BusinessMagazin

Tag: credit

  • Cele şase evenimente care au marcat săptămâna. Decizie istorică a BCE, care duce pentru prima oară dobânda la 0%; Piaţa salariilor reîncepe să dea în clocot; O bancă dă clienţilor posibilitatea să aleagă: credit standard sau cu ”dare în plată”

    Banca Centrală Europeană a tăiat dobânda de politică monetară de la 0,05% la 0%, cel mai redus nivel din istorie, şi dobânda pentru facilitatea de depozit de la -0,3% la -0,4%, sfidând astfel lamentările marilor bănci europene. Acestea au avertizat că dacă BCE merge şi mai departe cu politica dobânzilor negative, profitabilitatea lor şi rolul lor de motoare de stimulare economică vor avea de suferit.În urma deciziei băncii centrale, euro a luat-o abrupt în jos.
     
    Într-o altă manevră impresionantă, BCE a majorat programul de achiziţii de active cu 20 de miliarde de euro pe lună, la 80 de miliarde de euro pe lună. Aceasta înseamnă că va cumpăra mai multe obligaţiuni cu bani special printaţi în încercarea de a ridica inflaţia peste zero, scrie The Guardian.
     
    Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank, spunea înainte ca BCE să-şI anunţe decizia că o altă reducere a dobânzilor va facilita apariţia bulelor financiare, va afecta creşterea economică şI va crea “disparitate socială” pedepsindu-I pe cei care economisesc, scrie Financial Times.
     
    José García Cantera, directorul financiar al Santander, a avertizat că durerea cea mai mare o vor simţI băncile pot rezista cel mai puţin.
     
    Săptămâna trecută, CEO-ul UBS Sergio Ermotti a explicat că dobânzile excesiv de mici forţează băncile să extindă prea multe credite riscante pentru pur şI simplu “nu ştiu ce să mai facă cu depozitele”.
     
    “Dacă dobânzile negative se duc şI mai mult sub zero, atunci băncile vor suferi pierderi mari la capitolul depozite. Va trebui să compensezi făcând profit pe partea cealaltă, ceea ce înseamnă să ceri mai mult pentru credite”, a avertizat şI John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Băncile, de două ori mai profitabile în România decât în UE

    Indicatorul de profit al băncilor din România a fost cu 5,6 puncte procentuale mai bun în decembrie 2015 faţă de septembrie, ajungând la 13,2%, dublu faţă de media UE, de 6,4%, informează Digi 24

    Băncile din România sunt mai sănătoase şi fac profit mai bun decât instituţiile de credit din Uniunea Europeană, potrivit unei analize efectuate de către Banca Naţională a României. 

    Ponderea creditelor neperformante şi a celor în restructurare este însă în scădere, notează BNR. În primul caz, diminuarea este de 2,1 puncte procentuale, în timp ce scăderea la creditele cu măsuri de restructurare este de 1,1 puncte procentuale.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Care sunt diferenţele dintre un credit imobiliar standard şi Prima casă?

    Prima casă vine la pachet cu restricţii, dar şi cu dobândă şi avans mai mici. Pe de altă parte creditele imobiliare standard au avans mai mare, dar vin fără restricţii. Prin urmare: credit standard sau Prima casă?

    Cele mai ieftine cinci oferte pentru un credit imobiliar standard afişează în pre­zent dobânzi în jurul ni­velului de 4% pe an, în timp ce pentru un credit Prima casă do­bân­da anuală efectivă (DAE) a in­trat sub pragul de 4%. Unele bănci vând în pre­zent credite Pri­ma casă chiar şi la do­bânzi de 3,2-3,3% pe an. Calcu­lul ZF este valabil pen­tru un îm­prumut de 270.000 de lei (echi­valentul a 60.000 de euro) con­tractat pe o perioadă de 30 de ani.

    Suma totală de plată pe care o va avea clientul care alege un credit imo­biliar standard este de 456.000 de lei după 30 de ani, comparativ cu o sumă de 417.000 de lei la Prima casă. Prima rată este în primul caz de aproape 1.200 de lei, în timp ce la la programul guver­na­mental aceasta ajunge la 1.090 de lei.

