BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • Studiu Coface: PIB-ului Chinei va creşte cu 7,4% în 2014

    De la începutul anului, guvernul chinez a continuat implementarea diferitelor puncte aflate pe agenda de reforme, în special cele referitoare la ajustarea structurii economiei chineze. În timp ce cererea internă rămâne modestă, creşterea pieţei imobiliare continuă să fie lentă şi problemele de supra-capacitate constatate în unele sectoare rămân, este puţin probabil ca Republica Chineză să realizeze obiectivul de creştere de 7,5%. Coface estimeaza o creştere a PIB-ului Chinei de 7,4% în 2014, fiind aşteptată o politică de susţinere în acest sens.

    Cresterea numarului de credite neperformante si a costurilor de finantare. In ceea ce priveste calitatea creditelor, creditele neperformante (NPL) au crescut in China, dupa cum o demonstreaza studiul Coface privind platile companiilor, publicat la inceputul acestui an; suma absoluta a creditelor neperformante ajungand, in prima jumatate a anului 2014 (Anexa 1) la 28,7% fata de anul precedent. Tendintele macro observate in prima jumatate a anului 2014 sunt in conformitate cu asteptarile noastre in ceea ce priveste economia chineza. Pe de o parte, vom observa o stabilizare a cresterii, iar pe de alta parte, vom vedea participantii din industrie – in special companiile mai mici – care se vor confrunta cu presiuni in crestere, atat in ceea ce priveste costurile de finantare, cat si din incetinirea ritmului de crestere al cererii.

    “Cresterea creditelor NPL conduce la preocupari privind calitatea activelor, in timp ce costul de finantare ramane o problema pentru diverse sectoare si companii mai mici care au dificultati in accesarea creditelor. Prin urmare, inflatia sub control, o scadere generala a ratelor dobanzilor ar putea contribui la relaxarea presiunii financiare cu care se confrunta companiile si ar aduce cresterea economica mai aproape de tinta guvernului, de 7,5%”, a mentionat Rocky Tung, Economist in cadrul Coface Regiune Asia-Pacific.

    Problemele de supra-capacitate de pe o piata imobiliara lenta. In prima jumatate a anului 2014, sectorul imobiliar s-a dovedit a fi vulnerabil, intampinand greutati mari si nu este asteptata nicio schimbare semnificativa in a doua jumatate a anului. “Presiunea asupra preturilor si gradul de indatorare al dezvoltatorilor cresc ingrijorator, mai ales cu stocurile mari care ar trebui sa fie vandute; perspectivele pentru acest sector pe termen mediu vor ramane sumbre”, spune Rocky Tung.

    Cu toate acestea, importanta sectorului imobiliar in cadrul economiei chineze este semnificativa si ar trebui sa fie evitata o prabusire a acestui sector. Cererea pe termen mediu va continua sa fie ghidata de planul de urbanizare al guvernului, care se va concentra mai mult pe calitate, decat pe volumul investitiilor.

    Industria metalurgica continua sa sufere din cauza problemelor de supra-capacitate si o crestere, mult mai mica decat de obicei, a cererii influenteaza si mai mult profitabilitatea. Sectorul energetic, care utilizeaza carbunele drept combustibil, se confrunta, de asemenea, cu o crestere mai mica a cererii, in timp ce dinamica de ansamblu a economiei incetineste. Este posibil ca presiunea asupra preturilor sa conduca la o crestere a nivelului de risc si la erodarea profitabilitatii si sa aduca dificultati financiare. In ceea ce priveste industria prelucrarii lemnului si al fabricarii hartiei, daca la inceputul anului perspectivele erau optimiste, sectorul se confrunta acum cu preturi in continua scadere si o crestere modesta a cererii pentru produsele finite. Luand in considerare hotararea guvernului de a continua consolidarea industriei si a reduce capacitatea de productie, dinamica cererii si ofertei s-ar putea imbunatati pana in 2015.

    Crestere redusa a pietei de bunuri de larg consum. In mod similar, pentru sectorul de consum din China, perspectivele pe termen mediu continua sa fie pozitive, iar provocarile pe termen scurt trebuie avute in vedere. Profitand de o clasa de mijloc in curs de dezvoltare, numarul mare de persoane incadrate in categoria activa, cresterea nivelului de trai si imbunatatirea canalelor de comert cu amanuntul, piata de consum din China va continua sa creasca intr-un ritm constant si va deveni motorul de cresterii economice pe termen mediu. Cu toate acestea, masurile de combatere a coruptiei, impreuna cu incetinirea ratei de crestere a veniturilor ar putea pune un plafon pentru potentialul pietei in viitorul apropiat, ceea ce este in concordanta cu previziunile Coface, care confirma o incetinire a cresterii economice in China.

