Tag: crestere

  • BREAKING NEWS: Nvidia trece pragul istoric de 5.000 de miliarde de dolari şi devine prima companie care a atins acest prag din toată lumea

    Acţiunile Nvidia au urcat miercuri cu 3,4%, până în jurul valorii de 207,85 dolari, marcând un nou maxim intraday şi împingând capitalizarea companiei de la aproximativ 4,89 trilioane de dolari la 5,06 trilioane. Este prima companie listată public care depăşeşte pragul de 5.000 de miliarde de dolari, scrie publicaţia americană Forbes. 

    Nvidia îşi consolidează astfel poziţia de cea mai mare companie din lume după capitalizare, peste Microsoft (≈ 4 trilioane dolari), Apple (≈ 3,9 trilioane), Alphabet-Google (≈ 3,2 trilioane), Amazon (≈ 2,4 trilioane) şi Meta (≈ 1,8 trilioane).

    Performanţa bursieră este spectaculoasă: în ultimii zece ani, titlurile Nvidia s-au apreciat cu peste 44.000%, mult peste Nasdaq (+420%) şi S&P 500 (+263%) în aceeaşi perioadă. Un investitor care ar fi plasat 1.000 de dolari când acţiunea era la 0,47 dolari în februarie 2015 ar avea astăzi aproximativ 441.000 de dolari. Valoarea Nvidia o depăşeşte inclusiv pe cea a întregului PIB al Germaniei în 2023 (≈ 4,6 trilioane dolari).

    Ascensiunea Nvidia a început din 2015, când compania valora puţin peste 10 miliarde de dolari, dar explozia interesului pentru hardware şi software de inteligenţă artificială a schimbat radical scara. Printre cei mai mari clienţi se numără OpenAI, Tesla şi xAI (Elon Musk), Meta, Amazon şi Oracle — a căror creştere bursieră a dus inclusiv la saltul averii fondatorului Oracle, Larry Ellison, în competiţie directă cu Elon Musk la vârful clasamentelor mondiale ale averilor.

    Ultimul val de creştere a venit după declaraţia CEO-ului Jensen Huang, care a anunţat comenzi de cipuri AI de 500 de miliarde de dolari şi planul companiei de a construi şapte supercomputere pentru guvernul SUA. De asemenea, Nvidia a dezvăluit marţi o investiţie de un miliard de dolari în Nokia, deschizând un parteneriat pentru dezvoltarea tehnologiei 6G de generaţie următoare.

  • Activele celui mai vechi producător de Salam de Sibiu vor fi preluate până la finalul anului de Cris-Tim Family Holding

    Cris-Tim Family Holding, unul dintre cele mai importante grupuri alimentare de pe plan local, menţionează în prospectul de listare că intenţionează să finalizeze, până la finalul anului acesta, preluarea activelor şi mărcilor SALSI SRL, producător de mezeluri crud-uscate, cunoscut în special pentru Salamul de Sibiu IGP. De altfel, SALSI din Sinaia este cel mai vechi producător al Salamului din Sibiu, având o istorie de peste 110 ani. În 2020, controlul total al SALSI SRL a fost preluat total de grupul ANGST, la acea vreme compania din Sinaia având 15% cotă de piaţă în valoare pe piaţa de Salam de Sibiu. Însă, procesatorul de carne ANGST Ro, controlat atunci de familia Minea (în prezent Sorin Minea mai are 20% din părţile sociale n-red), a intrat în insolvenţă în 2024, iar administratorul judiciar a început să vândă din active.

    Fabrica din Sinaia are o capacitate de 720 de tone, conform datelor din prospectul citat.

    „Această achiziţie este considerată strategică pentru consolidarea poziţiei societăţii în segmentul premium al mezelurilor şi pentru valorificarea unei mărci cu valoare istorică şi recunoaştere naţională”, se arată în document.

    Preluarea mărcilor şi activelor Salsi de către Cris-Tim se va face în contul unei creanţe de aproape 20 mil. lei pe care Cris-Tim o are către Ecomineral Resources SRL, o entitate afiliată. Dacă Ecomineral Resources, companie din grup, nu rambursează creanţa, atunci Cris-Tim Family Holding va deveni proprietarul mărcilor şi activelor Salsi.

    În 2016, Salam de Sibiu a devenit produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european.

     

  • OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a avut vânzări de 26,8 mld. lei la nouă luni şi profit de 3,4 mld. lei. Christina Verchere, CEO: Semnele încetinirii economice au început să afecteze cererea pentru carburanţi şi gaze naturale

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti şi cel mai important producător de petrol şi gaze din România, a raportat venituri consolidate de 26,8 miliarde de lei pentru primele nouă luni din 2025, în uşoară creştere, cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, profitul net s-a redus cu 13%, la 3,4 miliarde de lei, potrivit raportului publicat de companie.
     
