BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Cea mai mare bancă din Statele Unite îmbrăţişează criptomonedele: Gigantul JPMorgan vrea să ofere un fond de Bitcoin clienţilor înstăriţi ai companiei

    JPMorgan Chase se pregăteşte să ofere un fond de Bitcoin clienţilor bogaţi ai băncii, semn că Wall Street-ul continuă să adopte folosirea criptomonedelor, conform Bloomberg.

    Fondul gestionat activ va fi disponibil începând din vară, a raportat CoinDesk, citând mai multe surse familiare cu planurile băncii. Între timp, serviciile de custodie vor fi furnizate de firma New York Digital Investment Group (NYDIG), specializată în Bitcoin.

    Reprezentaţii JPMorgan au refuzat să comenteze informaţiile.

    Bitcoin a crescut luni cu peste 12% şi ajunge în prezent la 54.640 de dolari, înregistrând una dintre cele mai mari creşteri de la începutul lunii februarie încoace.

    Băncile de pe Wall Street încearcă să ajungă la o decizie în ceea ce priveşte expunerea clienţilor la criptomonede, în condiţiile în care instituţiile financiare au stat deoparte pe măsură ce Bitcoin-ul şi alte active digitale au crescut în popularitate.

    JPMorgan a efectuat eforturi semnificative în acest sens, adăugând în ultimul an exchange-urile de criptomonede Coinbase şi Gemini Trust pe lista de clienţi ai băncii. De asemenea, compania şi-a îndreptat atenţia monedelor digitale în 2019, când şi-a lansat propria sa monedă digitală, JPM Coin, într-un efort de accelerare a plăţilor corporative.

    Săptămâna trecută, valoarea pieţei criptomonedelor a pierdut peste 200 de miliarde de dolari, rezultate alimentate de decizia preşedintelui american Joe Biden de a dubla taxele pe câştigurile de capital ale cetăţenilor bogaţi.

  • Rucsandra Hurezeanu, Fondator Ivatherm: În contextul pandemiei, clienţii caută mai mult produse de farmacie, în timp ce segmentul de parfumuri şi makeup a scăzut

    Industria produselor cosmetice a suferit în unele privinţe în pandemie şi există anumite tendinţe noi care se remarcă, un exemplu fiind interesul crescut pentru produse cosmetice vândute în farmacie, a spus Rucsandra Hurezeanu, Fondator Ivatherm la ZF Videoconferinţa IMM. Vaccin pentru IMMunitate.

    ”Noi am avut un an bun, am crescut cu 30% în 2020. Am crescut şi pe piaţa locală şi la export. Local am crescut cu 10-15%”.

    Ea a precizat că pandemie a avut impact la nivel de industrie şi se observă anumite tendinţei noi în piaţă.

    ”Oamenii caută produse de farmacie, sigure şi eficiente, naturale. Parfumeria, makeupul au scăzut, dar produsele de farmacie cresc”.

    În paralel, este un proces de  digitalizare accelerată a brandurilor, în condiţiile în care comerţul online creşte accelerat.

    ”Se deschid magazine de e-commerce. Se merge mult spre schimbarea ambalajelor, pentru a fi mai prietenoase cu natura, reciclabile”.

    Ivatherm are o reţea de distribuţie extinsă, produsele fiind prezente în multe reţele de magazine. Strategia companiei nu prevede şi deschiderea unui magazin propriu.

    ”Noi suntem prezenţi în foarte multe puncte de vânzare, iar un magazin propriu nu face parte din modelul nostru de business. Am putea avea un magazin flagship, dar nu ar genera o creştere mare a vânzărilor”.

    Printre tendinţele remarcate în pandemie este şi orientarea consumatorilor spre produse locale, din solidaritate, dar şi din cauza problemelor legate de transport.


     

  • CEC Bank adaugă un nou serviciu în portofoliu: clienţii pot face transferuri către orice bancă din România folosind numărul de telefon în locul IBAN-ului

    CEC Bank a integrat în aplicaţia sa de mobile banking funcţionalitatea prin care clienţii pot face transferuri către orice altă bancă din România folosind numărul de telefon ca alias, în locul IBAN-ului, şi devine prima instituţie locală care oferă acest serviciu indiferent de banca unde este domiciliat contul destinatarului, chiar şi pentru conturile la bănci care nu sunt înrolate în serviciul AliasPay, lansat recent de Transfond.