     

    In timp ce diferitele aspecte ale reformei sunt in curs de desfasurare, cresterea economica ramane o provocare majora. Cu o multime de semne care indica un ritm de crestere destul de fragil in acest an, se crede ca guvernul este in masura sa introduca pachete de stimulare mai puternice pentru a sustine cresterea economica. Mai precis, sunt deosebit de asteptati stimulii tinta. Mai mult decat atat, o posibila scadere a ratei dobanzii ar reduce, in mod direct, costul de finantare si ar stimula consumul. Cu toate acestea, Banca Populara a Chinei ar trebui sa gestioneze riscul potential de credit rezultat dintr-o situatie monetara slabita.

     

  • În noiembrie 2004 preziceam scăderea EURO. “Ce ziceţi de un euro de 36.000 lei?”

    În materie de valute, în mediul de afaceri din România mai exista la acel moment o singură certitudine: incertitudinea. Asociind denominarea cu devalorizarea valutelor, am scris că 2005 urma să fie primul an care să aparţină, cu adevărat, al leului. Dar şi al momentelor de adevăr la capitolele competitivitate şi competenţă.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2004

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.

  • Băsescu: România este încă echilibrată macroeconomic. Totul este ce facem începând de anul viitor

    Declaraţiile preşedintelui:

    • Trebuie să creştem economia prin investiţii, nu prin consum.

    • După măsurile extrem de dure, România şi-a reluat creşterea economică până acum, când au apărut primele semne ale unei recesiuni.

    • Cu toate acestea, România este încă echilibrată macroeconomic. Toate cele cinci criterii de la Mastricht sunt îndeplinite de România. Totul este ce facem începând de anul viitor. Trebuie să privim la două lucruri: resursele pe care le avem la dispoziţie şi barierele în calea relansării economice.

    • Construit autostrăzile şi căile ferate prea încet şi uneori prea scump.

    • Sistemul de educaţie este prea puţin profilat pe economia românească.

    • O altă barieră este sistemul de sănătate. Există un proces de depreciere a stării de sănătate a românilor.

    • O altă barieră vizibilă este legată de predictibilitatea măsurilor fiscale. O astfel de barieră face ca investitorii să facă un pas înapoi. În anul 2015 trebuie să li se transmită investitorilor străini un semnal despre predictibilitatea investiţiilor în România.

    • Anul viitor bugetul de stat ar trebui să aibă resurse în plus de circa 15 miliarde de lei.

  • Ei sunt perdanţii tăcuţi ai crizei

    Într-un raport pregătit pentru o reuniune G20, instituţia arată că în ţările G20 sunt peste 100 mil. şomeri, iar alţi 447 mil. de cetăţeni, deşi au loc de muncă, nu reuşesc să iasă din sărăcie, trăind cu un venit de mai puţin de 2 dolari pe zi. În ciuda unui reviriment economic moderat în 2013-2014, creşterea economică globală este aşteptată să rămână insuficientă în viitorul previzibil, cu pieţe ale muncii slabe, care vor frâna consumul şi investiţiile.

    Banca Mondială notează că slăbiciunea creşterii economice afectează atât perspectivele de angajare, cât şi perspectivele de creştere a salariilor, ţinând cont că salariul real a stagnat după criză în multe ţări G20 şi chiar a scăzut în altele.

  • Noi v-am spus că vine criza!

    Creşterea economică din anii precedenţi, euforia tranzacţiilor şi a investiţiilor de pe piaţă, dar şi încrederea oamenilor că lucrurile nu pot să meargă decât în sus au făcut ca primele semne de acceptare din partea oamenilor de afaceri, dar şi a consumatorilor, să apară mai târziu, în 2009.

    Efectele ajustării bruşte la criză au făcut ca revenirea să fie mai grea şi problemele mai grave. Deşi a debutat în 2008, despre probleme economice şi despre bula imobiliară din Statele Unite se vorbea din 2006, astfel că economiile care s-au ajustat mai devreme au avut de câştigat.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2009

    Toamna trecuta, cand criza globala deja se acutizase, putini oameni de afaceri sau politicieni romani se pot lauda ca au inteles ce-o sa se intample, dar si mai putini dintre cei ce au inteles au fost dispusi sa accepte realitatea si sa actioneze. Felul cum ne-am raportat cu totii de atunci incoace la semnele crizei e o sursa buna de lectii pentru momentul de fata.

