magazinelor închise (spre exemplu cel al Gucci, aflat într-un spaţiu impozant, negru, pe care s-a aşezat deja praful şi pare că nici nu a mai existat) şi alte vitrine prăfuite, care par să indice că epoca retailului fizic a apus. Odată ieşit din maşină, zumzetul bicicletelor şi trotinetelor conduse de tineri îmbrăcaţi frumos fac să pălească toate acestea şi te duc cu gândul la perspectivele de dezvoltare a zonei, care încă o dată pare că este punctul de a-şi atinge potenţialul de arteră principală a Capitalei, un fel de Champs-Élysées autohton.

    Un business gândit în vremuri de normalitate, crescut în pandemie
    Fiindcă cine se aseamănă, se adună, „oamenii frumoşi” de pe Calea Victoriei nu sunt doar clienţii, ci şi antreprenorii care au decis să „înfigă” recent steagul brandului propriu în acest nou pol al Capitalei, conturând o nouă comunitate de business în ultimii trei ani şi chiar şi recent – în lunile de pandemie.

    George Pop şi Adnana Popa au dat naştere businessului Velocità, care a devenit unul dintre cele mai iubite locuri „pentru toată lumea”, după cum îmi descrie George Pop la telefon clienţii cărora se adresează. „Este un proiect la care lucrăm de mai bine de un an, dar ne-am adaptat situaţiei şi cred că în cazul nostru, faptul că oamenii vin aici reprezintă şi un semnal psihologic de normalitate – aceasta este teoria mea”, îmi spune el.

    Totuşi, consideră că a fost nevoie de un cumul de factori care au adus succesul locului încă din prima zi: „Am ajuns din prima şi a doua lună la încasările pe care ni le-am fi dorit în şase luni, dar cifrele acestea existau în planul nostru. Cred că este cea mai hot zonă în prezent – se face o schimbare de la fashion către food. Aici se află multe hoteluri importante din Bucureşti, avem zona de promenadă care aduce multă viaţă”, mai spune el. Este de părere însă că zona ar fi şi mai efervescentă dacă artera Calea Victoriei s-ar transforma într-una în totalitate pietonală

    . „Cred că dacă s-ar lua o decizie mai radicală şi într-adevăr s-ar reduce la o singură bandă partea dedicată maşinilor, ar ajuta mult oraşul şi comerţul – cred că noi avem alte bulevarde mari pe care se poate merge cu maşina dacă s-ar lua o astfel de măsură.” 

    El enumeră factorii care au condus la rezultatele lor: „Sunt zeci de lucruri care trebuie aliniate ca să vorbim despre o experienţă completă – trebuie să se întâmple foarte multe lucruri ca să ai succes – în cazul nostru vorbim despre  renovarea unui spaţiu a unei clădiri art deco din 1936, ceva extraordinar din punctul de vedere al patrimoniului arhitectural, identitate grafică, brandul 100% românesc, o calitate bună a ingredientelor”, descrie el elementele care alcătuiesc esenţa unui astfel de loc.

    Valoarea investiţiei în Velocità se ridică la jumătate de milion de euro, bani despre care antreprenorul spune că „Se mai găsesc în ziua de azi dacă ştii ce să faci cu ei – trebuie să ai un plan bun, fiindcă există bani pe piaţă care stau degeaba”.
    „Iniţial, am pornit de la un concept de cafenea cu tiramisu şi îngheţată. Este un concept italienesc, iar toate produsele pe care le folosim ne-am dorit să creeze acest concept pe care oamenii să îl identifice cu Italia“, descrie businessul managing directorul Velocità şi în cadrul emisiunii online de business ZF Live. Dorinţa antreprenorilor a fost aceea de a se reveni la arhitectura specifică clădirilor de pe Calea Victoriei şi de a avea un magazin bine structurat şi coerent, care să atragă publicul atât prin aspect, cât şi prin calitatea produselor.

    „Atunci când viziunea companiei e clară, când ştim ce vrem să co­mu­nicăm, oa­menii care trec pe Calea Vic­toriei şi văd un ma­gazin aliniat coe­­rent aleg să intre şi îl apreciază“, ada­ugă fondatorul.