    ”Să faci un transfer de bani ar trebui să fie la fel de uşor ca trimiterea unui SMS sau apelarea unui prieten din agenda telefonică. De aceea, am căutat şi am găsit o soluţie pentru a integra această funcţionalitate în aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank, în condiţiile în care vedem tot mai mulţi clienţi care preferă aplicaţiile de Mobile Banking pentru operaţiunile de zi cu zi”, explică Mugur Podaru, director Operaţiuni la Distanţă în cadrul CEC Bank.

    Funcţionalitatea de transfer de bani pe baza numărului de telefon este o dezvoltare proprie a CEC Bank, care a apelat la Asseco SEE – furnizor de servicii de dezvoltare IT cu care banca colaborează în zona serviciilor la distanţă. Transferurile se pot face atât intrabancar cât şi interbancar, şi funcţionează pentru orice beneficiar cu cont bancar în România.

    CEC Bank a integrat în aplicaţia sa de mobile banking funcţionalitatea prin care clienţii pot face transferuri către orice altă bancă din România folosind numărul de telefon ca alias, în locul IBAN-ului, şi devine prima instituţie locală care oferă acest serviciu indiferent de banca unde este domiciliat contul destinatarului, chiar şi pentru conturile la bănci care nu sunt înrolate în serviciul AliasPay, lansat recent de Transfond.

    Pentru a face o plată către un număr de telefon, utilizatorul selectează în aplicaţia de Mobile Banking opţiunea „Trimite bani” din meniul „Trimite/ Cere bani”, alege numărul beneficiarului din agendă sau îl introduce manual, completează suma şi descrierea tranzacţiei. Beneficiarul va primi un SMS prin care i se solicită să confirme tranzacţia – prin selectarea/ introducerea IBAN-ului, a numelui şi a sumei. Serviciul funcţionează şi în sens invers: cu opţiunea ”Cere bani”, clienţii băncii pot solicita transferuri de la alte persoane care au conturi la CEC Bank, iar confirmarea tranzacţiilor se face tot printr-un flux iniţiat prin mesaj SMS.

    Pentru transferurile prin funcţiile “Trimite bani” şi „Cere bani” nu se percep comisioane suplimentare, iar clienţii beneficiază pe Mobile Banking de reducerea de 60% faţă de comisioanele standard aferente tranzacţiilor prin conturi, notează anunţul băncii.

    Aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank a înregistrat o dublare a numărului de utilizatori şi o creştere de peste 110% a numărului de tranzacţii în 2020. În prezent, aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank oferă unele dintre cele mai avansate funcţionalităţi din piaţă precum plăţi instant şi AliasPay (plăţi pe baza numărului de telefon) către destinatari cu conturi la bănci care au aderat la acest serviciu Transfond; integrare cu ghiseul.ro pentru vizualizarea şi achitarea taxelor, impozitelor şi amenzilor; posibilitatea de a alimenta conturile de la CEC Bank, prin Intercont Transfer, cu sume de pe cardurile emise de alte bănci; vizualizarea situaţiei creditelor şi plata ratelor; posibilitatea de a modifica limitele de tranzacţionare şi setările cardurilor de debit; posibilitatea de a autoriza biometric plăţile online efectuate cu cardul; plăţi contactless cu telefonul mobil prin Apple Pay şi Google Pay; funcţionalităţi de bază precum vizualizarea soldurilor, efectuarea de plăţi şi transferuri în lei şi valută, deschiderea de conturi şi depozite şi alimentarea conturilor de economii.

    CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi active de peste 36 miliarde lei, la sfârşitul primului semestru din 2020.

    Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, este unicul acţionar al băncii.

  • Cât aur cumpără românii în vremuri de criză

    Una dintre investiţiile pe care românii aleg să le facă este cea în aur. O companie estoniană de profil, intrată recent în piaţa locală, spune că vânzările au crescut cu 20% lunar în perioada pandemiei.

