BusinessMagazin

Tag: CÎŢU

  • Cîţu, despre majorarea pensiilor cu 40%: Vom ataca la CCR

    ”Nu vom permite anul acesta o creştere a cheltuielilor bugetare”, a declarat la RFI ministrul Finanţelor Florin Cîţu. El precizează că dacă PSD şi aliaţii săi din Parlament decid marţi majorarea pensiilor cu 40%, PNL se va adresa CCR, care ”este imparţială şi va folosi Constituţia în a judeca”.

    Florin Cîţu se întreabă în contextul eventualei majorări a pensiilor cu 40% dorite de PSD ”de unde atâta tupeu şi atâta cinism? Au încercat să arunce România în aer ani de zile, i-am oprit şi văd că tot nu se potolesc (…). Încă aştept instituţiile statului să analizeze şi să-i ancheteze pentru subminarea economiei naţionale pe cei care au lăsat economia fără stocuri, înaintea unei crize de sănătate. Şi bineînţeles, poate o să ne uităm şi la aceste acţiuni, ceea ce fac astăzi în Parlament este vădit împotriva României (…). Sunt indignat de ceea ce fac. Toată lumea se uită la noi, avem investitori, avem Comisia Europeană, agenţiile de rating, toată lumea se uită la noi, ne-au avertizat că mergem într-o direcţie greşită şi aceşti oameni vin şi fac acest lucru”.

    Ministrul de Finanţe i-a răspuns liderului PSD, după ce Marcel Ciolacu s-a întrebat luni seară la TVR1 unde sunt banii din împrumuturile României: ”Acest Ciolacu este deputat, iar acum două săptămâni am trimis fiecărui membru al Parlamentului un e-mail, în care este prezentată execuţia bugetară şi modul în care au fost cheltuiţi banii, evoluţia datoriei publice etc.. Toate informaţiile sunt prezentate lunar pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Am înţeles, Marcel Ciolacu nu ştie să citească un site, nu ştie să se uite pe un site, i-am trimis eu pe mail toate informaţiile. Acum, dacă nici de acolo nu le poate citi, nu mai are nici o scuză. Anul acesta, au fost crescute investiţiile, care au ajuns la aproape 24 de miliarde, după opt luni de zile, cea mai mare sumă din ultimii zece ani. Au fost crescute pensiile cu cea mai mare sumă pe care a făcut-o vreodată un Guvern (…). Acolo sunt banii. Am crescut alocaţiile cu 20%, am crescut alocaţiile la începutul anului, am plătit facturi lăsate de Marcel Ciolacu şi gaşca lui neplătite de ani de zile. Peste şase miliarde de lei decontări pentru concedii medicale. Am rambursat la TVA mai mult cu trei miliarde (…). Am plătit pentru profesori, din urmă, doi ani de zile, hotărâri judecătoreşti. Acolo sunt banii”.

    La remarca jurnalistului că dincolo de orice dispută politică, Executivul refuză să aplice o lege adoptată de Parlament, Florin Cîţu a replicat: ”Nu este adevărat, aşa ceva nu se întâmplă. Nu refuzăm să aplicăm legea. Aplicăm legea, doar am făcut exact ce permite legea, prin ultimul articol. Spune foarte clar legea aprobată de socialişti, de PSD, spune foarte clar: în cazul unei situaţii de lipsă de venituri la buget, se poate face reeşalonarea prin rectificare bugetară, deci se poate face reeşalonarea creşterii punctului de pensii. Deci am folosit exact legea (…). Nu vom permite anul acesta o creştere a cheltuielilor bugetare (…). Vom ataca aceste legi, pentru că nu au sursă de finanţare, le vom ataca la CCR. Eu nu cred că CCR-ul poate să spună că o lege care creşte cheltuielile bugetare şi scrie negru pe alb în Constituţie că dacă nu are sursa de finanţare, poate să fie constituţională. Curtea Constituţională este imparţială şi va folosi Constituţia în a judeca”.

     

  • 152.000 de clienţi au cerut amânarea ratelor la creditele bancare

    152.000 de clenţi au cerut băncilor amânarea ratelor la creditele bancare angajate, valoarea totală a acestora fiind de 3,3 miliarde de lei, a declarat vineri ministrul Finanţelor Florin Cîţu la finalul unei întâlniri cu conducerea Asociaţiei Române a Băncilor. 