    El mai spune că a optat pentru această lo­caţie, chiar în centrul oraşului, şi nu pentru un mall sau alte centre comerciale, pentru că i se pare un loc foarte bun pentru un brand care vrea să se afirme şi să se evidenţieze prin calitatea produselor proprii, fiind, totodată, şi un loc reprezentativ din Bucureşti pentru un prim pas într-o astfel de afacere. „Experienţa este pe gustul foarte multor oameni, pentru că noi am creat un produs care nu se nişează“, spune acesta.

    Preţurile pentru produsele Velocità sunt accesibile, deşi cali­tatea şi experienţa oferită clienţilor este premium. Ideea pe care o ur­mează antreprenorul este aceea că atunci când vinde o cafea de 10 lei, o jumătate din preţ este pentru produsul în sine, iar cealaltă jumătate, pentru modul în care este vândut şi pentru experienţa oferită de respectivul produs.
    Pandemia a lucrat în favoarea acestui business, spune fondatorul, pentru că oamenii au redescoperit dorinţa de a ieşi şi de a se bucura de oraşul în care trăiesc. Noile măsuri impuse de autorităţi nu au afectat clienţii cafenelei, deoarece ei erau obişnuiţi şi înainte de pandemie cu regimul take away.

    În prezent, Velocità funcţionează cu aproximativ 15 angajaţi, iar în ceea ce priveşte viitorul businessului, fondatorul este optimist şi spune că are potenţialul de a genera venituri de 1 milion de euro.

    El este de părere că această arteră principală a Bucureştiului, Calea Victoriei, care a fost readusă la viaţă de cafenelele, cofetăriile şi terasele foarte populate chiar şi în plină pandemie, ar putea fi valorificată în adevăratul sens al cuvântului dacă ar deveni pietonală permanent, nu doar ocazional.

    Fericirea „s-a deschis” pe Calea Victoriei

    Andreea Moldovan, proprietarul atelierului de deserturi Livrez Fericire, face şi ea parte din noua comunitate de business de pe Calea Victoriei. Unul dintre motivele pentru care a deschis  Love You Choux aici, în luna mai, este fiindcă una dintre convingerile ei este că „omul sfinţeşte locul” şi îşi caută fericirea – şi în materie de astfel de produse – oriunde s-ar afla acestea. Povesteşte că şi-a propus mereu să facă ceva diferit, nu a urmat niciodată un plan de business şi a aşteptat să fie ghidată de inspiraţie.

    Chiar dacă ea a deschis spaţiul de desfacere în luna mai a acestui an, începuse să caute un spaţiu în centru la finalul anului 2018. L-a găsit un an mai târziu, în vară, l-a închiriat atunci, toamna a început amenajarea şi, deşi îşi doreau să îl deschidă în decembrie, din cauza unor întârzieri care au inclus şi perioada stării de urgenţă, au lansat businessul în primăvară şi spune că au avut parte de un boom în materie de vânzări încă de la început.