    „Declanşarea pandemiei de COVID-19 în primăvara anului 2020, la scurt timp după ce abia intrasem pe piaţa din România, a fost o adevărată provocare pentru noi. Investiţiile în aur fizic s-au dovedit a fi, încă o dată, foarte valoroase pe timp de criză. Tranzacţiile cu aur de investiţie sunt pe un trend ascendent şi în România. Începând cu luna martie 2020, am observat o creştere cu 20% a vânzărilor de la o lună la alta”, spune Dimo Stefanov,  country manager Tavex România, într-un comunicat de presă.

    Grupul Tavex este prezent în 10 ţări din Europa, având o reţea de peste 30 de birouri şi un număr total de 250 de angajaţi, iar reprezentanţa din România a fost deschisă la finalul anului 2019, având în prezent trei birouri, toate în Bucureşti. În plus, compania estoniană are un webshop, unde clienţii pot face tranzacţii.

    Cele mai căutate produse din aur fizic tranzacţionate de clienţii Tavex la nivel internaţional sunt lingourile de 100 grame şi monedele de 1 oz (31,1 gr). Iar în rândul investitorilor mai mici există un interes foarte mare şi pentru lingourile de aur de 20 grame. Situaţia este similară şi în România.

    „Marja dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare este undeva la 3-4%, ceea ce reprezintă un avantaj deosebit de important pentru clienţi. Produsele din aur fizic sunt considerate a fi mai puţin riscante pentru portofoliul investitorilor, dar din păcate sunt mulţi investitori care se gândesc la asemenea tranzacţii doar în timpuri de criză. Noi le recomandăm clienţilor noştri să investească în aur fizic atunci când nimeni nu vorbeşte despre preţul aurului sau când economia este în plin avânt. Altfel, dacă vrei să cumperi când criza a lovit deja, preţurile vor fi deja foarte mari, din cauza lipsei de lichidităţi din economie. Iar criza declanşată de pandemie, a adus şi alte provocări, cum ar fi cele legate de transport. Spre exemplu, în Bulgaria, unde suntem pe piaţă de 10 ani, am fost nevoiţi anul trecut să închiriem curse charter pentru a importa aurul cerut de clienţii noştri”, explică oficialul Tavex.

    La nivel global, compania estoniană are peste 2 milioane de clienţi în portofoliu , iar anul trecut a vândut peste 5.500 kg de aur, faţă de 3.300 kg în 2019. În ceea ce priveşte profitul, cifrele anului 2020 sunt estimate la un nivel asemănător anului 2019, când profitul total a fost de 9,6 milioane de euro. Pentru România, unde compania este încă la început de drum, grupul estonian estimează anul acesta o creştere de până la 5 ori a vânzărilor, comparativ cu anul 2020.
     

  • Schimbarea făcută de Blue Air pentru clienţii care îşi cumpără bilete de avion. De când pot ei beneficia de această facilitate

    Blue Air oferă clientilor săi opţiunea de a-şi modifica datele de zbor în mod gratuit, in cazul in care planurile lor de călătorie se schimbă. Optiunea este valabila pe tot parcursul anului 2021, pentru toate rezervarile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Integrand aceasta optiune in toate rezervarile de bilete de avion Blue Air, compania isi propune sa redea pasagerilor sai increderea in zbor, raspunzand nevoilor de libertate a mobilitatii si de flexibilitate, in contextul unei industrii a calatoriilor marcate inca de o acuta lipsa de predictibilitate.

    Oferta este valabila pentru toate rezervarile efectuate pana la 31 decembrie 2021, pentru toate zborurile si toate destinatiile din calendarul Blue Air. Datele de calatorie pot fi modificate gratuit o singura data, plătind doar diferenţa de tarif, acolo unde este cazul.

    Blue Air este cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi. Compania are circa 1.000 de angajaţi.


     

  • Premieră pe piaţa de plăţi din România: Clienţii Băncii Transilvania şi ai CEC Bank au un nou mod de a face plăţi mai uşor

    Clienţii Băncii Transilvania şi ai CEC Bank pot face de astăzi plăţi între două conturi deschise la aceste bănci utilizând doar numărul de telefon al beneficiarului plăţii, prin intermediul serviciului AliasPay, dezvoltat şi pus la dispoziţie comunităţii bancare de către TRANSFOND.