    Pentru trimestrul al treilea, veniturile au urcat cu 4%, la 9,8 miliarde de lei, în timp ce profitul net trimestrial a fost de 1,35 miliarde de lei, plus 4%. Evoluţia reflectă presiunea exercitată de preţurile mai mici ale ţiţeiului şi gazelor naturale, compensată parţial de marje mai ridicate de rafinare şi de o contribuţie pozitivă a segmentului de energie electrică, după dereglementarea pieţei în iulie 2025.
     
    „Într-un mediu cu preţ mai scăzut al ţiţeiului, rezultatele noastre la nouă luni reflectă beneficiile integrării afacerii noastre, cu impact pozitiv din creşterea marjei de rafinare. Valoarea integrării a fost vizibilă mai ales în al treilea trimestru, cu performanţă îmbunătăţită în segmentul de Rafinare şi Marketing, pe lângă revenirea la un rezultat pozitiv în segmentul de Gaze şi Electricitate. Totuşi, semnele încetinirii economice au început să afecteze cererea pentru carburanţi şi gaze naturale”, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, companie evaluată la aproape 60 miliarde de lei la bursă.
     
    Rezultatul din exploatare CCA (curăţat de elemente speciale) a fost de 3,8 miliarde de lei, în scădere cu 20% faţă de anul trecut, influenţat în principal de preţurile mai mici ale ţiţeiului. În schimb, investiţiile organice au crescut puternic, cu 28%, la 5,1 miliarde de lei, în special datorită cheltuielilor mai ridicate în proiectul Neptun Deep, unde lucrările de foraj şi construcţia infrastructurii au continuat. Investiţiile totale au ajuns la 5,2 miliarde de lei, cu 9% peste nivelul din perioada similară din 2024.
     
    Contribuţia la bugetul de stat a fost estimată la circa 12 miliarde de lei, un nivel apropiat de cel din 2024. Compania a aprobat, de asemenea, al patrulea dividend special consecutiv, în valoare de 0,0200 lei/acţiune, astfel că sumele distribuite acţionarilor în 2025 – inclusiv dividendul de bază plătit în iunie – au ajuns la aproximativ 4 miliarde de lei.
     
    “Disciplina financiară rămâne o prioritate, fiind implementate programe de eficientizare care urmăresc să răspundă provocărilor pieţei şi să menţină competitivitatea. Presupunând un cadru fiscal şi de reglementare predictibil şi competitiv, continuăm investiţiile, vizând o cifră record de până la 8,2 miliarde de lei pentru anul 2025”.
     
    Pe segmente de activitate, divizia de Explorare şi Producţie a înregistrat un rezultat din exploatare de 1,9 miliarde de lei, faţă de 2,4 miliarde în perioada similară din 2024. Scăderea cu 14% a preţurilor la ţiţei a fost principalul factor negativ, în timp ce producţia a fost cu 4,4% mai mică, pe fondul declinului natural al zăcămintelor mature. Costul de producţie a crescut cu 11%, la 17,9 dolari pe baril echivalent petrol, din cauza deprecierii leului, a taxelor mai mari – inclusiv taxa pe construcţii – şi a scăderii volumelor disponibile pentru vânzare.

    Aspecte cheie 1-9/251
    Grupul OMV Petrom

    • Rezultatul din exploatare CCA excluzând elemente speciale a fost de 3,8 miliarde lei, mai mic cu 20%, în principal influenţat de preţuri mai mici la ţiţei, parţial compensate de marje de rafinare mai mari
    • Profitul net a scăzut cu 13% la 3,4 miliarde lei
    • Investiţiile organice au crescut cu 28% la 5,1 miliarde lei, în principal datorită investiţiilor mai ridicate în Neptun Deep. Investiţiile totale au crescut la 5,2 miliarde lei, cu 9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
    • Contribuţia la bugetul de stat a fost de Â12 miliarde lei, un nivel similar cu cel din primele 9 luni din 2024
    • Al patrulea dividend special consecutiv a fost aprobat: 0,0200 lei/acţiune; dividende totale de 4 miliarde lei în 2025, inclusiv dividendul de bază plătit în iunie

    Explorare şi Producţie

    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 1,9 miliarde lei vs. 2,4 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2024, determinat în principal de scăderea cu 14% a preţurilor ţiţeiului
    • Producţia a fost în linie cu aşteptările, cu 4,4% mai mică, în principal ca urmare a declinului natural în principalele zăcăminte, compensat parţial de contribuţia lucrărilor capitale la sonde şi a sondelor noi
    • Costul de producţie a crescut cu 11%, la 17,9 USD/bep, ca urmare a efectelor negative ale schimbului valutar, taxelor mai mari (inclusiv taxă pe construcţii) şi scăderii producţiei disponibile pentru vânzare 

    Rafinare şi Marketing 

    • Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 1,8  miliarde lei, faţă de 2,0 miliarde lei în 1-9/24, în principal din cauza ratei de utilizare mai reduse a rafinăriei, în contextul opririi planificate din mai 2025 şi a provocărilor în aprovizionarea cu ţiţei din T3/25 
    • Indicatorul marjă de rafinare al OMV Petrom a fost de 10,9 USD/bbl, cu o creştere de 12% susţinută de evoluţii favorabile ale cotaţiilor la motorină şi benzină în raport cu preţul ţiţeiului.
    • Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 90%, sub nivelul înregistrat în perioada similară din 2024, în principal ca urmare a opririi planificate de 20 de zile în trimestrul al doilea. Cu toate acestea, performanţa acestui indicator a revenit în T3, atingând o rată de utilizare de 96%, semnificativ peste media europeană, după ce compania a rezolvat eficient provocările generate de aprovizionarea cu ţiţei prin asigurarea de surse alternative