    Presedintele Basescu spunea toamna trecuta ca economia Romaniei merge si e in crestere, desi nu se poate vorbi inca de o crestere complet sanatoasa; la anul insa vom incepe sa cheltuim sumele de la UE, in principal pentru investitiile de infrastructura, asa incat nu vom avea de-a face cu deprecierea cresterii economice.

    Era 21 octombrie, la putin timp dupa speculatiile de pe piata valutara care depreciasera brusc leul si cu o luna inainte de alegerile parlamentare. Intamplator la aceeasi data, premierul Tariceanu declara, dupa o intalnire la Guvern cu economisti, ca Romania va avea in 2009 o crestere economica de 4-6% in ciuda crizei financiare globale. Nu e scopul nostru acum sa reluam tema discrepantei dintre previziunile de atunci si ceea ce s-a intamplat mai apoi cu economia: cei interesati de arhive pot consulta una dintre editiile din februarie ale BUSINESS Magazin, unde subiectul e discutat pe larg, iar premisele de la care porneam atunci nu s-au schimbat nici acum.

    Interesant ni se pare insa, atunci ca si acum, modul cum oamenii de afaceri si autoritatile trateaza informatia economica, evenimentele ce se intampla sub ochii lor – in SUA, in Europa si la noi. Cei ce cauta informatia si profita de ea castiga intotdeauna; cei care o ignora fie nu reusesc sa se apere de criza, fie (in cazul guvernantilor) nu fac decat sa prelungeasca iluzia ca pana la urma criza o sa treaca de la sine – daca nu cumva a si trecut deja.

    IMPORTUL DE CRIZA.

    “Sincer nu mi-am inchipuit ca situatia din America va avea efecte atat de puternice in Europa, si mai ales la noi in Romania”, admite Florentin Banu, cel ce a dezvoltat marca de napolitane Joe si supermarketurile Artima. “Ca dovada ca nu am anticipat, acum sunt lovit in plin si nu doar in privinta investitiilor imobiliare pe care le am, cat si la afacerea cu mase plastice.” Banu controleaza firma Banuconstruct, ce dezvolta blocuri de apartamente in Timisoara, si fabrica de mase plastice si matrite Interpart Production.

    “Din pacate pentru mine nu am anticipat criza. Cand au inceput problemele pe piata imobiliara americana m-am gandit ca s-ar putea sa apara repercusiuni si pe piata imobiliara din Romania, insa nimic mai mult”, recunoaste la randul sau Cosmin Alexandru, fondator al consultantului in branding Brandivia si cofondator al Erudio. La piata imobiliara a fost atent si Marius Stancescu, presedintele firmei de servicii de afaceri Riff Holding, caruia insa evidenta bula a preturilor, alimentata de boom-ul creditelor ieftine, i-a amintit de criza japoneza din anii ’80, astfel incat a inceput sa caute “cu inversunare” informatii despre situatii similare din alte regiuni ale lumii – America de Sud, Asia de Sud-Est, unde supra-incalzirea economiilor in anii ’90 a provocat binecunoscutele crize de atunci.

    “Am gasit o sumedenie de evenimente similare cu ce se intampla in SUA si, evident, ce urma sa se intample pe batranul continent”, spune el, marturisind ca a incercat sa-i previna pe cat mai multi antreprenori romani de ce urma sa se intample, dar fara succes, tocmai pentru ca lucrurile pareau sa arate atat de bine la noi, incat eventualitatea oricarei crize parea exclusa. Printre cei ce au anticipat importul de criza in Romania se numara si Mihai Sfintescu, director al fondului de private equity 3TS Capital.

    “Am anticipat ca vom vedea extinderea crizei din SUA in intreaga lume, inclusiv in Romania. Ca surse de informare am folosit media de specialitate.” Pentru altii, contactul direct cu un actionar strain pentru care criza financiara n-a fost deloc o abstractie s-a dovedit benefic. Aliz Kosza, director general executiv al producatorului de vopseluri Fabryo, sustine ca s-a pregatit pentru criza inca din septembrie 2008, pe baza a doua semnale: unul din partea guvernatorului Mugur Isarescu, al doilea din partea actionarului, fondul Oresa Ventures, “care a avut experiente anterioare legate de perioade economice dificile”.