    Consumatorii finali de servicii financiare din România vor putea utiliza AliasPay în măsura în care băncile la care au cont (furnizorii de servicii de plată) participă la acest serviciu.

    Până în acest moment au existat soluţii de plată cu utilizarea numărului de telefon mobil în locul IBAN-ului doar ca serviciu intrabancar (ambii clienţi participanţi la o plată au contul în aceeaşi bancă).

    AliasPay extinde posibilitatea de a plăti folosind numărul de mobil şi între conturile a două bănci diferite.

    „Ne bucurăm să fim parte din această premieră în sistemul bancar din România, prin lansarea opţiunii de transfer de bani interbancar folosind numărul de telefon mobil. Clienţii Băncii Transilvania au acces începând de azi la serviciul AliasPay prin aplicaţia BT Pay, folosită de peste 1,2 milioane de persoane. Mulţumim celor cu care dăm startul AliasPay, TRANSFOND şi CEC Bank, şi suntem încrezători că vom fi, cât de repede, tot mai multe bănci care oferă această soluţie pentru simplificarea banking-ului online de zi cu zi.”, spune Leontin Toderici, Director General Adjunct Operaţiuni, Banca Transilvania.

    Pentru a deveni beneficiar al unor plăţi prin AliasPay, orice client al unei bănci participante trebuie să îşi activeze mai întâi acest serviciu.

    Prin abonarea la AliasPay, datele alias-ului se transmit către TRANSFOND, astfel încât din acel moment clientul va putea primi sume în cont simplu, pe baza numărului său de telefon utilizat pentru iniţierea plăţii de către orice client al unei bănci participante.

    Plata de tip AliasPay se iniţiază prin intermediul platformei de mobile banking sau a altor aplicaţii de plată şi poate fi o plată tradiţională (transfer credit „normal” sau „urgent”) sau o plată instant (SCT Inst), în funcţie de opţiunea de implementare a serviciului în cadrul fiecărei bănci şi de alegerea de moment a clientului. Contul ataşat unui alias va fi creditat de către banca beneficiarului şi interogat de către banca iniţiatorului unei plăţi. Serviciul are la bază schema Asociaţiei Române a Băncilor, adoptată şi adaptată după schema similară a Consiliului European al Plăţilor, valabilă pe tot teritoriul Uniunii Europene, pentru plăţi în euro.

    ”Suntem bucuroşi că CEC Bank se află printre primele bănci care s-au alăturat proiectului AliasPay încă de la început. Viitorul serviciilor bancare va include digitalizarea, iar serviciile de pe mobil câştigă din ce în ce mai multă popularitate. De exemplu, la CEC Bank, serviciile de Mobile Banking au depăşit Internet Banking-ul. Noul serviciu AliasPay face mai uşoare transferurile de bani către prieteni şi cunoscuţi, doar pe baza numărului de telefon şi, de asemenea, permite şi efectuarea de plăţi online. Nu se percep comisioane suplimentare pentru acest serviciu, ci doar comisioanele standard pentru plăti normale, urgente sau instant, care sunt reduse cu 60% pentru plăţile iniţiate prin canalele digitale.” – a declarat Mugur Podaru, Directorul Direcţiei Operaţiuni la Distanţă din cadrul CEC Bank.

  • Povestea unui hobby început în perioada pandemiei şi care acum se transformă într-o afacere cu acte-n regulă

    Sunt mici şi se lipesc acolo unde este mai mare nevoie de ele, de o gură de oxigen şi de o pată de culoare. Poartă numele Ierbar, adică un start-up românesc proaspăt ca plantele pe care le promovează, lansat în ianuarie 2021. A început ca un hobby în perioada pandemiei şi continuă acum ca o afacere cu acte-n regulă.

    Radu Firicel este sculptor şi el este cel care a creat o serie de minighivece pentru plantele sale, fără să se gândească neapărat la o afacere. George Axinte este antreprenor, aşa că nu a fost greu să remarce potenţialul acestei idei şi să construiască un brand în jurul ei. „Anul 2021 este un an de test din toate punctele de vedere.