    Gaze şi Energie 

    • Rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 13 milioane lei în primele nouă luni, devenind pozitiv în trimestrul 3, după de-reglementarea pieţei de energie electrică. Cu toate acestea, se menţine sub nivelul din 2024, fiind influenţat de prevederi legislative care au afectat performanţa segmentului de energie electrică în prima jumătate a anului 2025
    • Vânzările totale de gaze naturale au crescut la 34,3 TW, cu 12% mai mari
    • Producţia centralei electrice Brazi a fost de 3,1 TWh, reprezentând 9% din mixul de producţie al României, în contextul unei disponibilităţi a centralei electrice de 90% 


    Evenimente cheie 
    Dezvoltarea regională a gazelor

    • Romania – Neptun Deep: continuarea forajului de dezvoltare, în acelaşi timp cu avansarea în procesul de fabricare a echipamentelor şi al construcţiei staţiei de măsurare a gazelor naturale; continuarea activităţilor de comercializare a gazelor naturale
    • Bulgaria – Han-Asparuh: finalizarea tranzacţiei cu NewMed şi progresul către începerea forajului de explorare în T4/25. Instalaţia de foraj a fost contractată

    Decarbonizarea energiei electrice

    • Bulgaria: Finalizarea tranzacţiei de achiziţie a unei participaţii de 50% din unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria
    • Semnarea contractelor EPCC pentru toate cele 4 parcuri fotovoltaice care urmează să fie dezvoltate împreună cu CE Oltenia

    Decarbonizarea transporturilor

    • Unitatea SAF/HVO: începerea construcţiei şi asigurarea materiei prime printr-un nou contract de achiziţie de ulei de gătit uzat
    • Electromobilitate: Â1.100 de puncte de încărcare disponibile 

    Optimizarea activităţilor tradiţionale

    • Descoperire de gaze naturale la Spineni, lângă Craiova
    • Opriri planificate au fost efectuate cu succes în al doilea trimestru în toate segmentele de activitate: în E&P – în zonele de producţie Petromar şi Crişana, în R&M – la rafinăria Petrobrazi şi în G&E la centrala electrică Brazi
    • Extindere a activităţii în domeniul bitumului, prin două parteneriate strategice cu companii româneşti.

    Grupul OMV Petrom

    • Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 1,4 mld lei, mai mic cu 16%, în principal ca urmare a preţurilor mai mici ale ţiţeiului, parţial compensat de marje de rafinare mai ridicate şi de creşterea contribuţiei activităţii de energie electrică, ca urmare a dereglementării sectorului de energie electrică.
    • Profit net CCA excluzând elementele speciale atribuibil acţionarilor societăţii-mamă de 1,5 mld lei, în creştere cu 11%.
    • Flux de trezorerie din activităţi de exploatare (OCF) de 2,2 mld lei, mai mare cu 13%.
    • Investiţii organice de 1,8 mld lei, mai mari cu 9%; investiţii totale de 1,9 mld lei, cu 19% mai mici, având în vedere baza ridicată rezultată din finalizarea unor tranzacţii de achiziţii semnificative în T3/24, aspect parţial compensat de investiţiile crescute în Neptun Deep în T3/25.
    • Flux de trezorerie extins după plata de dividende indicând intrări de numerar de 0,3 mld lei, comparativ cu ieşiri de numerar de (1,7) mld lei în T3/24.
    • ROACE CCA excluzând elementele speciale de 13%, mai mic cu 8 pp.
    • TRIR: 0,50 (T3/24: 0,35).

    Explorare şi Producţie

    • Rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de 437 mil lei, comparativ cu 876 mil lei în T3/24, reflectând în principal scăderea preţurilor ţiţeiului şi ale gazelor naturale, volumele mai mici de vânzări de ţiţei şi cursul de schimb valutar nefavorabil.
    • Producţia a scăzut cu 2,2%, declinul natural fiind parţial contrabalansat de contribuţia reparaţiilor capitale la sonde şi a sondelor noi, precum şi de efectul mai scăzut al activităţilor de mentenanţă.
    • Cost de producţie unitar de 18,2 USD/bep, mai mare cu 8%, în principal din cauza cursului de schimb valutar nefavorabil şi a taxei pe construcţii.

    Rafinare şi Marketing

    • Rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale de 836 mil lei faţă de 792 mil lei în T3/24, reflectând în principal marjele de rafinare mai ridicate, parţial contrabalansate de utilizarea mai redusă a rafinăriei şi de marjele mai mici ale canalelor de vânzări.
    • Indicatorul marjă de rafinare OMV Petrom la nivelul de 14,0 USD/bbl, mai mare cu 98%, în contextul unor diferenţiale solide pentru benzină şi motorină.
    • Rata de utilizare a rafinăriei la 96%, uşor mai scăzută faţă de 99% în T3/24, dar în continuare semnificativ peste media europeană de 84%.
    • Volumele de vânzări cu amănuntul au crescut cu 1%.