    Avansul în cazul unui credit imo­biliar standard ajunge la 15% din pre­ţul locuinţei (două bănci mari din sistem chiar au dublat acest avans pe seg­men­tul creditelor în lei, iar analiştii se aş­teap­tă ca şi altele să le urmeze exem­plul), în timp ce în cazul creditelor acor­date prin programul guverna­mental Prima casă, avansul solicitat de bancă este de 5%, dacă preţul locuinţei este mai mic de 75.000 de euro. În caz con­trar, avansul va fi diferenţa până la 75.000 de euro (pentru locuinţele mai scumpe de 75.000 de euro).

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • 1 mld. euro pentru proiectele cu fonduri europene nerambursabile

    Volumul creditelor este dat de valoarea facilităţilor destinate implementării proiectelor care au beneficiat de ajutor public nerambursabil în perioada de programare 2007-2013, precum şi de facilităţile aprobate pentru emiterea de scrisori de confort. Activitatea de susţinere a beneficiarilor de fonduri nerambursabile implică atât o gamă completă de produse de creditare destinate fiecărei componente a proiectului de investiţii (scrisoare de confort, scrisoare de garanţie bancară, credit punte, credit de investiţii, linie de TVA), cât şi servicii de consultanţă de specialitate ante şi post implementare şi monitorizarea riguroasă de către bancă a fazei de implementare a proiectului de investiţii.

    Concret, prin acest pachet complex de produse şi servicii, UniCredit Bank a aprobat cofinanţarea contribuţiei private pentru un număr de aproximativ 1.400 de proiecte în cadrul tuturor programelor operaţionale destinate mediului privat. Cea mai mare pondere a înregistrat-o sectorul industrial (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice), cu circa 40%, urmat de agricultură (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), cu 35%, şi de proiectele din cadrul Programului Operaţional Regional, cu 10%. Creditele punte, care au ca sursă de rambursare sumele încasate de la autorităţi, au reprezentat aproximativ 40% din volumul creditelor aprobate, înregistrând valori individuale cuprinse între 20 de mii şi 20 de milioane de euro.

    “Dincolo de semnificaţia pragului valoric, ne bucură componenta calitativă a portofoliului de proiecte finanţate de UniCredit Bank. Am acoperit întreaga tipologie de beneficiari eligibili privaţi şi publici – de la întreprinderi mari şi IMM, până la autorităţi publice locale, ONG, universităţi sau institute de cercetare -, dar şi de proiecte eligibile, de la investiţii în active tangibile şi intangibile şi până la programe precum cele de pescuit sau de cooperare transfrontalieră. Am finanţat proiecte sustenabile, capabile să producă locuri de muncă, rate crescute de eficienţă, plusvaloare pentru companii şi pentru comunităţile în care acestea îşi desfăşoară activitatea – o strategie aliniată abordării băncii de a rămâne alături de clienţii săi pe termen lung, în condiţiile în care creditele de investiţii acordate au maturităţi între trei şi şapte ani”, a declarat Valentin Boldeiu, coordonator al Departamentului pentru fonduri europene din cadrul UniCredit Bank. 

    Şi în perioada de programare financiară 2014 – 2020, UniCredit Bank va continua să sprijine activ companiile beneficiare de finanţări nerambursabile, acordând o importanţă specială segmentului de instrumente financiare finanţate din fonduri europene. Banca analizează în prezent noi oportunităţi de a participa în calitate de intermediar financiar în cadrul unor scheme de garantare oferite de iniţiativele Comisiei Europene (Horizon 2020 – Programul cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene, COSME – Programul de competitivitate pentru întreprinderi şi IMM şi SME Initiative – Iniţiativa pentru IMM), cu sau fără alocare bugetară naţională, ceea ce îi va permite să ofere clienţilor rate de dobândă şi condiţii de garanţii îmbunătăţite.

    UniCredit Bank este parte a UniCredit, grupul financiar european cu reţeaua cea mai extinsă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai importante din Europa. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management, UCTAM, Pioneer Asset Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.

  • Senatorii au respins propunerile BNR cu plafonul creditului de 150.000 euro şi gradul de îndatorare

    Senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins miercuri propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor.

    Banca Naţională a propus instituirea unui plafon de 150.000 de euro a creditului garantat cu ipotecă asupra unui imobil cu destinaţie de locuinţă, ceea ce ar corespunde unei valori a locuinţei de circa 200.000 euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce este mai eficient: să plăteşti chirie lunară sau rată la bancă?