    Ministrul a discutat cu reprezentanţii sistemului bancar despre programul IMM Invest şi despre relaxarea procedurilor acestuia, despre solicitările de amânare a ratelor, precum şi de programul de relansare economică. Cîţu a spus că programul adresat companiilor mari a trecut într-o primă lectură în şedinţa de Guvern de joi.

    Conform celor mai recente informaţii, pe fluxul băncilor partenere proiectului IMM Invest au fost aprobate în jur de 5.000 de credite, iar acestea urmează a fi transmise către Fondul de Garantare. Un număr de 451 de credite în valoare de peste 300 de milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanţiei. Numărul creditelor acordate deja este mult mai redus.

    Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB, spune că cifrele comuncate tin de perioada de început în care se află programul, şi că sistemul bancar a primit într-o singură săptămână un număr de solicitări pe care în mod obişnuit îl primea în 6 luni.

  • Deputaţii au adoptat moţiunea simplă „Virusul Cîţu a infectat economia naţională”

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, moţiunea simplă depusă de 70 de aleşi ai PSD şi numită „<Virusul Cîţu> a infectat economia naţională”.

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, moţiunea depusă împotriva ministrului Finanţelor, Florin Cîţu, cu 166 voturi „pentru”, 94 „împotrivă” şi 28 de abţineri.

    „Mai nociv decât efectele pandemiei, mai contagios decât coronavirusul şi mai letal decât maladia COVID-19, <virusul Cîţu> a distrus aproape complet economia naţională! După aproape două luni de stare de urgenţă, după nenumărate bâlbe, amânări şi rectificări de acte normative, ministrul Finanţelor, Florin Vasile Cîţu, s-a dovedit incapabil să vină cu măsuri de sprijin eficiente pentru economie. Sondajele de opinie arată că 70% din populaţie consideră că România ar fi putut evita efectele negative din economie, produse de pandemia de coronavirus, dacă Ministerul Finanţelor ar fi luat din timp măsuri eficiente pentru sprijinirea agenţilor economici. Mai simplu spus – 70% dintre români consideră că ministrul Cîţu este un dezastru pentru economie”, se arată în textul moţiunii.

    Aceasta a fost dezbătută de deputaţi luni. Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, spunea luni că PSD că a iniţiat moţiunea bazîndu-se pe datele din perioada guvernării sale şi a enumerat în favoarea guvernării liberale programul IMM Invest, informatizarea ANAF sau creşterea încasărilor la buget.

    „Este clar că aţi iniţiat o moţiune bazată pe date de când eraţi voi la guvernare. România arată altfel. Astăzi guvernează PNL, noi ştim ce să facem şi cum să facem. Acest guvern a gestionat bine aceste două crize suprapuse. Aţi lăsat statul român nepregătit şi vulnerabil”, a spus Cîţu.

  • Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, face promisiuni sectorului de turism, cel mai lovit în această criză: „Împreună o să trecem peste aceasta criză”

    Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, scrie despre turism că este poate sectorul cel mai lovit şi transmite un mesaj optimist: „Împreună o să trecem peste aceasta criză şi ne vom bucura din nou de concedii în România”.

    „Turismul românesc merită! În ultimii ani, 1 mai reprezenta începerea sezonului turistic în România. Din păcate, anul acesta, criza generată de COVID-19 a desfiinţat această tradiţie. Cu siguranţă săptămâna viitoare voi încerca să am o întâlnire cu organizaţiile reprezentative din acest sector al economiei”, a scris Cîţu pe Facebook.

    Ministrul Finanţelor Publice crede că turismul este „sectorul poate cel mai lovit din economie de această criză” şi atrage atenţia că trebuie găsite şi alte măsuri, pe lângă IMM Invest, plata şomajului tehnic şi amânarea ratelor la bancă.

    „Împreună o să trecem peste aceasta criză şi ne vom bucura din nou de concedii în România”, îşi încheie Cîţu mesajul.

  • Cîţu: Noua formă a site-ului IMM Invest va fi finalizată săptămâna viitoare

    Noua formă a site-ului IMM Invest va fi finalizată săptămâna viitoare, care nu mai poate fi ataacată, va fi gata săptămâna viitoare, a postat ministrul Finanţelor Florin Cîţu pe Facebook. 

    „Am fost informat de instituţiile abilitate că noua forma a site-ul IMM INVEST, pe care înţeleg că nu o mai poate ataca nimeni, o să fie gata saptamana viitoare”, spune Cîţu, care adaugă că, având în vedere că timp de o luna de zile toate propunerile sale pentru salvarea economiei au fost atacate public şi respinse în parlament de PSD, a luat decizia ca orice program pentru dezvoltarea României pe care îl iniţiază şi care este aprobat de guvern iar după aceea este contestant şi anulat în Parlament de votul PSD, va prezenta un anunţ pe care orice persoana care accesează programul respectiv să-l citească.