    În ceea ce priveşte produsul vândut acolo, povesteşte: „Produsul Love You Choux exista pe piaţă de mai bine de doi ani şi era disponibil prin comandă de la atelier. Am lansat produsul din dorinţa de a acoperi cererea din luna februarie, cu Valentine’s şi Dragobetele, fiindcă voiam să fac ceva diferit faţă de inimioarele, fluturaşii şi fundiţele clasice de pe diverse prăjituri”. După luna februarie, oamenii au solicitat în continuare acest produs, Love You Choux, pe care îl voiau şi pe 1 şi pe 8 martie, iar treptat s-a născut o isterie a acestui produs tradiţional uitat despre care spune că l-a pus în scenă complet diferit şi care a fost ulterior şi copiat de către alţi jucători de pe piaţă. „Evident că era nevoie să ies cu aceste produse în faţă şi să continui povestea”, spune ea. A investit  în spaţiul de pe Calea Victoriei aproximativ 50.000 de euro, iar investiţia pe care a făcut-o în business de-a lungul timpului, de la lansarea acestuia, în 2016, ajunge la aproximativ 200.000 de euro.
    Spune că atunci când a ales spaţiul de pe Calea Victoriei, a luat în calcul mai multe variante şi nu toate se aflau pe această arteră, „care  a fost timp de mai mulţi ani fantoma magazinelor”, spune ea. Totuşi, „Am crezut foarte mult în Calea Victoriei fiindcă omului în general, ce oportunităţi îi dai, profită de ele, dacă am blamat iniţial această pistă de biciclete în calitate de şofer, ulterior m-am bucurat de experienţa adusă de aceasta. În momentul în care am ales locul m-am gândit şi la acei turişti care s-ar putea afla în hotelurile acelea de lux de pe Calea Victoriei, iar acum în mod evident zona de promenadă a crescut mult”, povesteşte ea. 
    A urmat şi modelul celor pe care îi admiră în industrie de la nivel internaţional, care nu au magazine în mall. „Eu nu cred în acest tip de business, la fel cum nu mi se potriveşte o zonă precum Dorobanţi, nu simţeam ca produsul meu să fie asociat cu aceasta. Am vrut să mă poziţionez şi cu un produs concept,
    şi cu un magazin asemenea”, mai spune ea. 
    „Sunt numai oameni faini în jur – cred foarte mult în Calea Victoriei şi cred mult în vibe-ul acela de vacanţă. Când s-a deschis Centrul Vechi, mă simţeam ca în vacanţă, Ibiza Town, era exact nebunia aceea – între timp s-a stricat Centrul Vechi.
    Calea Victoriei am comparat-o încă de la început cu o arteră dintr-un oraş cosmopolit, la fel cum mi-ar plăcea să fie şi Bucureştiul acesta în curând.”