    Gaze şi Energie

    • Rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de 106 mil lei faţă de 45 mil lei în T3/24, rezultatul din energie electrică devenind pozitiv, în principal ca urmare a dereglementării pieţei în iulie 2025.
    • Volume totale de vânzări de gaze naturale mai mari, de 11,68 TWh, din volume mai mari vândute atât către piaţa angro, cât şi către clienţii finali.
    • Producţia centralei electrice Brazi la 1,3 TWh, acoperind 11% din mixul de generare al României.
     
     

     

  • Înmatriculările de maşini noi din România şi-au temperat scăderea în primele 9 luni din 2025, dar rămân tot pe minus. La nivelul UE, înmatriculările au crescut cu doar 1%

    Înmatriculările de autoturisme noi din România au scăzut cu 5,8% în perioada ianuarie–septembrie 2025 faţă de aceeaşi perioadă din 2024, până la 108.770 de unităţi. Ritmul de diminuare s-a temperat însă, comparativ cu declinul de 9,6% raportat după primele opt luni ale anului.

    La nivelul Uniunii Europene numărul înmatriculărilor de maşini noi a marcat o creştere de  0,9% până la 8.057.335 unităţi, arată datele transmise marţi de ACAROM şi ACEA.  

    Potrivit datelor ACAROM, România a coborât în clasamentul UE al înmatriculărilor de maşini noi de pe locul 13 pe 15. În perioada ianuarie–septembrie 2025, au fost înmatriculate 5.424 de autoturisme full-electrice, în scădere cu 26,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, şi 53.569 de unităţi din segmentul hibrid, echivalentul unei creşteri de 23,9% an/an.

    La nivelul Uniunii Europene, în septembrie 2025 au fost înmatriculate 888,672 de autoturisme noi, în creştere cu 10 % fata de septembrie 2024.

    Din total autoturisme inmatriculate in UE în primele 9 luni din acest an, 1.300.187 unitati au fost full electrice (plus 24,1%), si 3.515.993 unitati cu propulsie hibrida (plus 24.3%).

    În rândul constructorilor auto, grupul Volkswagen îşi menţine poziţia de lider în Europa, cu 2.654.576 de autoturisme noi înmatriculate în primele nouă luni, în creştere cu 4,4%. Urmează grupul Stellantis, cu 1.464.419 unităţi, în scădere cu 5,6%, şi grupul Renault, cu 1.003.085 unităţi, în avans cu 6,9% — din care Dacia a contribuit cu 449.634 de unităţi, plus 5,3% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024.

    Ford a înmatriculat 326.985 de autoturisme, un nivel aproape identic cu cel din primele nouă luni ale anului trecut.


     

     

  • Războiul cipurilor AI ia foc: Anthropic pune mâna pe 1 milion de procesoare Google şi un contract de zeci de miliarde de dolari

    Start-up-ul american Anthropic a încheiat un acord uriaş cu Google Cloud pentru a obţine acces la un milion de cipuri specializate în antrenarea şi rularea modelelor sale de inteligenţă artificială. Mişcarea consolidează relaţia companiei cu unul dintre cei mai mari investitori ai săi, Google, care a pompat deja peste 3 miliarde de dolari în proiectele Anthropic, scrie Financial Times.

    Potrivit surselor interne, valoarea totală a înţelegerii se ridică la zeci de miliarde de dolari, deşi detaliile exacte nu au fost dezvăluite public.

    Începând de anul viitor, Google va pune la dispoziţia Anthropic peste un gigawatt de putere de calcul AI, bazată pe propriile sale cipuri Tensor Processing Units (TPU), o infrastructură uriaşă destinată să susţină următoarea generaţie de modele de inteligenţă artificială.

    „Parteneriatul nostru cu Google este unul de lungă durată, iar această extindere ne va permite să continuăm să dezvoltăm infrastructura necesară pentru a duce AI-ul la un nou nivel”, a declarat Krishna Rao, directorul financiar al Anthropic.

    „Noua capacitate ne va ajuta să facem faţă unei cereri în continuă creştere şi să menţinem modelele noastre la frontiera inovaţiei.”

    Acordul vine pe fondul unei curse acerbe pentru putere de calcul, declanşată de principalul rival al Anthropic, OpenAI, care a încheiat recent parteneriate masive cu Nvidia, AMD, Broadcom, Oracle şi chiar Google, într-un efort evaluat la aproximativ 1,5 trilioane de dolari.

    Această reţea de relaţii circulare — în care giganţii tehnologici sunt simultan furnizori, investitori şi clienţi unii pentru alţii — a alimentat îngrijorări tot mai mari privind o posibilă „bulă” a sectorului AI, asemănătoare cu cea a internetului la începutul anilor 2000.