    Asa incat, de la inceputul lui octombrie, Fabryo a inceput sa evalueze solvabilitatea clientilor, ca sa vada cu cine merge mai departe, s-a concentrat pe colectarea lichiditatilor din piata si a facut trei scenarii de strategie pentru 2009, in functie de variabile ca evolutia leului, a preturilor la materiile prime si scaderea consumului in industria de vopseluri. Paradoxal, cel mai putin informati par sa fi ramas insa guvernantii, cei cu acces maxim la date, statistici si previziuni de ultima ora.

    Pentru noi, care am scris frecvent despre criza incepand de vara trecuta, in cele din urma cu riscul de a plictisi cititorii cu titluri continand cuvantul “criza”, a parut intotdeauna frustrant ca perioada electorala a adus nu numai promisiuni de mariri de salarii si un optimism nejustificat de date, ci si acuzatia aproape subinteleasa ca daca presa scrie despre criza, inseamna ca e alarmista prin definitie si creeaza panica, chiar si atunci cand nu face decat sa descrie ce se intampla in economie si sa preia temerile oamenilor de afaceri.

    La ultimul Club BUSINESS Magazin al anului trecut, din decembrie, mai toti oamenii de afaceri participanti se refereau la 2009 ca la un an compromis de criza, in care Romania nu poate spera sa depaseasca momentul cel mai greu decat la cateva luni bune dupa economiile dezvoltate, tocmai pentru ca aici criza a lovit mai tarziu. In mai anul acesta, exact inainte ca Statistica sa anunte ca in primul trimestru economia a scazut cu 6,4% fata de aceeasi perioada din 2008, premierul Emil Boc declara ca el prefera sa vada “partea plina a paharului”, bazandu-se pe faptul ca incasarile la buget au inceput sa creasca, iar somajul sa se tempereze, in timp ce ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, spunea ca spera ca agentiile de rating sa ia nota ca economia romaneasca a inceput sa arate primele semne de redresare.

    SA FI LUAT TAURUL DE COARNE.

    Faptul ca Aliz Kosza s-a referit la guvernatorul BNR ca la o sursa esentiala de informatii ne aduce aminte ca in ultima editie din 2008 a BUSINESS Magazin am ales sa-l desemnam pe guvernatorul Isarescu drept personalitatea anului (dupa ce, cu un an inainte, personalitatea anului fusese Capsunarul roman, cel mai important investitor in Romania). Pentru multi, Mugur Isarescu a ramas anul trecut aproape unica voce credibila intr-un mediu plina de incertitudini, in primul rand fiindca si-a asumat rolul de a atrage atentia asupra zonelor periculoase din economie, acolo unde politicienii aflati in an electoral cu greu si-o mai permiteau s-o faca, iar apoi pentru ca banca centrala a ajuns pentru public eroina care a salvat in toamna leul de la prabusirea sub atacul speculatorilor.

    Acum, in al doilea an electoral, situatia pare sa ramana la fel, daca ne gandim doar la mesajele contradictorii de pana acum si la aerul de experiment permanent degajat de actiunile Guvernului. De data aceasta insa, pentru oamenii de afaceri conteaza mai putin rolul de comunicator al bancii centrale, atata vreme cat acum nu mai pune nimeni la indoiala criza, si mai mult politica ei. “Pastrarea rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale la un nivel absurd (rezerve care de altfel se constituie tocmai pentru astfel de momente!) a fost o mutare cu consecinte dezastruoase.

    Probabil ca daca BNR ar fi diminuat rezervele bancilor inca de la inceputul anului, ar fi diminuat criza considerabil, iar cresterea economica ar fi fost de -2 sau -3 %”, apreciaza Mihail Marcu, presedinte al consiliului de administratie al Medlife, una dintre cele mai importante companii de pe piata serviciilor medicale. Atat Marcu, cat si Mihai Stancescu si Mihai Sfintescu enumera printre masurile anticriza urgent de adoptat reducerea dobanzii de catre banca centrala.