    Şi site-ul IMM INVEST se va deschide cu un anunţ care spune: „Ciolacu şi PSD se opun acestui produs şi l-au atacat prin moţiune”.

    „Am fost informat de specialişti că este foarte probabil că site-ul să fie accesat de cel puţin 4 milioane de oameni în prima ora”, a adăugat ministrul Cîţu.

    Programul IMM Invest, prin care IMM-urile din România pot beneficia de credite garantate cu până la 90%, a fost lansat în urmă cu o săptămână, dar platforma www.imminvest.ro nu a funcţionat. Oficialii guvernamentali au vorbit de un număr prea mare de accesări şi de un posibil atac cibernetic asupra site-ului.

    Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii a anunţat că 44. 000 de întreprinderi mici şi mijlocii sunt aşteptate în programul guvernamental de finanţare.

    Potenţialii beneficiari îşi vor putea asigura lichidităţile pentru derularea activităţii curente sau pentru investiţii, prin accesarea de finanţări garantate.

    Programul va funcţiona până în 2026, în limita unui plafon iniţial de 15 miliarde de lei, cu 22 de bănci implicate.

  • Ministrul Finanţelor pune căderea siteului imminvest.ro pe seama unui atac

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu pune căderea site-ului www.imminvest.ro pe seama unui atac comis, conform unei postări pe Facebook, de „probabil aceleasi personaje care arunca cu noroi in tot ceea ce face guvernul”.

    „Probabil aceleasi personaje care arunca cu noroi in tot ceea ce face guvernul au atacat site-ul IMM INVEST. Nici eu si nici romanii onesti care au acum nevoie de aceste resurse nu ne asteptam la o asemenea ticalosie. Nicio problema. Continuam. Mergem inainte. Aflam cine este in spatele acestui atac si ii voi prezenta public. De un lucru va asigur pe toti. Pe perioada cat site-ul nu functioneaza nu se inregistreaza nimeni in acest program. Nu permit nicio smecherie”, a scris Cîţu.

    La doua ore de la lansare site-ul imminvest.ro nu funcţionează.

    Programul IMM Invest, prin care IMM-urile din România pot beneficia de credite garantate cu până la 90%, a fost lansat vineri. Plafonul IMM INVEST România, în valoare de 15 miliarde de lei, a fost subscris de finanţatori în proporţie de 120,5%, a anunţat recent FNGCIMM.

    Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) anunţa că 40. 000 de întreprinderi mici şi mijlocii sunt aşteptate în programul guvernamental de finanţare.

    Potenţialii beneficiari îşi vor putea asigura lichidităţile pentru derularea activităţii curente sau pentru investiţii, prin accesarea de finanţări garantate.

  • Cîţu: Există variantă să amânăm pentru două luni plata impozitului pe venit pentru persoane fizice

    Ministrul de Finanţe Florin Cîţu a anunţat că există varianta de a amâna, pentru două luni, plata impozitului pe venit pentru persoane fizice, însă doar pentru anumite sectoare, acolo unde sunt probleme. El a precizat că marţi va fi definitivată varianta aleasă şi măsura.

    „Ne uităm şi la măsuri în ceea ce priveşte impozitul pe venit pentru persoane fizice şi astăzi se va definitiva şi această măsură, vedem cum va fi ea la final. Sunt mai multe variante. Există varianta să amânăm pentru două luni de zile plata impozitului pe venit pentru persoane fizice, dar pentru anumite sectoare, nu pentru toată lumea, acolo unde sunt probleme. Sunt mai multe variante, discutăm cu oamenii de afaceri şi vedem care este cea mai bună variantă în acest moment. Trebuie să ne gândim că nu ştim cât va dura această stare şi trebuie să dozăm oarecum eforturile, nu vrem să luăm toate măsurile acum şi apoi să rămânem fără a avea resurse în perioada următoare”, a declarat Florin Cîţu, marţi, la RFI.

    Liberalul a adăugat că deja au fost anunţate câteva măsuri, cum ar fi faptul că nu se mai pune poprire pe conturi sau prelungirea termenului pentru depunerea declaraţii de venit şi pentru impozitele locale.