    Cum se naşte o zonă trendy

    De aceeaşi părere este sociologul Romulus Oprica, fondatorul firmei de consultanţă şi cercetare de piaţă BrandBerry, care spune că „cel mai trendy loc al Capitalei în contextul pandemiei” urmează de fapt un stil occidental, întâlnit de el deseori în capitalele europene pe care a avut ocazia să le viziteze.
    „Este stilul tipic occidental de socializare şi anume – îţi iei o bere două, cinci, zece, un prosecco şi stai pe trotuar şi discuţi – în interior este aglomerat, oricum nu ai voie prea mult în interioare în perioada aceasta, iar zona deja devenise trendy, deja apăruseră o serie de terase, de mici bistrouri, mici cârciumioare nu neapărat cochete, ci foarte trendy, aici”, descrie sociologul dezvoltarea din ultimii ani a zonei.
    Oprica punctează şi cum Centrul Vechi rămâne zona turiştilor, iar generaţia mai tânără va căuta mereu zone noi, care să îi poziţioneze ca fiind altfel: „Corporatiştii sunt altfel – tinerii sunt altfel, astfel că acesta este un statement, eu nu mă duc în Centrul Vechi, merg într-o zonă cool – iar cea mai cool şi recentă zonă unde mă pot afla acum este Calea Victoriei”.  
    Este de părere de altfel că acestei noi zone i-a luat în jur de trei ani ca să se poziţioneze în acest fel.
    Sociologul aminteşte şi că zona este frecventată de  un anumit tip de consumator, până în 40 de ani – „Consumatori tineri, corporatişti, cu profil socio-demografic destul de bine definit, iar această nouă zonă trendy, poate să devină o zonă recunoscută peste ani sau poate avea o evoluţie meteorică, la fel cum au avut şi alte zone trendy de-a lungul timpului”.
    Romulus Oprica este de părere că acest context pandemic pe care îl traversăm a contribuit la dezvoltarea acestei zone, oamenii fiind tentaţi să caute locuri care nu sunt foarte aglomerate, faţă de cele clasice, ajută şi vremea, dat fiind faptul că ne aflăm în perioada verii. Ajută, de asemenea, şi faptul că din martie până în luna mai am fost într-un blocaj care ne-a făcut să dorim şi mai mult să ieşim – cu prietenii, cu oamenii pe care îi ştim în zonele noi, astfel încât riscul de îmbolnăvire să fie mai mic. „Fiecare zonă nou deschisă şi care are elemente de calitate – reprezintă o zonă foarte atractivă în această perioadă pentru că îţi oferă posibilitatea să faci lucruri normale, să ieşi cu prietenii”, descrie el comportamentul efervescent de pe Calea Victoriei în pandemie.  
    Cum ar trebui să fie văzut acest comportament în contextul în care se vorbeşte despre o criză economică? „A scăzut consumul de haine, a scăzut consumul de maşini, de orice alte lucruri, dar niciodată într-o criză nu o să scadă consumul de alcool sau o să se renunţe la ieşirile cu prietenii – oamenii au nevoie să evadeze din starea de stres în care se află, iar fiecare ieşire în oraş este o evadare din stres – până la urmă un pahar de prosecco nu este atât de scump. Ai renunţat poate la ratele la maşină, renunţi pentru o perioadă la a-ţi achiziţiona un apartament, nu îţi mai cumperi ultima geantă din colecţia Chanel, dar nu renunţi la o ieşire cu prietenii. De ce? Pentru că suntem animale sociale, iar ieşirile în oraş reprezintă o modalitate de deconectare, de ieşire din stresul economic”, concluzionează el.
    În ceea ce priveşte spaţiile de retail rămase în paragină – Romulus Oprica spune că a avut mai multe discuţii cu oameni din zona de IT, de dezvoltare de aplicaţii, spune că sunt şi businessuri care vindeau online şi care au crescut în perioada aceasta de pandemie la nivelul la care se aşteptau să ajungă peste 2-3 ani. Astfel, impactul asupra comerţului în România, care era mult sub nivelul ţărilor occidentale a fost foarte mare şi se reflectă şi în zona fashion, pentru care Calea Victoriei era renumită anterior. „Vedem că sunt o serie de companii care au declarat public că îşi restrâng activitatea nu doar în România, ci din toată lumea – de ce, pentru că se schimbă comportamentul oamenilor – poţi să cumperi o geantă sau o bluză şi online, din punctul de vedere al companiilor, acest lucru înseamnă optimizare de costuri. Va fi interesant să vedem ce se va întâmpla cu aceste spaţii – dacă se va păstra un nivel relativ redus de îmbolnăviri este foarte posibil ca aceste spaţii să devină zone de socializare, mai ales dacă se deschid restaurantele. Dacă magazinele se închid sau părăsesc România şi rămân aceste spaţii fizice disponibile, este foarte posibil ca acestea să se transforme în spaţii de socializare – cu cât vom lucra mai mult de acasă, cu atât vom căuta mai mult socializarea cu prietenii în zone sigure – până la urmă, dispare o ocazie, dar apar alte oportunităţi”. 