    Cat despre estimarile de acum ale BNR, Marius Stancescu de la Riff Holding crede ca situatia e mai rea decat o vede viceguvernatorul Eugen Dijmarescu, care vede posibil ca nivelul cel mai de jos al impactului crizei sa fie atins in septembrie 2009 – “ Personal, cred ca acest nivel poate fi proiectat intre finele trimestrului I si trimestrul II din 2010”. }inta principala a criticilor formulate de oamenii de afaceri ramane insa tot Guvernul. In editia din 25 noiembrie 2008, in saptamana dinainte de alegeri, ne intrebam ce va face noua guvernare (despre care puteam presupune ca va fi de coalitie) cu o economie amenintata de criza.

    Constatam atunci ca in campania electorala aparusera o serie de puncte comune intre programele principalelor partide – pastrarea cotei unice de impozitare, un deficit bugetar sub 3% din PIB, investitii in infrastructura si scutirea de impozit a profitului reinvestit. Intre timp, programele respective s-au adaptat spre a servi ca platforme candidatilor prezidentiali, iar oamenii de afaceri au ramas cu frustrarea ca masurile anticriza promise intarzie nepermis de mult.

    “Guvernul nu trebuie sa ia decat o singura masura: sa faca ceea ce trebuie sa faca, aceea pentru ce a fost ales. Dar nu vrea sa faca, pentru ca aparatul guvernamental, in loc sa serveasca interesele alegatorilor, nu se preocupa decat de propriile interese”, comenteaza Dan {ucu, omul de afaceri care controleaza Mobexpert. Radu Limpede, co-managing partner la Initial Advisory, aminteste ca in primul rand ar fi trebuit ca perioada de criza sa ne prinda cu investitii deja pornite masiv in infrastructura, cu o birocratie supla si cu niste politici de diversificare a economiei si de crestere a competitivitatii. “Cei care au realizat aceste lucruri – Polonia – sunt acum pe cale sa fie singurii din regiune care evita recesiunea”, remarca Limpede.

    Consultantii cu care discuta BUSINESS Magazin in iunie 2008, pentru un articol despre “Cat de sanatoasa e cresterea economica”, vorbeau despre dependenta prea mare de constructii imobiliare si de consum a cresterii – pe atunci ajunsa la recordul de 8,2% pe primul trimestru al anului. In schimb, investitiile in industrie trenau din cauza vesnicei probleme a accesului – Mercedes tocmai alesese Ungaria in dauna Romaniei pentru o noua fabrica. Aveam insa oare alternative, din moment ce mai toate celelalte tari din Est au evoluat dupa acelasi model, bazat pe imobiliare? Aliz Kosza nu reproseaza vechiului guvern ca a incurajat cresterea pe consum, inevitabila in ultimii ani, ci “intarzierea proiectelor mari de infrastructura si in general accesarea limitata a fondurilor europene puse la dispozitie”.

    Aceleasi au ramas si problemele actualului guvern – cum spune Florentin Banu: “Uniunea ne-a dat bani multi, pe care trebuie sa-i cheltuim. Sa-i cheltuim, atentie, si nu sa ii furam”. Numai ca proiectele de infrastructura, si in general cele finantate cu fonduri europene (adica acelea in care Romania si-a pus speranta din capul locului, de cand afluxul de investitii straine a inceput sa sece), sunt de durata, de multe ori depasind un ciclu electoral. “Or, in ultima guvernare, tensiunile politice n-au permis structurarea proiectelor de infrastructura – am avut trei ministri ai transporturilor in trei ani”, aminteste Radu Merica, directorul german al dezvoltatorului german ECE.

    E motivul pentru care Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-}iriac Pensii Private, situeaza in fruntea masurilor urgente ce ar trebui luate de actualul guvern “infrastructura! Aproape cu orice risc/cost”, urmata de reducerea aparatului de stat si de simplificarea sistemului de impozitare (“ar trebui masuri de relaxare fiscala, nu de impunere a unor impozite suplimentare, ca forfetarul”). Intr-o forma sau alta, aceleasi propuneri le au majoritatea interlocutorilor BUSINESS Magazin atunci cand se refera la o eventuala lista de solutii anticriza.

    Sunt fezabile lucrurile propuse de ei? Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors, declara de-a dreptul ca “il sperie” faptul ca se apropie noi alegeri, dupa ce a vazut cat de creative pot fi guvernele in a ignora efectele masurilor electorale asupra economiei. “Din pacate, momentul actual este unic si poate fi inselator. Romania nu a mai avut in fata asemenea pericole poate niciodata. Nu stie nimeni daca in actualul mediu economic, eventuale masuri electorale nu vor avea efecte devastatoare. Cred ca este principala provocare care ne asteapta in urmatoarele luni.”