    „Deja am anunţat câteva măsuri. Am prelungit termenul pentru depuneri de declaraţii, atât pentru impozite locale, cât şi pentru declaraţii de venit, atribuţiile ANAF au fost oarecum diluate, controalele se pot face la distanţă, nu mai punem popriri pe conturi, în ceea ce priveşte executarea silită la fel, suntem foarte atenţi, doar acolo unde sunt hotărâri judecătoreşti, continuăm să returnăm TVA”, a completat Cîţu.

    Chestionat cum vor fi rezolvate problemele sectoarele economice cu dificultăţi, în contextul coronavirusului, Florin Cîţu a spus: „Deja primim informaţii, oamenii merg deja în şomaj, sunt companii care au scăderi de producţie, aici vom avea criterii, scăderea cifrei de afaceri, comenzi etc.. Ştim foarte bine că de exemplu în industria HORECA sau în industria evenimentelor, unde deja nu poţi să mai ai adunări mai mari de 50 de persoane, este clar că acolo există o problemă şi acolo nici nu mai trebuie să îţi pui semne de întrebare dacă au fost sau nu afectate de această situaţie”.

    El a mai precizat că au fost comandate 36 de milioane de măşti, iar bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat.

    „Ieri (luni – n.r.), am mai făcut o comandă de 1,1 miliarde de lei, măşti, mănuşi, teste, chiar şi două spitale mobile. Am comandat de exemplu 36 de milioane de măşti. Până acum, s-au distribuit către Ministerul Sănătăţii în plus faţă de ce aveau la buget 1,7 miliarde de lei şi suntem dispuşi să cheltuim mai mult în această perioadă”, a conchis Cîţu.

  • Cîţu: Mă aştept ca efectele economice ale COVID -19 să fie minime

    Premierul desemnat Florin Cîţu se aşteaptă ca efectele economice ale COVID-19 să fie minime în condiţiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale: Combinaţia politică fiscală şi investiţii în tehnologie va recupera integral în partea a 2-a anului pierderea de la nivel globla în primul trimestru.

    „Cum ar trebui să răspundă politicile economice, fiscală şi monetară, şocului economic rezultat de pe urma epidemiei COVID-19? Răspunsul este direct legat de canalul prin care se transmite acest şoc în economie. Este un şoc care se transmite pe partea ofertei sau un şoc care se transmite pe partea cererii? Ambele?”, a scris Cîţu pe Facebook.

    În opinia acestuia, dacă impactul este transferat în economie pe partea ofertei, înseamnă o reducere a producţiei: „Oamenii stau acasă şi producţia se opreşte. Am văzut acest efect în China unde în primul trimestru datele arată recesiune. Producţia scăzută înseamnă în scurt timp preturi mai mari şi tot pe termen scurt inflaţie”.

    „Dacă impactul este transferat în economie pe partea cererii atunci vedem pe termen scurt o reducerea a cererii, oamenii nu mai ies din casa şi nu mai consuma bunuri şi servici (după ce au acumulat provizii). Asta înseamnă pe termen scurt o reducere a preturilor, o creştere a stocurilor şi în final reducerea producţiei. O primă concluzie, în ambele cazuri producţia scade ceea ce înseamnă o creştere economica mai mica. Deja instituţiile internaţionale estimează o creştere economică mai mică la nivel global în 2020 cu aproximativ jumătate de punct procentual. De aceea primul răspuns a venit din partea băncilor centrale care au REDUS ratele dobânzilor. Prin această măsură se introduce lichiditate în sistemul economic (ajută cererea) şi SCAD costurile de producţie”, adaugă premierul desemnat.

    Din punctul de vedere al lui Cîţu, măsura nu ajunge, dar este foarte bună: „Având în vedere că ne confruntăm la nivel global cel mai probabil cu un şoc pe partea ofertei, este nevoie atât de politica monetară cât şi de politica fiscală pentru a ATENUA efectele economice ale coronavirus. DAR politica fiscală poate acţiona mult mai direct în susţinerea producţiei pe termen scurt atât cu resurse dar şi cu instrumente. În acelaşi timp politica fiscală este cea mai potrivită pentru a susţine măsurile implmentate de Ministerul Sănătăţii pentru a reduce amploarea epidemiei de coronavirus dar şi pentru tratarea pacienţilor”.

    Cîţu adaugă că situaţia este diferită, deoarece în 2008/2009 politica monetară avea instrumentele potrivite, în timp ce acum politica fiscală este chemată să susţînă creşterea economică pentru că are cel mai direct impact.