    Retail, office şi, mai nou, HoReCa

    Din perspectiva imobiliarelor, dacă anul trecut se vorbea despre transformarea centrului Capitalei, inclusiv a zonei Căii Victoriei, într-o zonă cu potenţial de dezvoltare pe segmentul office (cu o valoare a investiţiilor pe acest segment de aproximativ 300 de milioane de euro doar în zona centrală potrivit unui material anterior publicat de Business MAGAZIN), specialiştii din domeniu văd o reorientare spre segmentul HoReCa, în detrimentul birourilor şi spaţiilor de retail.
    „Într-adevăr, datorită nevoii de distanţare fizică, oamenii au căutat locuri mai puţin aglomerate în detrimentul zonelor tradiţionale (zona Unirii/ Lipscani), unde clădirile sunt foarte apropiate, iar străzile şi terasele foarte înguste. Mai mult decât atât, plimbările cu bicicleta au fost una dintre activităţile preferate de agrement în această perioadă ca urmare a nevoii de distanţare socială, iar infrastructura de ciclism existentă pe Calea Victoriei şi oprirea circulaţiei auto în zilele de weekend pe aceste artere a încurajat, cu siguranţă, deschiderea locaţiilor HoReCa în această zonă”, observă Liana Dumitru, associate director Retail Agency în cadrul Colliers International.
    Ea spune că, având în vedere că aceasta nu este o arteră pietonală şi românii sunt obişnuiţi să meargă cu maşina la cumpărături, lipsa spaţiilor de parcare în această zonă a fost şi rămâne o problemă pentru magazinele deschise aici. „Majoritatea celor prezente acum sunt branduri premium şi concepte „destinaţie” care, pentru a fi accesate uşor, au nevoie de spaţii de parcare în apropiere. Este posibil ca o parte dintre magazinele existente să se relocheze şi să fie înlocuite, în timp, de concepte HoReCa, dat fiind că ne aşteptăm ca nevoia de distanţare fizică să continue şi spaţiile în aer liber să fie şi de acum înainte preferate de consumatori”, crede specialistul în imobiliare.
    Ea observă că momentan, există o ofertă destul de mare de spaţii comerciale în această zonă comparativ cu cererea actuală, astfel încât nu estimează o creştere a chiriilor în perioada următoare. „Pe termen lung, însă, dacă decizia autorităţilor va fi să închidă complet accesul maşinilor în această zonă şi să o transforme în arteră pietonală, este posibil să vedem şi aici o transformare asemănătoare marilor zone centrale pietonale din oraşele europene şi, odată cu ea, să vedem o creştere a cererii şi implicit a chiriilor. Vorbim însă de o perioadă de minim 3-5 ani, dacă şi pe măsură ce astfel de măsuri vor fi implementate”, punctează Liana Dumitru.     
    Poate fi pandemia pretextul pentru transformarea acestei artere într-una similară celor principale din cele mai importante orase europene, asa cum se discuta de mult timp? „Prin politici publice, dacă se va dori acest lucru, se poate muta lupa mai mult pe zone precum Calea Victoriei, prin stimulente fiscale, de exemplu, care să reintroducă în circuitul economic anumite clădiri neutilizate”, crede şi Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International. Dacă anul trecut,  cel mai activ segment imobiliar chiar si aici era cel al birourilor – el consideră acum că dezvoltatorii de birouri se vor orienta mai mult înspre zonele mai puţin centrale, care pot oferi suprafeţe mai generoase. „Lipsa terenurilor în anumite zone centrale (inclusiv de-a lungul Căii Victoriei) sugerează că acestea nu pot fi subpieţe semnificative pentru dezvoltatorii de birouri, ca să nu mai vorbim despre faptul că abundenţa de clădiri istorice duce, desigur, la restricţii de înălţime într-o zonă în care terenurile şi aşa sunt scumpe (adică ar fi presiuni pe chiriile cerute)”.
    Astfel, el consideră că pe segmentul birourilor, pe viitor, Calea Victoriei poate mai degrabă să aibă clădiri de birouri boutique, cu suprafeţe închiriabile ceva mai mici, care de multe ori să fie renovări de clădiri istorice sau care să încorporeze clădiri istorice într-un proiect: „Posibil să apară cândva un interes mai mare pentru acest tip de proiecte în zone ultracentrale, dar în prezent există o abundenţă de proiecte de o calitate bună în zone unde există suprafeţe mari, care pot genera o chirie mai competitivă”. 

  • Tătaru, despre deschiderea şcolilor: Să nu ne temem când avem norme. Să ne temem dincolo de şcoală

    „Să nu ne temem de reluarea şcolii când avem norme. Mai degrabă să ne temem de ce se întâmplă nerespectând aceste norme, dincolo de şcoală”, este mesajul ministrului Sănătăţii, Nelul Tătaru, pentru cei îngrijoraţi de redeschiderea şcolilor. 

    Nelu Tătaru a lansat îndemnul „să rămânem între 1.200 – 1.300 de cazuri pe zi, cu un număr mai mic duminică şi luni”, când există un număr mai mic de teste şi să „le putem adapta cu noua situaţie: mersul la şcoală”.