  • Şapte maxime consecutive pentru indicele BET: Bursa creşte cu 0,8% joi şi sparge un nou record. Vedetele zilei, Transelectrica, Petrom, Transgaz şi Romgaz

    Indicele de referinţă BET – din structura căruia fac parte cele mai lichide 20 de companii de la Bursa locală – a înregistrat o creştere de 0,8% joi, 23 octombrie şi a ajuns la un nou maxim istoric de 22.315 puncte, în urcare cu 33,5% de la început de an şi 27,9% în ultimele 12 luni.

    Este a şaptea creştere consecutivă pentru indice şi a şaptesprezecea în ultimele douăzeci de şedinţe de tranzacţionare, conform datelor agregate de ZF de la BVB.

    Evoluţia de astăzi a fost alimentată de Transelectrica (2,4%), OMV Petrom (1,9%), Transgaz (1,9%), Romgaz (1,6%), Fondul Proprietatea (0,8%) şi Banca Transilvania (0,7%). One United Properties a pierdut 1,6%, iar TTS a coborât cu 1,4%.

    Dinamicile indicilor de pe piaţa principală au fost cuprinse între 0,7% pe BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri de acţiuni, şi 2,5% pe BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi FP.

    Lichiditatea tuturor instrumentelor disponibile la BVB – precum acţiuni, obligaţiuni, certificate – a atins aproximativ 60 mil. lei.

    După creşterile de astăzi, indicele dividendelor BET-TR afişează randamente de 40,5% în 2025 şi 34,7% în ultimele 12 luni.

     

  • Mobexpert a deschis un magazin în Braşov, cel mai mare din Transilvania, în zona comercială Coresi. Magazinul are 10.000 mp, iar faţada are cel mai mare ecran LED din sud-estul Europei. Dan Şucu, proprietar: Ducem mai departe visul de a crea şi produce în România

    Mobexpert, unul dintre cei mai mari retaileri şi producători de mobilă din România, a inaugurat la Braşov cel mai mare magazin de mobilier şi decoraţiuni din Transilvania,

    ”Când am deschis magazinul din Pallady, am spus că e cel mai frumos magazin de pe pământ, dar ştiam că urmează Braşovul şi va fi chiar mai frumos. Reuşim să ducem la bun sfârşit un vis: de a crea şi a produce în România. Am început visul în 1993, eram 3-4 oameni, s-au adăugat încă 1.000 de colegi, cu visele lor, încă 1.000 şi tot aşa. Sunt extrem de norocos să am alături 2.500 de colegi care mă ajută să ducem mai departe visul de a crea şi produce în România.” a spus Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, în cadrul evenimentului de deschidere a magazinului din Braşov.

    Noul spaţiu are o suprafaţă de 10.000 mp, dintre care 3.000 mp sunt dedicaţi exclusiv zonei de Outlet. De asemenea, mai are o zonă HoReCa, dar şi o faţadă spectaculoasă, cu cel mai mare ecran LED din sud-estul Europei.

    Este a treia deschidere de magazin pentru Mobexpert în 2025, după Bucureşti (Pallady) şi Cluj. Sub sigla brandului mai sunt magazine de mari dimensiuni în Bucureşti, în Pipera, Băneasa şi Pallady.

    Grupul Mobexpert este o companie 100% românească, prezentă de peste 30 de ani pe piaţa din România. Compania este deţinută de Dan Şucu.

    Mobexpert are o reţea de 27 de hipermagazine şi magazine de dimensiuni mai mici, precum şi un magazin online. Grupul Mobexpert are 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 261 milioane euro.

    Grupul Mobexpert deţine, de asemenea, mai multe fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. În prezent, mai mult de două treimi din mobilierul vândut este proiectat şi fabricat în România.

    Sub umbrela brandului românesc de mobilier şi decoraţiuni intra şi 10 magazine Mobexpert Outlet dedicate ofertelor speciale, situate în Bucureşti (în zonele Pipera, Pantelimon, Militari), Suceava, Constanţa, Braşov, Sibiu, Piteşti, Timişoara şi Oradea.

  • Depozitele populaţiei şi companiilor la bănci erau în septembrie cu 6,7% mai mari decât în perioada similară din 2024. Cea mai mare creştere este la economiile în valută ale populaţiei, de 16%

    Depozitele populaţiei şi companiilor la bănci au crescut în luna septembrie 2025 cu 6,7% faţă de perioada similară de anul trecut, ajungând la un sold de 634 miliarde lei, în condiţiile în care depozitele în lei s-au majorat cu 2,9%, iar cele în valută, exprimate în lei, au crescut cu 15,9%, arată datele BNR.

    În termeni reali, depozitele au scăzut cu 2,9%, din care cele în lei s-au redus cu 6,4%. Exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat an la an cu 13,5%.

    Comparativ cu august 2025, în septembrie economiile totale la bănci au crescut cu 0,3%.

    Depozitele în lei, cu o pondere de 68% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 0,6% faţă de luna august 2025 şi cu 2,9% faţă de septembrie 2024, până la 433 miliarde lei. 