    NE VEDEM IN 2010

    Prima estimare nelinistitoare din ultimele luni le-a apartinut celor de la ING Romania, care au avansat in iunie previziunea ca economia va scadea anul acesta cu 7,1%. Ulterior, cand FMI a pomenit de 8%, ING n-au mai parut excesiv de pesimisti. Cornelia Coman, director general al ING Asigurari de Viata, considera, dimpotriva, ca previziunea de -8 a Fondului este “totusi putin prea pesimista” si declara ca estimarea grupului olandez pentru 2009 se mentine aceeasi (-7,1%), ca rezultat in primul rand al evolutiilor din agricultura si “depinzand foarte mult de modul cum va evolua sectorul agricol”, dar si din cauza altor factori masurati pana in luna aprilie (scaderea productiei industriale cu 9,7% in aprilie fata de anul trecut, a comertului cu amanuntul cu 10,3% si a industriei de constructii cu 13,7%).

    In afara de Cornelia Coman, putini dintre interlocutorii nostri au mai furnizat estimari precise; pe de o parte, unii considera posibilitatea ca economia sa scada cu 8% ca si cum pare a corespunde unui scenariu prea pesimist (cu exceptia lui Cosmin Alexandru, care nu exclude un declin cu 9%, asa cum il descria Andreea Vass, consiliera lui Emil Boc), pe de alta parte sustin ca relansarea economiei – chiar daca Guvernul s-ar intrece pe sine in materie de masuri de combatere a crizei – oricum nu e posibila in acest an din cauza dependentei fata de contextul european.

    “Fiind adanc integrati in UE, este greu de imaginat o redresare economica a Romaniei fara un inceput de redresare si in UE. Deci nu ma astept la un inceput de redresare mai devreme de mijlocul lui 2010”, declara Radu Craciun, director de investitii al Eureko Pensii. La acelasi orizont de timp se gandesc si Mihai Marcu, Cristian Nacu, Radu Merica, Mihai Sfintescu. Cel mai aspru vede lucrurile Dan Sucu de la Mobexpert, care crede ca Romania va iesi din criza “mult mai tarziu decat tarile dezvoltate”, inclusiv pentru ca din cauza birocratiei, s-a acumulat un decalaj de trei ani la accesarea banilor europeni de catre companiile romanesti, decalaj scump platit acum, pe vreme de criza. Asa incat, pentru industria de mobilier, “ce e mai rau abia urmeaza sa vina si 2011 va fi cel mai nefericit an al industriei”.

    Tot Sucu are insa si cea mai transanta viziune in privinta eternei probleme a cresterii intemeiate pe consum, intr-un moment cand analistii si guvernantii tot mai dezbat cu ce poate fi inlocuit consumul ca motor al cresterii: “Eu cred ca inamicul economiei nu este consumul, ci risipa. Romania nu a experimentat niciodata un nivel de consum in exces si nici macar normal, ci s-a trecut de la o faza de subconsum acut la subconsum”. O nuanta introduce Radu Enache, proprietarul lantului Continental, care crede ca n-ar fi o problema asa de mare cresterea pe consum, “daca oamenii ar fi consumat mere si rosii crescute in sere in Romania, electrocasnice produse in Romania si daca ar fi avut autostrazi pe care sa-si conduca masinile din import”.

    Iar in continuarea lui, Viorel Nicula, cu constatarea ca “Guvernul nu face nimic pentru firmele romanesti intr-o economie dominata de multinationale”. A ne intoarce insa la discutia “de ce nu avem o strategie nationala” si la ce nu au facut altii inaintea noastra “e o mentalitate complet pierzatoare”, sugereaza Philippe Platon, CFO al producatorului de ciment Lafarge Ciment. Cu genul de optimism cu bataie lunga al unuia care declara ca abia din 2011 compania lui va incepe sa fixeze tendinte si sa faca din nou “planuri de business cu sens”, Platon considera ca sunt suficiente modele de guverne de succes pe lume ce pot fi urmate, “daca cineva s-ar forta sa gandeasca despre viitor, nu despre trecut sau despre ce nu avem si nu putem”.