    Ministrul a precizat că a observat îngrijorarea în acest sens: „Haideţi să ne gândim că, în acest moment, vedem parcurile şi locurile de joacă destul de aglomerate. Vedem şi bunici acolo, vedem lipsa măştilor, vedem lipsa dezinfectanţilor. Să nu ne temem de o reluare a şcolii când avem un cadrul legal cu anumite norme. Mai degrabă să ne temem de ce se întâmplă nerespectând aceste norme, dincolo de şcoală”.

  • Povestea tinerei care îşi trăieşte visul la doar 26 de ani. A construit o afacere plecând de la dragostea pentru maşina de cusut a familiei

    În atelierul ei din Cluj-Napoca, Ştefania scoate la iveală zi de zi noi articole, de la cuiburi pentru bebeluşi (baby nests), jucării pentru dentiţie, centre de activitate (baby gyms), până la articole vestimentare.

    „Eu mă ocup de tot procesul, de la design până la livrare, un proces format din mulţi paşi, însă pe care îmi face plăcere să-l parcurg, ştiind că produsul final va ajuta părinţii de nou-născuţi şi nu numai, în perioada frumoasă şi solicitantă care le stă înainte”, povesteşte Ştefania Iancovici.

    A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice Romulus Ladea din Cluj-Napoca, perioadă în care s-a ataşat de maşina de cusut care îşi făcea veacul prin casă. Aşa că, după absolvire, a urmat alte cursuri – de formare antreprenorială, dar şi de croitorie şi calificare profesională.

    „Pentru a acumula experienţă, am lucrat o perioadă într-o fabrică de confecţii textile şi broderie. În 2017, împreună cu soţul meu, am deschis o afacere de familie, un barbershop situat în Cluj-Napoca, după care am prins curaj pentru a-mi realiza visul, şi anume deschiderea unui atelier de croitorie.”

    S-a speriat de birocraţia pe care o presupunea accesarea unor fonduri europene oferite pentru startupuri, aşa că a aşteptat până când a putut porni micul atelier cu fonduri proprii. În aprilie 2020, la un an de la acel moment, a lansat brandul IAN Kids, iar la începutul lunii iulie a devenit funcţional şi magazinul online.

    „Ştiam de la început că voi merge pe materiale sustenabile şi un mod etic şi responsabil de realizare a articolelor, aşadar ştiam că asta presupune un cost final puţin mai ridicat faţă de preţurile producătorilor din România”, spune Ştefania Iancovici.

    Acum, odată lansat brandul pentru copii, tânăra vrea să dezvolte şi o linie de articole pentru adulţi, sub numele IAN Wear. Vizaţi ar urma să fie, astfel, părinţii celor care poartă sau folosesc IAN Kids, dar nu numai. Şi chiar dacă acum contextul economic, puternic afectat de pandemie, îşi face simţite efectele mai ales în rândul afacerilor mici, Ştefania Iancovici are planuri de creştere.

    „Este adevărat că se menţine o nesiguranţă şi o frică în rândul antreprenorilor şi al clienţilor din cauza pandemiei, însă eu privesc cu optimism viitorul. Industria textilă este una dintre cele mai poluante din lume, iar consumerismul a ajuns la cote alarmante.”

    Pe site-ul Ian Kids, un baby nest, adică un mic cuib în care se pot răsfăţa cei mici, costă 370 de lei, o bavetă sau o căciuliţă costă 50 de lei, iar o pătură este, în funcţie de model, între 75 şi 270 de lei.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Moon Resort – case mobile pentru turişti (Buşteni)
    Fondator: Cristian Brînză
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: Buşteni


    Mezanin Market – târguri cu antreprenori români (Bucureşti)
    Fondatoare: Silvia Floareş
    Cifră de afaceri în 2019: 45.000 de euro
    Prezenţă: Palatul Universul din Bucureşti


    Frez – activităţi de producţie, băcănie, wine & coffee bar (Piteşti)
    Fondatori: Iulia Dincă şi Alexandru Gheorghe
    Investiţii: 500.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 250.000 de euro
    Prezenţă: Piteşti


    Oriel Beer – brand de bere artizanală (Bucureşti)
    Fondatori: Ioana Coca şi Laurenţiu Mândrilă
    Investiţie iniţială: 55.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 200.000 de lei (circa 42.000 de euro)
    Prezenţă: 37 de localuri din Bucureşti şi restul ţării