    Se mai numără românii printre cei cu simţul proprietăţii sau preferă să stea în chirie? Îşi mai permit ei să-şi cumpere o locuinţă în condiţiile economice de astăzi? Ce este, de fapt, mai eficient: să plăteşti chirie lunară sau rată la bancă?, informează Digi24

    Pentru calculul nostru luăm în considerare un apartament cu două camere pentru care, în medie, chiria costă aproximativ 300 de euro lunar. La cursul de astăzi, asta înseamnă cam 1.345 de lei pe lună. Dacă alegem să locuim cu chirie toată viaţă, fără să devenim proprietari, asta înseamnă că, după 30 de ani, adică după 360 de luni, plătim aproximativ 484.200 lei.

    Dacă v-aţi întrebat însă care sunt costurile unui credit prin programul Prima Casă, luat tot pe 30 de ani, am făcut un calcul cu ajutorul unui calculator online. Am ales tot un apartament cu două camere, la un preţ mediu de 49 de mii de euro. În lei, ar însemna 219.693 lei. 

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Banca elveţiană, după pierderi de 2 mld. euro anul trecut, taie în carne vie. Concediază 4.000 de oameni

    Banca elveţiană Credit Suisse va desfiinţa 4.000 de locuri de muncă, peste 8% dintr-un total de 48.000 de posturi, după ce a raportat pentru anul trecut prima pierdere începând din 2008.

    Credit Suisse a înregistrat un rezultat negativ de 2,4 miliarde de franci elveţieni (2,15 miliarde de euro) pentru anul trecut, potrivit BBC. Pierderea a fost determinată de înregistrarea anul trecut a unor costuri excepţionale, care nu reflectă situaţia operaţională a afacerilor, a explicat banca. Astfel, rezultatul a fost afectat puternic de o reevaluare în scădere cu 3,8 miliarde de franci, legată de achiziţia în 2000 a băncii de investiţii Donaldson, Lufkin & Jenrette.

    Credit Suisse intenţionează să economisească 900 de milioane de franci în urma implementării strategiei privind forţa de muncă şi a redimensionării biroului din Londra.

  • Banca elveţiană, după pierderi de 2 mld. euro anul trecut, taie în carne vie. Concediază 4.000 de oameni

    Banca elveţiană Credit Suisse va desfiinţa 4.000 de locuri de muncă, peste 8% dintr-un total de 48.000 de posturi, după ce a raportat pentru anul trecut prima pierdere începând din 2008.

    Credit Suisse a înregistrat un rezultat negativ de 2,4 miliarde de franci elveţieni (2,15 miliarde de euro) pentru anul trecut, potrivit BBC. Pierderea a fost determinată de înregistrarea anul trecut a unor costuri excepţionale, care nu reflectă situaţia operaţională a afacerilor, a explicat banca. Astfel, rezultatul a fost afectat puternic de o reevaluare în scădere cu 3,8 miliarde de franci, legată de achiziţia în 2000 a băncii de investiţii Donaldson, Lufkin & Jenrette.

    Credit Suisse intenţionează să economisească 900 de milioane de franci în urma implementării strategiei privind forţa de muncă şi a redimensionării biroului din Londra.

  • Cât va plăti un român dacă ia acum un credit de 20.000 de lei şi cât ar fi plătit acum 3 ani

    Costul leilor s-a redus de la un nivel de 6% în ianuarie 2012 la sub 1% în prezent, un nivel minim istoric. Declinul a fost influenţat de programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin care instituţia a redus dobânda-cheie de la 5,75% în prima lună din 2012 la minimul istoric de 1,75% pe an în prezent.

    Astfel, pentru o dobândă variabilă formată din marja la credite de consum, de 10%, plus nivelul indicatorului Robor la trei luni, diferenţa dintre suma totală de plată pentru un credit de nevoi personale contractat la începutul anului 2012 şi unul contractat în prezent s-a redus cu aproximativ 3.000 de lei, la 26.000 de lei, potrivit calculelor ZF.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum să faci milioane de euro din nimic

    “Am discutat cu jurişti, dar şi cu oameni din sistemul financiar-bancar care nu vedeau posibil un astfel de produs şi nu ne dădeau mari şanse de reuşită. Inclusiv clienţii erau foarte reticenţi în accesarea unui astfel de produs“, descrie Ionuţ Stan, directorul general al companiei Viva Credit, modul cum au decurs discuţiile înaintea lansării primului credit acordat exclusiv online, în 2011. Instituţia financiară nebancară pe care a fondat-o împreună cu vărul său, Viorel Stan, a ajuns în 2015 la peste 300.000 de credite acordate de la începerea  activităţii şi la o creştere cu peste 50% a cifrei de afaceri, de la 11,7 milioane de lei în 2014 până la aproximativ 18 milioane de lei anul trecut, la un număr de peste 50 de angajaţi.