    Vom încerca să punem în practică cât mai multe idei. În acelaşi timp, vom fi atenţi la feedbackul clienţilor, pentru a crea un produs unic şi funcţional. Pe primul plan se află obiectivul de a deveni cât mai vizibili pentru potenţialii noştri clienţi şi avem în plan eficientizarea ratei de conversie. Pe planul următor, se situează colaborarea cu alţi manufacturieri, pentru a susţine piaţa locală de hand-craft”, spun cei doi antreprenori. Ierbar este un proiect care completează altele din portofoliul celor doi, George Axinte fiind şi cofondator al companiei Bionativ, care deţine lanţul de magazine naturiste Remediu, dar şi asociat al brandului apicol românesc Albeena. Ierbar continuă astfel seria de proiecte cu şi despre natură.

    „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine”, mai spun Radu Firicel şi George Axinte. Investiţia iniţială pentru Ierbar a fost de aproximativ 10.000 de euro, bani care au mers către site, plante, ambalaje şi materii prime.

    Mini-ghivecele sunt produse în România de Radu Firicel, iar plantele sunt importate. „Alegem plante rezistente şi uşor de întreţinut – suculente şi aeriene – pentru a crea o experienţă unică clienţilor atunci când primesc cadoul Ierbar. Astfel, cadoul Ierbar se remarcă printr-un design simplu, curat, uşor de integrat în casele moderne, care te ajută să conturezi un colţ verde. Comercializăm către clienţi prin intermediul Ierbar.ro şi prin intermediul platformelor de socializare.”

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio.

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio. Afacerea încă prinde rădăcini – la propriu şi la figurat – astfel că cei doi antreprenori care o gestionează încearcă să profite de noile tendinţe care se conturează în economie şi în societate. „Anul 2020 a fost un an al schimbării, care a afectat pe toată lumea. Pentru noi, fenomenul work from home a creat noi obiceiuri. Plantele de apartament au revenit în interesul nostru, al tuturor, ajutând astfel la completarea spaţiului în care ne petrecem majoritatea timpului.”

    Aşa că acum Radu Firicel şi George Axinte vor, la unisorn, să aducă prin Ierbar nu doar un cadou, ci o experienţă întreagă de reconectare cu plantele şi cu natura.

    Radu Firicel () şi George Axinte (^), fondatorii Ierbar: „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Caspruf Jewelry – brand de bijuterii din perle (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Caspruf

    Investiţie iniţială: 500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Şosete fără pereche – brand de şosete (Bucureşti)

    Fondatori: Radu şi Andra Dobrin

    Investiţii iniţiale: 8.000 de euro

    Prezenţă: online

    Magtar – hub comunitar şi de business (Miercurea-Ciuc)

    Fondatoare: Reka Vas

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Miercurea-Ciuc

    Hebo Trailers – producător de trailere pentru căsuţe mobile (Miercurea Ciuc)

    Fondator: Henrietta Kovács-Szécsi

    Cifră de afaceri în 2020: 354.000 lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Zumini – brand de haine pentru mame şi copii (Buzău)

    Fondatoare: Alexandra Uzum

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Idei de afaceri în vremea pandemiei: un tânăr a lansat pe cont propriu o afacere într-un apartament din Bucureşti. A învăţat singur cum să îşi facă produsele, iar acum lumea ”se bate” sa dea şi 1.000 de dolari să le cumpere

    „În perioada ei de glorie, pălăria făcea diferenţa între clasele sociale, dar în acelaşi timp aducea şi un plus de eleganţă, de rebeliune, de curaj şi de încredere. Pălăria trebuie purtată cu încredere, altfel îţi va dezvălui exact opusul, neîncrederea de sine”, spune Octavian Sapovalov, cel care la începutul anului 2017 punea bazele brandului The Hat Butcher. Ce l-a determinat să aducă în contemporan obiceiul aproape uitat al purtării pălăriei, dar şi pe cel al al meşteşugului de pălărier? 

    Sapovalov este originar din Rîmnicu Sărat, judeţul Buzău, şi vine dintr-o familie cu tradiţie în artizanat şi cu înclinaţii artistice. Bunicul său a fost cizmar, iar tatăl lucrează în domeniul auto – în trecut a cochetat cu designul auto, iar acum recondiţionează maşini clasice.

    „Având aceste repere în familie şi fiind de mic atras de latura artistică şi de cea a meşteşugului, mi-a fost mult mai uşor să asimilez anumite cunoştinţe şi deprinderi pentru a-mi asuma meseria de pălărier”, spune el.


    Buzoianul în vârstă de 35 de ani spune că proiectul a fost hrănit de vechea sa pasiune pentru filmele western, cultura nativ americană şi perioada anilor 1930-1940. La acestea s-a adăugat curiozitatea de a afla şi a învăţa procesul care stă în spatele pălăriilor. Aşa a apărut proiectul The Hat Butcher.

    Citiţi aici povestea integrală 

  • Revolut a primit licenţă bancară în România, iar depozitele clienţilor sunt garantate în limita a 100.000 euro

    Revolut, aplicaţia financiară cu peste 15 milioane de utilizatori în întreaga lume, a primit licenţă bancară în România, ceea ce face ca depozitele clienţilor să intre sub protecţia Schemei Europene de Garantare a Depozitelor, în limita a 100.000 euro.
     
    Utilizatorii din România au acum posibilitatea să opteze pentru transferul la Revolut Bank pentru a beneficia de servicii adiţionale prin intermediul aplicaţiei. 
     
    Procesul de transfer durează doar câteva minute. 
     
    Revolut are peste 1,3 milioane de utilizatori în România.
     
    “Revolut este fintech-ul cu cea mai rapidă creştere din Europa şi acest lucru se datorează faptului că ne-am prioritizat întotdeauna clienţii. Un rol important îl are de asemenea şi designul de produs, faptul că nu percepem taxe şi comisioane ascunse şi construim constant produse financiare inovatoare”, a declarat Virgilijus Mirkės, Chief Executive Officer la Revolut Bank. 
     
    El a adăugat că lansarea operaţiunilor bancare în România va aduce un nivel ridicat de siguranţă şi încredere clienţilor şi va permite fintech-ului să adăuge o suită de produse şi servicii noi în viitorul apropiat.
     
    Până în prezent, Grupul Revolut a obţinut investiţii în valoare de aproape 1 miliard de dolari şi a fost recent evaluată la 5,5 miliarde de dolari. 
     
    Revolut a lansat operaţiunile bancare anul trecut, în Polonia şi Lituania, şi oferă deja servicii de creditare competitive în ambele ţări. 
     
    Licenţele bancare specializate permit ca Revolut Bank să ofere servicii bancare limitate prin intermediul aplicaţiei Revolut împreună cu o matrice de servicii şi produse financiare care sunt oferite de alte companii din Grupul Revolut.

  • Anunţ demoralizator de la Digi. Ce se întâmplă

    Gigantul din cablu Digi şi-a publicat rezultatele preliminare pe 2020 iar cifrele sunt unele demoralizatoare pentru concurenţii care încearcă să-i facă faţă pe piaţa cheie de internet fix: compania miliardarului Zoltan Teszari din Oradea a câştigat în medie 1.469 de clienţi noi pe zi, mai mult decât dublu faţă de anul 2019, arată raportul publicat marţi seară de companie.

    La finele anului 2020 Digi avea în România 3,313 milioane de clienţi pe net fix, faţă de 2,775 în anul anterior, conform documentului citat. În 2019 compania câştigase 247.000 de clienţi noi pe net fix şi date, conform datelor Digi.

    Cifrele Digi sunt demoralizatoare pentru competitori în condiţiile în care aceştia au raportat creşteri mult mai mici sau chiar scăderi pentru 2020. Orange, liderul pieţei locale, a avut cea mai bună performanţă – un plus de 40.100 de clienţi – până la 403.000, în timp ce Vodafone, care a preluat compania de cablu UPC, a raportat un plus de 15.000 de clienţi până la 708.000. Grupul Telekom raportase pentru primele trei trimestre din 2020 o scădere a numărului total de clienţi pe net fix de 133.493, la 934.159. Telekom urmează să-şi anunţe rezultatele financiare pe întreg anul 2020. Divizia fixă a Telekom, fostul Romtelecom, urmează să fie preluată de Orange, după obţinerea aprobărilor de la Comisia Europeană.