    Joy2Wander – serviciu de închirieri autorulote (Bucureşti)
    Fondatori: Manuela şi Răzvan Păduraru
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: naţională


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce se întâmplă când se deschid facultăţile. O universitate a raportat deja primele cazuri de coronavirus şi nu sunt puţine deloc

    Mai mult de 1.000 de studenţi testaţi au fost descoperiţi pozitiv cu SARS-COV2 la un campus al Universităţii din Alabama, într-un interval de mai puţin de două săpătmâni, potrivit publicaţiei americane Time. 
     
    De la momentul în care au început lecţiile fizice, la data de 19 august, au fost înregistrate 1.043 de cazuri de teste pozitive, potrivit unui raport al universităţii publicat pe 28 august. 
     
    Preşedintele Universităţii, Stuart R.Bell, a declarat că o creştere a numărului de cazuri este „inacceptabilă”, într-o declaraţie publicată pe data de 23 august. Pe 21 august, înainte ca cele mai recente numere să fie raportate a spus că este „profund nemulţumit” că mulţi dintre studenţi nu au respectat indicaţiile astfel încât cursurile să se desfăşoare în siguranţă. 
     
    „În acest moment critic, trebuie să fim uniţi şi dedicaţi în totalitate luptei împotriva COVID-19. Cred că vom reuşi acest semestru, dar putem face acest lucru doar cu atenţia noastră zilnică”, a declarat Bell pe 26 august. 
     
    Doar nouă angajaţi ai facultăţi au fost testaţi pozitiv cu coronavirus. Alţi 10 studenţi de la fiecare dintre universităţile Birmingham şi Huntsville au fost de asemenea testaţi pozitiv cu coronavirus între 19 august şi 27 august. 
     
     
  • Un brand românesc cu 20 de ani de activitate anunţă investiţii de 500.000 de euro pentru deschiderea a cinci magazine

    Rubin 2000, firmă deţinătoare a brandului românesc PAM Bijuterii, importator şi distribuitor autorizat de echipamente laser Trotec şi stampile Trodat în România, împlineşte azi 20 de activitate. Lansată în august 2000 de Florin Pantelimon, Rubin 2000 s-a impus în scurt timp devenind lider în distribuţia echipamentelor şi a materialelor Trotec şi Rowmark şi a ştampilelor Trodat.

    Cu 20 de ani de activitate, Rubin 2000, firmă deţinătoare a brandului românesc PAM Bijuterii, importator şi distribuitor autorizat de echipamente laser Trotec şi stampile Trodat în România, anunţă investiţii de 500.000 euro în cinci noi locaţii ale brandului propriu.

    Primele trei magazine vor fi deschise în luna septembrie în Veranda Obor Mall, Carrefour Orhideea Grozăveşti şi Carrefour Vulcan Nepi, urmând ca în octombrie să fie deschise un magazin în Kaufland Barbu Văcărescu şi încă o locaţie surpriză. 

    Fiecare unitate nouă va funcţiona cu cinci angajaţi, iar până anul viitor reprezentanţii businessului îşi doresc să ajungă la un număr de peste 100 de angajaţi.

    La fel ca în celelalte magazine ale lanţului din Auchan Titan, Auchan Vitan, Auchan Pallady, Cora Pantelimon şi Big Berceni, şi în noile unităţi este oferit serviciul de reparare a bijuteriilor.

    De-a lungul celor două decenii de activitate, Rubin 2000 a colaborat cu peste 1.500 de parteneri la nivel naţional.

    „Acum 20 de ani am pornit pe un drum care, privind în urmă, înseamnă multe proiecte de succes şi zeci de mii de ore de muncă transformate în rezultate excelente pe care le-au avut clienţii şi partenerii noştri. Ne-am adaptat permanent, am căutat noi direcţii de dezvoltare care să vină în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri, iar astăzi îmi doresc să pot vedea rezultate cel puţin la fel de bune şi peste 20 de ani,” a spus Florin Pantelimon, owner Rubin 2000.