    Compania a lansat în noiembrie anul trecut afacerea Viva Credit şi pe piaţa din Republica Cehă, iar pentru anul acesta şi-au propus extinderea pe încă cel puţin două pieţe din Europa. Principalii acţionari ai firmei sunt Viorel Stan, preşedinte al companiei, şi Ionuţ Stan, directorul general, care sunt veri şi deţin împreună 60% din afacere. Ei sunt şi cei care asigură managementul curent al firmei. Restul de 40% din afacere este deţinut de un investitor străin, care a contribuit la nevoia de finanţare iniţială a Viva Credit.

    Înainte de a începe proiectul Viva Credit, Viorel Stan a fost şef al departamentului business development al furnizorului de servicii de hosting Prominic.net, în Chicago. A intrat în antreprenoriat la 21 de ani, cu o afacere în domeniul consultanţei IT axată pe clienţi din Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii. A studiat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti (1997-2002) şi şi-a consolidat pregătirea cu un MBA axat pe antreprenoriat la Emory University din Atlanta (2007-2008). Ionuţ Stan a acumulat şi el experienţă de management în domeniul financiar şi IT lucrând ca financial controller and head of corporate IT & ERP systems pentru Ţiriac Holdings, CFO pentru La fântâna şi reporting manager la Vodafone Romania.

    Anterior, a studiat cibernetica în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Ideea înfiinţării unei afaceri pe segmentul instituţiilor financiare nebancare i-a venit lui Viorel Stan în perioada în care studia în Statele Unite ale Americii, după ce a observat că pe piaţa locală nu exista o firmă care să dea credite pe termen scurt, 100% online. Au strâns capitalul necesar pentru înfiinţarea firmei – 200.000 de euro – cu ajutorul unor investitori externi şi, după procedurile de autorizare, au lansat firma în august 2010, la finalul anului fiind pregătiţi să demareze activitatea de creditare. „Investiţia financiară nu a fost foarte mare, iar pe lângă capitalul iniţial a mai fost necesară o rundă de investiţii, dar din 2012 firma se susţine din resursele proprii. Cea mai mare investiţie care nu se reflectă momentan din punct de vedere financiar este investiţia în tehnologie, întreaga platformă fiind dezvoltată inhouse şi poate fi considerată cel mai valoros bun al companiei“, spune directorul general al companiei.

    Deşi ambii antreprenori aveau experienţă in domeniul IT, sistemul de creditare online prezenta un concept nou pentru piaţa din România şi a fost nevoie de mult timp pentru clarificarea unor aspecte juridice, cât şi pentru adaptarea acestuia la specificul pieţei. „Deoarece activitatea de creditare este destul de bine reglementată în România atât din punct de vedere al autorizării BNR, cât şi al cerinţelor minime de capital, aceste lucruri au reprezentat tot atâtea provocări care trebuiau depăşite pentru începerea activităţii“, descrie Ionuţ Stan câteva dintre dificultăţile cu care s-au confruntat înainte de demararea businessului. Unul dintre elementele prin care s-au diferenţiat de celelalte businessuri ce activează în acest domeniu este produsul «credit până la salariu»: Acesta înlocuieşte clasicul «avans din salariu» pe care foarte mulţi angajaţi îl folosesc, dar care nu este întotdeauna uşor de obţinut. În multe alte cazuri înlocuieşte şi împrumuturile uzuale de la prieteni sau rude când rămâi în pană de bani“, descrie Ionuţ Stan conceptul pe care mizează.

    Prin intermediul Viva Credit, clienţii au posibilitatea să aplice online pentru aprobarea unui credit cu valoarea între 10 şi 1.000 de lei, precizând şi perioada dorită – între 1 şi 35 de zile –, iar în aceeaşi zi pot primi banii în contul bancar. „Creditul nostru nu este unul ieftin şi de aceea trebuie utilizat cu atenţie doar pentru rezolvarea unor nevoi cu adevărat urgente. Ar trebui ca sumele împrumutate să fie exact cele de care este nevoie şi pe o perioadă cât mai scurtă. În cazul nostru, creditul se poate rambursa anticipat şi costurile se reduc semnificativ. Este de dorit ca această variantă de finanţare să nu devină o soluţie pe termen lung sau utilizată foarte des“, spune Ionuţ Stan.