    Ce fel de modele ar putea sa urmeze Romania? Radu Limpede descrie politica Frantei (“un management exemplar anticriza, cu stimulente inteligent dozate”), a Marii Britanii (care “plateste acum decenii de lipsa a unei politici economice si industriale, sacrificate pe altarul ideologiei pietelor perfecte”) si a SUA (“reorientarea economiei si mai ales a energiei pe criterii ecologice”), sfarsind insa prin a comenta ca daca guvernul nostru nu intelege nici lucruri simple, ca ideea reducerii aparatului birocratic, ar fi greu sa inteleaga si sa se raporteze la ce fac statele dezvoltate.

    Deocamdata, asadar, solutiile de moment ale oamenilor de afaceri raman cele pe cont propriu, conjugate cu incercarea de a influenta deciziile guvernantilor, fie direct (o veste buna recenta e ca Alexandra Gatej, fostul presedinte al Unilever South Central Europe, a fost cooptata consilier al presedintelui Basescu pentru mediul de afaceri), fie prin mijlocirea presei care le preia ideile. Ce e de facut pe timp de criza? Noi am avut de multe ori ocazia sa inventariem solutii in aceste ultime zece luni. Daca vi se intampla sa intrati in criza de idei, uitati-va in arhiva revistei.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine trage în jos creşterea economică

    Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%.

    Contribuţii la creşterea PIB în primul semestru au avut industria (+1,4%), cu o pondere de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%, şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

    Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,6%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%. De asemenea, agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut şi ele o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%.

  • Statele Unite au îmbunătăţit uşor creşterea economică din trimestrul doi, la 4,2%

    Statele Unite au înregistrat în trimestrul al doilea o creştere economică de 4,2%, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea iniţială de 4%, după ce investiţiile companiilor în clădiri şi echipamente au fost revizuite în urcare, potrivit datelor Departamentului pentru Comerţ.

    Analiştii intervievaţi de MarketWatch anticipau că creşterea PIB va fi revizuită uşor în scădere, dar investiţiile companiilor şi exporturile au fost peste aşteptări.

    Astfel, investiţiile companiilor în structuri precum clădirile de birouri au crescut cu 9,4%, în loc de 5,3%, iar cheltuielile pentru echipamente au avansat cu 10,7%, în loc de 7%.

    Avansul exporturilor a fost îmbunătăţit de la 9,5% la 10,1%, în timp ce creşterea importurilor a fost mai mică decât estimările iniţiale, de 11%, în loc de 11,7%.

    Cheltuielile de consum, principalul motor al economiei americane, au crescut cu 2,5% şi au confirmat previziunea iniţială.

  • Satul în care fiecare locuitor are cel puţin 200.000 de euro în cont

    Satul s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 30 de ani, devenind astăzi un adevărat hub tehnologic, punct turistic dar şi un simbol al antreprenoriatului şi al creşterii economice din China.

    Huaxi atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

    O importantă atracţie turistică a satului este turnul de 328 de metri, situat pe poziţia a 15-a în topul celor mai înalte clădiri din lume, mai înalt şi decât turnul Eiffel.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Măsuri pentru relansarea economiei de la Ivo Kalik, director general Provident Financial România

    România traversează al doilea trimestru consecutiv cu cea mai mare creştere economică anuală din UE. Produsul Intern Brut al ţării a crescut cu 3,8% în primele trei luni din 2014 comparativ cu perioada similară a anului precedent, urmând unei creşteri de 5,1% în ultimul trimestru al anului trecut.

    Pentru următorul deceniu, o serie de măsuri guvernamentale ar putea sa sustina în continuare devoltarea economică sustenabila a României.

    • Dezvoltarea infrastructurii publice, fie că vorbim despre autostrăzi şi drumuri publice sau despre informatizarea administraţiilor de stat, prin folosirea la maximum a oportunitatilor de finantare prin fonduri europene

    • Profesionalizarea administraţiei publice este deopotrivă importantă. Sectorul public are potenţialul, prin proceduri simplificate de interacţiune cu cetăţenii, dar mai ales cu mediul de business, să devină un partener pentru mediul privat. Introducerea unor criterii de performanţă la nivelul administraţiilor publice, cu obiective măsurabile în economia reală pentru funcţionarii publici, realizarea permanentă a unor analize de impact economic pentru masurile care afecteaza mediul de afaceri, folosirea instrumentelor de consultare publică ar putea creste productivitatea sectorului public cu impact imediat si in relatia cu sectorul privat.