    Din volumul total al depozitelor în lei, populaţia deţine 252 miliarde lei, cu 0,1% mai mult decât în august şi cu 5,2% peste septembrie 2024. Totuşi, în termeni reali, economiile populaţiei în lei s-au redus cu 4,2% an la an.

    Companiile au depozite totale în lei la bănci de 180 miliarde lei, cu 1,4% peste nivelul din luna precedentă, dar în scădere cu 0,3% faţă de septembrie 2024. În termeni reali, scăderea an la an este de 9,2%.

     

    În cazul depozitelor în valută, populaţia şi companiile deţin la bănci un total de 201 miliarde lei, în scădere cu 0,3% faţă de luna august 2025, dar în creştere cu 15,9% faţă de septembrie 2024. Exprimat în euro, soldul depozitelor în valută s-a majorat cu 13,5%.

    Din total, populaţia are depozite în valută de 138 miliarde lei (27 mld. euro), în scădere cu 0,5% faţă de august 2025 şi în creştere cu 16% faţă de septembrie 2024. În cazul exprimării indicatorului în euro, soldul s-a majorat cu 13,6%.

    Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au rămas practic neschimbate faţă de august 2025, înregistrând o scădere marginală de 0,01 la sută, până la 62 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,2 la sută, până la 12 mld. euro).

    Comparativ cu septembrie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 15,8% (13,4%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

     

     

  • Analiză Storia: În ultimii 6 ani, preţurile apartamentelor s-au dublat în Braşov şi Sibiu, iar în Bucureşti s-au scumpit cu 70%

    Preţurile medii ale apartamentelor din Braşov şi Sibiu s-au dublat în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025, în timp ce apartamentele din Bucureşti s-au scumpit cu 70%, potrivit unei analize realizate de Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România. Dintre marile oraşe, cel mai lent ritm de creştere a fost în Timişoara, unde preţurile s-au majorat cu 53%.

    Preţurile medii la apartamente au crescut în ultimii 6 ani în toate marile oraşe ale României, însă creşterile nu au fost uniforme la nivel naţional, întrucât variaţiile au depins atât de evoluţia economiei României, cât şi de o serie de factori locali. Datele analizate provin din anunţurile de vânzare de apartamente publicate pe platforma imobiliară Storia, între septembrie 2019 şi septembrie 2025. Analiza a luat în calcul atât apartamentele noi, cât şi apartamentele de pe piaţa secundară, cu una, două, trei sau patru camere. În perioada septembrie 2019 – septembrie 2022, datele analizate arată că preţurile medii la apartamente au crescut cel mai mult în Braşov, de la 1.083 la 1.650 de euro pe metru pătrat, corespunzător unei majorări cu 52%.

    Creşteri majore s-au înregistrat şi în Cluj-Napoca, Sibiu şi Arad, toate cu peste 45%, în timp ce în Oradea creşterea a fost cu aproape 37%, iar în Craiova cu aproape 32%. În acest interval de 3 ani, Bucureşti a raportat o creştere cu 30% a preţului mediu, de la 1.187 la 1.548 de euro pe metru pătrat. În schimb, doar trei dintre marile oraşe ale României au înregistrat creşteri de sub 30%: Iaşi (29%), Constanţa (28%) şi Timişoara (20%).

    Perioada septembrie 2019 – septembrie 2022 a fost marcată în special de pandemia de Covid-19, care a adus numeroase restricţii de călătorie şi a generat schimbări majore pentru cumpărătorii de locuinţe. „Introducerea conceptului de telemuncă începând din martie 2020 în numeroase domenii de activitate în care acest lucru a fost posibil a determinat populaţia să acorde o atenţie mai mare confortului din propria locuinţă. Pe de o parte, unele familii au decis atunci să se mute în locuinţe mai spaţioase pentru a putea amenaja un spaţiu dedicat muncii, în timp ce alte familii au preferat inclusiv să se mute de la apartamentele din oraşe în case situate preponderent la periferia marilor oraşe, pentru a beneficia de curte şi mai mult spaţiu verde”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în RO).

    Septembrie 2022 – Septembrie 2025: Constanţa şi Sibiu, în topul creşterilor

    Ulterior, perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a adus din nou creşteri în toate marile oraşe ale României. Şi de această dată creşterile au fost neuniforme, iar în unele oraşe creşterile procentuale au fost mai mari comparativ cu perioada anterioară de 3 ani.

    Bucureşti este singurul oraş dintre cele analizate în care creşterea procentuală din perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a fost similară cu cea din perioada septembrie 2019 – septembrie 2022. Astfel, preţurile au crescut cu 30% în Capitală în ultimii 3 ani, de la 1.548 euro la 2.017 euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, în ultimii trei ani, preţurile la apartamente au crescut cel mai mult în două dintre principalele oraşe turistice ale României: Constanţa (+43%) şi Sibiu (+40%). Astfel, în septembrie 2025, preţul mediu din Constanţa a ajuns la 2.257 de euro pe metru pătrat, ceea ce plasează oraşul pe locul al doilea la nivel naţional, după Cluj-Napoca. Oraşul de la malul mării a depăşit Braşovul (2.203 euro pe metru pătrat) şi chiar Bucureştiul (2.017 euro pe metru pătrat), care ocupă în prezent locurile trei şi patru în clasament. Creşteri majore s-au înregistrat şi în Craiova, Oradea (fiecare 38%) şi Iaşi (+35%), în timp ce în Braşov preţurile au crescut cu 34%, până la o medie de 2.203 euro pe metru pătrat în septembrie 2025. Cluj-Napoca este în continuare cel mai scump oraş din România din perspectivă imobiliară, cu o creştere medie cu 32% pentru ultimii trei ani, până la 3.175 de euro pe metru pătrat. La polul opus, cele mai mici creşteri procentuale dintre cele 10 oraşe analizate s-au înregistrat în Timişoara (+28%) şi Arad (+24%). Din punct de vedere economic, perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a fost marcată în special de creşterea inflaţiei şi a dobânzilor la credite. Pe de o parte, inflaţia anuală a atins un maxim de 17% în noiembrie 2022 înainte de a scădea ulterior treptat sub pragul de 10% după septembrie 2023, pentru ca începând din iunie 2025 să crească din nou aproape de 10%.

    În contextul inflaţiei ridicate, Banca Naţională a României (BNR) a majorat dobânda de politică monetară, ceea ce a condus implicit la creşterea indicelui IRCC, luat în calcul la stabilirea dobânzilor pentru creditele ipotecare. Astfel, dacă până în vara anului 2022 IRCC a fost mai mic de 2%, din 2023 şi până în prezent acest indice a fost mereu aproape de pragul de 6%, care chiar a fost depăşit în octombrie 2025. De asemenea, merită menţionat că în această perioadă de trei ani, oraşe precum Sibiu, Braşov şi Constanţa au avut parte de o creştere accelerată a turismului, dar şi de un interes tot mai mare din partea persoanelor care au ales să se relocheze în aceste zone, pe fondul dorinţei de a trăi într-un mediu cu acces la natură. De altfel, aceasta este una dintre explicaţiile pentru care cele trei oraşe se află în topul creşterilor de preţuri la imobiliare, întrucât o parte dintre achiziţiile de locuinţe au fost făcute fie în scop investiţional (pentru închiriere pe termen scurt), fie pentru relocare permanentă.

    Septembrie 2019 – Septembrie 2025: Preţurile s-au dublat în Braşov şi Sibiu

    În ansamblu, pe parcursul ultimilor 6 ani marcaţi de pandemie şi inflaţie ridicată, preţurile la apartamentele din Braşov şi Sibiu au crescut de peste două ori, cu mai bine de 103%, ajungând în luna septembrie 2025 la 2.203 euro şi, respectiv, 1.921 de euro pe metru pătrat. În calitate de cel mai scump oraş din România, Cluj-Napoca este în top 3 şi la creşterea procentuală pe ultimii 6 ani, cu o majorare medie de 93%, în timp ce în Oradea preţurile medii au crescut cu 88%, la 1.884 euro pe metru pătrat în septembrie 2025. Alte două oraşe mai mici din România au înregistrat, de asemenea, creşteri cu peste 80% a preţurilor medii (Craiova cu 82% şi Arad cu 81%), în timp ce în Iaşi creşterea a fost cu 73%.

    În Bucureşti, creşterea medie a preţurilor a fost de 70%, la 2.017 euro pe metru pătrat în septembrie 2025, iar singurul oraş dintre cele analizate cu o creştere mai mică decât cea din capitală este Timişoara. În oraşul din vestul României, creşterea a fost cu 53%, la 1.891 de euro pe metru pătrat.

    Preţurile au crescut în aproape acelaşi ritm cu salariul mediu net

    Raportat la numărul de anunţuri publicate pe platforma Storia în fiecare dintre cele 10 oraşe analizate, preţul mediu ponderat al apartamentelor din România a crescut cu 34% între septembrie 2019 şi septembrie 2022, de la 1.232 de euro la 1.648 de euro pe metru pătrat. Ulterior, preţul mediu ponderat a crescut cu 29% între septembrie 2022 şi septembrie 2025, până la 2.131 de euro pe metru pătrat. Cumulat, între septembrie 2019 şi septembrie 2025, preţul mediu ponderat al apartamentelor din cele 10 oraşe analizate a crescut cu 73%. În acelaşi timp, potrivit datelor lunare publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025 inflaţia cumulată a fost de 48%. Cu alte cuvinte, preţul mediu ponderat la apartamente a crescut într-un ritm mai alert comparativ cu inflaţia pe parcursul ultimilor 6 ani. Pe de altă parte, datele INS arată că salariul mediu net la nivel naţional a crescut cu 75% în perioada septembrie 2019 – august 2025 (n.r – pentru septembrie 2025 datele nu sunt încă disponibile), de la 3.082 lei în septembrie 2019 la 5.387 lei în august 2025.

    Astfel, salariul mediu net în România a crescut într-un ritm foarte apropiat de creşterea cu 73% a preţului mediu ponderat al unui apartament într-unul dintre cele 10 oraşe incluse în analiză.

    Preţurile cresc mai repede în România, dar sunt mai mici decât în Europa Centrală şi de Est

    Comparativ cu capitalele europene din regiunea geografică a României, preţurile la apartamente au crescut mai mult din punct de vedere procentual, însă rămân semnificativ mai mici în termeni nominali.

    Astfel, potrivit celor mai recente rapoarte anuale Property Index realizate de Deloitte, în intervalul de 5 ani dintre 2019 şi 2024 preţurile la apartamentele noi din capitalele din regiunea României au înregistrat creşteri cuprinse între 32% în Viena (de la 4.868 la 6.432 de euro pe metru pătrat) şi 83% în Budapesta (de la 2.107 la 3.863 euro pe metru pătrat).

    În acelaşi timp, toate cele şase capitale europene din regiune (Budapesta, Bratislava, Viena, Praga, Varşovia şi Zagreb) au preţuri semnificativ mai mari la apartamente comparativ cu Bucureşti. De exemplu, comparativ cu preţul unui metru pătrat din Bucureşti, apartamentele din Viena şi Praga sunt de peste trei ori mai scumpe, iar cele din Budapesta, Bratislava şi Varşovia sunt de aproape două ori mai scumpe.

    Storia e cea mai vizitată platformă imobiliară din România şi totodată platforma cu cele mai multe anunţuri de vânzare şi închiriere din ţară, care îşi propune să aducă mai multă claritate pe piaţa imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenţi imobiliari şi dezvoltatori îşi prezintă ofertele. Storia îşi propune să îi sprijine pe cei care caută locuinţa potrivită, oferind instrumente şi informaţii valoroase despre piaţa imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. În 2022, Storia a lansat un instrument care analizează calitatea vieţii în cartierele din România. Indexul Storia (iniţial T.R.A.I.) oferă un scor de la 0 la 100 pentru fiecare cartier, pe baza a 17 criterii importante pentru români. Acestea includ atât date obiective – precum traficul, calitatea aerului sau preţul locuinţelor – cât şi percepţii subiective, colectate printr-un studiu aflat în desfăşurare, la care au răspuns peste 100.000 de persoane. Printre aspectele evaluate se numără siguranţa, curăţenia, liniştea sau accesul la piste de biciclete. Scopul este ca oamenii să aibă o imagine mai clară asupra cartierelor în care trăiesc sau în care se gândesc să se mute.

     

     

     

     

  • „Gazul românesc este de astăzi mai preţios”: Acţiunile Romgaz cresc cu 5% la noi maxime istorice, la fel şi Petrom, după lovitura lui Trump la adresa Rusiei. Toată Bursa de la Bucureşti, pe verde

    Acţiunile Romgaz (SNG) şi Petrom (SNP) au atins joi noi maxime istorice, după ce administraţia Donald Trump a anunţat sancţiuni împotriva giganţilor energetici ruşi Lukoil şi Rosneft, măsură care a declanşat o reacţie imediată pe pieţele de energie şi de capital.

    Acţiunile Romgaz s-au apreciat cu 5% la ora 11:00, până la 9,7 lei, ceea ce înseamnă un plus de peste 2 miliarde de lei la capitalizarea companiei de stat, în timp ce acţiunile Petrom au urcat cu 2%, marcând la rândul lor un nou record istoric. În ansamblu, întreaga bursă de la Bucureşti este pe verde, cu un plus de 1,2%, investitorii anticipând o creştere a valorii resurselor energetice locale.

    „Gazul românesc este de astăzi mai preţios” — aceasta pare a fi concluzia investitorilor care au împins acţiunile Romgaz şi Petrom la maxime istorice, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al aşteptărilor privind scumpirea petrolului şi gazelor.

    Sancţiunile impuse de Washington vizează direct cele mai mari două companii petroliere din Rusia, considerate esenţiale pentru finanţarea bugetului Kremlinului. Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, scopul măsurii este „degradarea maşinii de război a Rusiei”, într-o acţiune menită să accelereze sfârşitul conflictului din Ucraina.

    „Ce vedem e o creştere pe Petrom, Romgaz, ce poate avea în spate ştirea cu privire la sancţiunile pe companiile ruseşti”, spune Costin Brumă, broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar local. „Au crescut şi în regiune companiile de petrol şi gaze”, spune el, amintind şi de creşterea petrolului cu 4%.”

    Donald Trump a anunţat sancţiunile într-un ton ferm şi a anulat în acelaşi timp summitul planificat cu Vladimir Putin, invocând „lipsa de progres” în relaţia cu Moscova. Este prima dată când administraţia Trump loveşte direct companiile petroliere ruseşti, după ce, în mandatul precedent, Washingtonul evitase măsuri care ar fi putut împinge preţul petrolului la cote mai ridicate.

    Pe pieţele internaţionale, reacţia a fost imediată: cotaţiile petrolului Brent au crescut cu peste 3%, până la 64,5 dolari barilul, iar analiştii estimează că sancţiunile vor reduce livrările ruseşti şi vor pune presiune suplimentară pe preţuri.