    „Am spus-o şi o repet. România are şi resursele şi instrumentele fiscale pentru a face faţa fară nicio problema acestui şoc. Am fost precauţi, am luat în calcul mai multe scenarii şi acum se vede. Există un alt efect al şocului pe partea de ofertă care va face că economia globală să-şi REVINĂ rapid, din punctul meu de vedere. Companiile vor investi MASIV în tehnolgie de producţie în perioada următoare. Mă aştept că efectele economice ale COVID -19 să fie MINIME în condiţiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale (dupa raspunsul politicii monetare). Combinaţia politică fiscală şi investiţii în tehnologie vă RECUPERA INTEGRAL în partea a doua anului pierderea suferită la nivel globla în primul trimestru. Cheia este să răspundem RAPID! Până acum România a răspuns foarte bine şi se vede”, conchide premierul desemnat.

  • Cîţu: Trebuie negociată cu Comisia Europeană viteza de întoarcere sub ţinta de deficit de 3%

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, spune că deficitul bugetar va scădea sub 3% în 2022, iar România trebuie să obţină acordul Comisiei Europene pentru acest termen în discuţiile pe procedura de deficit excesiv.

    „Procedura înseamnă să prezinţi un set de măsuri prin care vei reduce deficitul în viitor. Şi le-am prezentat în strategia fiscal-bugetară, care reduce deja deficitul în viitor, în 2022, sub 3%. Cred că singurul lucru care trebuie să fie negociat cu Comisia Europeană este viteza cu care te întorci sub 3%. Bineînţeles, Comisia ar fi spus că trebuie să ne întoarcem sub 3% anul acesta, noi spunem foarte clar că nu se poate aşa ceva, pentru că asta ar însemna ca politica fiscală să afecteze negativ economia şi nu vom face aşa ceva”, a spus ministrul Finanţelor.

    Ministrul a adăugat că intrarea în procedura de deficit excesiv s-a luat în calcul la construcţia bugetului pe acest an.

    „Strategia fiscal-bugetară arată deja că deficitul bugetar va scădea sub 3% în 2022. Noi am luat în calcul când am construit bugetul pe 2020 că vom intra în procedura de deficit excesiv. Nu aveam cum să evităm după ce am găsit acolo la execuţia bugetară pe ultimul an. Ştiam foarte bine că vom depăşi 3%, am spus asta din prima zi, deci nu aveam cum să evităm. Procedura de deficit excesiv este ceva automat, în momentul în care ai trecut de 3% intri în discuţii cu Comisia Europeană despre această procedură”, a declarat Florin Cîţu.

    Acesta a precizat că, având în vedere execuţia bugetară pe primele două luni, s-ar putea să avem un deficit bugetar sub ţinta de 3,6% din bugetul pe 2020.

    Potriviti ministrului, încasările la TVA pe ianuarie au fost cele mai bune din 2016. Cîţu se aşteaptă la venituri în plus odată cu informatizarea ANAF, bani care nu au fost prinşi în buget.

  • Cîţu anunţă că România va intra în procedura de deficit excesiv în martie

    România va intra, cel mai devreme în luna martie, în procedura de deficit excesiv, a declarat ministrul demis al Finanţelor, Florin Cîţu. Declanşarea procedurii de către Comisia Europeană e „încă un cadou lăsat României de PSD”, iar deficitul va veni sub 3% în 2022, spune Cîţu.

    „România va intra în procedura de deficit excesiv, încă un cadou lăsat României de cei de la PSD, procedura de deficit excesiv, nu putem să evităm acest lucru. Ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară, ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar, în acelaşi timp, nu vrem să influenţăm negativ economia”, a spus Florin Cîţu, luni seară, la Realitatea Plus.

    Potrivit ministrului, decizia de a porni procedura de deficit excesiv pentru România este la Comisia Europeană: „vom vedea când va dori Comisia să o ia. Cel mai devreme este în martie, dar poate să fie şi în mai, depinde de Comisie”.

    Bugetul pe 2019 s-a închis cu un deficit de 4,6% din PIB, echivalentul unor cheltuieli cu 48,3 miliarde de lei mai mari decât veniturile bugetare.

    Bugetul elaborat de PSD pe anul trecut avea în vedere un deficit de 2,76%, ţinut în limita de 3% prin amânarea de plăţi, concedii medicale şi rambursări de TVA către firme.

    Guvernul PNL a decis să nu împingă aceste plăţi în 2020, ceea ce a dus la umflarea deficitului la 4,6%.