    • Promovarea şi susţinerea antreprenoriatului, având la bază o strategie de competitivitate la nivel naţional, măsuri fiscale de sprijin, facilitarea accesului la fonduri europene şi un sistem de taxare avantajos pentru micii antreprenori pot asigura o creştere sustenabilă a economiei din România. O cercetare realizată la finalul anului trecut de compania de cercetare Novel Research, cu susţinerea Provident Financial România, relevă faptul că unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri şi că aproximativ 10,4% dintre români declarau că au în plan să pornească o afacere în 2014, în timp ce alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare pentru înfiinţarea propriei firme. Mai mult, interesul pentru antreprenoriat este foarte ridicat, peste un sfert dintre participanţii la studiu declarând că sunt de asemenea înteresaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, deşi nu cred că vor realiza acest lucru în decurs de un an. Astfel, asemenea măsuri de susţinere au un rol esenţial în dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, de atragere de fonduri în creştere la bugetul de stat.

    • Încurajarea dezvoltării de structuri asociative în industrii cheie din economie pot asigura de asemenea o creştere economică. Agricultura, de exemplu, oferă numeroase oportunităţi de dezvoltare atât la nivel local, cât şi regional, România având potenţialul să devină un exportator important în regiune. Sunt însă necesare măsuri pentru creşterea veniturilor fiscalizate ale agricultorilor, în contextul nivelului ridicat al populaţiei la nivel rural care ar putea susţine dezvoltarea agriculturii.
    • Dezvoltarea prin parteneriat public-privat a unor proiecte strategice din domenii unde există în continuare mult loc pentru eficientizare la nivelul sectorului public. Domeniul sănătăţii sau educaţia sunt doar câteva exemple.

    2 Dincolo de măsurile legislative şi guvernamentale care ar răspunde întrebării de mai sus, care sunt ideile/măsurile/strategiile pe care le pot aplica în acelaşi sens managerii de multinaţionale şi antreprenorii pentru a genera creştere economică?

    Sectorul privat are o cultura orientata spre dezvoltare, de aceea credem ca poate fi un furnizor puternic de know-how la nivelul mediului public şi poate avea un impact benefic prin implicarea managementului privat în instituţiile publice. Totodată, poate deveni un partener de încredere în consultarea publică şi analiza impactului economic pentru diferite iniţiative guvernamentale.

    Mediul de business trebuie privit ca un partener şi un investitor strategic pentru sectorul public, prin dezvoltarea de parteneriate public-private pentru proiecte ample de dezvoltare.

    Din punctul de vedere al industriei financiar bancare şi, mai precis, din perspectiva Provident, creşterea economică poate fi susţinută din mediul privat prin acordarea de finanţări pentru antreprenoriat şi afaceri mici care să susţină dezvoltarea României. Avem numeroase exemple, în rândul clienţilor noştri, de mici antreprenori care au solicitat un împrumuturi pentru a porni o afacere şi a-şi transforma pasiunea într-o sursă de venituri şi, prin relaţia pe care o avem cu clienţii noştri, am putut urmări realizarea cu succes a mutora dintre aceste planuri de business.

    Nu în ultimul rând, consider foarte importantă alinierea proiectelor de responsabilitate socială cu priorităţile anunţate de guvern. Pentru a susţine măsurile considerate de Provident oportune pentru creşterea economică a României, dezvoltăm şi susţinem diverse proiecte de responsabilitate socială – programe de educaţie financiară, protecţia mediului, sprijinirea grupurilor defavorizate – în care am investit până acum peste 700.000 de euro. Proiectul cel mai important din acest an este platforma program SigurantaFinanciară.ro, sub umbrela căreia desfăşurăm acţiuni ample de educaţie financiară şi antreprenorială pentru români, cu scopul de a-i sprijini în luarea deciziilor financiare potrivite pentru ei şi în informarea corectă pentru dezvoltarea şi creşterea unei afaceri.

  • Ponta: România are cea mai bună imagine la creşterea economică şi cea mai proastă la integrarea romilor

    “Una din cele mai mari provocări pentru perioada 2014-2020 este să folosim corect şi eficient fondurile europene, şi nu doar cele ale României, pentru a avea rezultate concrete în ceea ce priveşte integrarea tuturor comunităţilor defavorizate, în primul şi în primul rând mă refer aici la romi, pentru că în Europa, în acest moment, România are cea mai bună imagine în ceea ce priveşte creşterea economică şi are în continuare cea mai proastă imagine privind capacitatea de integrare a diverselor comunităţi defavorizate”, a spus Ponta, în cadrul unei conferinţe la Ministerul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro