BusinessMagazin

Tag: CÎŢU

  • Cîţu: Există variantă să amânăm pentru două luni plata impozitului pe venit pentru persoane fizice

    Ministrul de Finanţe Florin Cîţu a anunţat că există varianta de a amâna, pentru două luni, plata impozitului pe venit pentru persoane fizice, însă doar pentru anumite sectoare, acolo unde sunt probleme. El a precizat că marţi va fi definitivată varianta aleasă şi măsura.

    „Ne uităm şi la măsuri în ceea ce priveşte impozitul pe venit pentru persoane fizice şi astăzi se va definitiva şi această măsură, vedem cum va fi ea la final. Sunt mai multe variante. Există varianta să amânăm pentru două luni de zile plata impozitului pe venit pentru persoane fizice, dar pentru anumite sectoare, nu pentru toată lumea, acolo unde sunt probleme. Sunt mai multe variante, discutăm cu oamenii de afaceri şi vedem care este cea mai bună variantă în acest moment. Trebuie să ne gândim că nu ştim cât va dura această stare şi trebuie să dozăm oarecum eforturile, nu vrem să luăm toate măsurile acum şi apoi să rămânem fără a avea resurse în perioada următoare”, a declarat Florin Cîţu, marţi, la RFI.

    Liberalul a adăugat că deja au fost anunţate câteva măsuri, cum ar fi faptul că nu se mai pune poprire pe conturi sau prelungirea termenului pentru depunerea declaraţii de venit şi pentru impozitele locale.

    „Deja am anunţat câteva măsuri. Am prelungit termenul pentru depuneri de declaraţii, atât pentru impozite locale, cât şi pentru declaraţii de venit, atribuţiile ANAF au fost oarecum diluate, controalele se pot face la distanţă, nu mai punem popriri pe conturi, în ceea ce priveşte executarea silită la fel, suntem foarte atenţi, doar acolo unde sunt hotărâri judecătoreşti, continuăm să returnăm TVA”, a completat Cîţu.

    Chestionat cum vor fi rezolvate problemele sectoarele economice cu dificultăţi, în contextul coronavirusului, Florin Cîţu a spus: „Deja primim informaţii, oamenii merg deja în şomaj, sunt companii care au scăderi de producţie, aici vom avea criterii, scăderea cifrei de afaceri, comenzi etc.. Ştim foarte bine că de exemplu în industria HORECA sau în industria evenimentelor, unde deja nu poţi să mai ai adunări mai mari de 50 de persoane, este clar că acolo există o problemă şi acolo nici nu mai trebuie să îţi pui semne de întrebare dacă au fost sau nu afectate de această situaţie”.

    El a mai precizat că au fost comandate 36 de milioane de măşti, iar bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat.

    „Ieri (luni – n.r.), am mai făcut o comandă de 1,1 miliarde de lei, măşti, mănuşi, teste, chiar şi două spitale mobile. Am comandat de exemplu 36 de milioane de măşti. Până acum, s-au distribuit către Ministerul Sănătăţii în plus faţă de ce aveau la buget 1,7 miliarde de lei şi suntem dispuşi să cheltuim mai mult în această perioadă”, a conchis Cîţu.

  • Cîţu: Mă aştept ca efectele economice ale COVID -19 să fie minime

    Premierul desemnat Florin Cîţu se aşteaptă ca efectele economice ale COVID-19 să fie minime în condiţiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale: Combinaţia politică fiscală şi investiţii în tehnologie va recupera integral în partea a 2-a anului pierderea de la nivel globla în primul trimestru.

    „Cum ar trebui să răspundă politicile economice, fiscală şi monetară, şocului economic rezultat de pe urma epidemiei COVID-19? Răspunsul este direct legat de canalul prin care se transmite acest şoc în economie. Este un şoc care se transmite pe partea ofertei sau un şoc care se transmite pe partea cererii? Ambele?”, a scris Cîţu pe Facebook.

    În opinia acestuia, dacă impactul este transferat în economie pe partea ofertei, înseamnă o reducere a producţiei: „Oamenii stau acasă şi producţia se opreşte. Am văzut acest efect în China unde în primul trimestru datele arată recesiune. Producţia scăzută înseamnă în scurt timp preturi mai mari şi tot pe termen scurt inflaţie”.

    „Dacă impactul este transferat în economie pe partea cererii atunci vedem pe termen scurt o reducerea a cererii, oamenii nu mai ies din casa şi nu mai consuma bunuri şi servici (după ce au acumulat provizii). Asta înseamnă pe termen scurt o reducere a preturilor, o creştere a stocurilor şi în final reducerea producţiei. O primă concluzie, în ambele cazuri producţia scade ceea ce înseamnă o creştere economica mai mica. Deja instituţiile internaţionale estimează o creştere economică mai mică la nivel global în 2020 cu aproximativ jumătate de punct procentual. De aceea primul răspuns a venit din partea băncilor centrale care au REDUS ratele dobânzilor. Prin această măsură se introduce lichiditate în sistemul economic (ajută cererea) şi SCAD costurile de producţie”, adaugă premierul desemnat.

    Din punctul de vedere al lui Cîţu, măsura nu ajunge, dar este foarte bună: „Având în vedere că ne confruntăm la nivel global cel mai probabil cu un şoc pe partea ofertei, este nevoie atât de politica monetară cât şi de politica fiscală pentru a ATENUA efectele economice ale coronavirus. DAR politica fiscală poate acţiona mult mai direct în susţinerea producţiei pe termen scurt atât cu resurse dar şi cu instrumente. În acelaşi timp politica fiscală este cea mai potrivită pentru a susţine măsurile implmentate de Ministerul Sănătăţii pentru a reduce amploarea epidemiei de coronavirus dar şi pentru tratarea pacienţilor”.

    Cîţu adaugă că situaţia este diferită, deoarece în 2008/2009 politica monetară avea instrumentele potrivite, în timp ce acum politica fiscală este chemată să susţînă creşterea economică pentru că are cel mai direct impact.

    „Am spus-o şi o repet. România are şi resursele şi instrumentele fiscale pentru a face faţa fară nicio problema acestui şoc. Am fost precauţi, am luat în calcul mai multe scenarii şi acum se vede. Există un alt efect al şocului pe partea de ofertă care va face că economia globală să-şi REVINĂ rapid, din punctul meu de vedere. Companiile vor investi MASIV în tehnolgie de producţie în perioada următoare. Mă aştept că efectele economice ale COVID -19 să fie MINIME în condiţiile unui răspuns rapid al politicilor fiscale (dupa raspunsul politicii monetare). Combinaţia politică fiscală şi investiţii în tehnologie vă RECUPERA INTEGRAL în partea a doua anului pierderea suferită la nivel globla în primul trimestru. Cheia este să răspundem RAPID! Până acum România a răspuns foarte bine şi se vede”, conchide premierul desemnat.

  • Cîţu: Trebuie negociată cu Comisia Europeană viteza de întoarcere sub ţinta de deficit de 3%

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, spune că deficitul bugetar va scădea sub 3% în 2022, iar România trebuie să obţină acordul Comisiei Europene pentru acest termen în discuţiile pe procedura de deficit excesiv.

    „Procedura înseamnă să prezinţi un set de măsuri prin care vei reduce deficitul în viitor. Şi le-am prezentat în strategia fiscal-bugetară, care reduce deja deficitul în viitor, în 2022, sub 3%. Cred că singurul lucru care trebuie să fie negociat cu Comisia Europeană este viteza cu care te întorci sub 3%. Bineînţeles, Comisia ar fi spus că trebuie să ne întoarcem sub 3% anul acesta, noi spunem foarte clar că nu se poate aşa ceva, pentru că asta ar însemna ca politica fiscală să afecteze negativ economia şi nu vom face aşa ceva”, a spus ministrul Finanţelor.

    Ministrul a adăugat că intrarea în procedura de deficit excesiv s-a luat în calcul la construcţia bugetului pe acest an.

    „Strategia fiscal-bugetară arată deja că deficitul bugetar va scădea sub 3% în 2022. Noi am luat în calcul când am construit bugetul pe 2020 că vom intra în procedura de deficit excesiv. Nu aveam cum să evităm după ce am găsit acolo la execuţia bugetară pe ultimul an. Ştiam foarte bine că vom depăşi 3%, am spus asta din prima zi, deci nu aveam cum să evităm. Procedura de deficit excesiv este ceva automat, în momentul în care ai trecut de 3% intri în discuţii cu Comisia Europeană despre această procedură”, a declarat Florin Cîţu.

    Acesta a precizat că, având în vedere execuţia bugetară pe primele două luni, s-ar putea să avem un deficit bugetar sub ţinta de 3,6% din bugetul pe 2020.

    Potriviti ministrului, încasările la TVA pe ianuarie au fost cele mai bune din 2016. Cîţu se aşteaptă la venituri în plus odată cu informatizarea ANAF, bani care nu au fost prinşi în buget.

  • Cîţu anunţă că România va intra în procedura de deficit excesiv în martie

    România va intra, cel mai devreme în luna martie, în procedura de deficit excesiv, a declarat ministrul demis al Finanţelor, Florin Cîţu. Declanşarea procedurii de către Comisia Europeană e „încă un cadou lăsat României de PSD”, iar deficitul va veni sub 3% în 2022, spune Cîţu.

    „România va intra în procedura de deficit excesiv, încă un cadou lăsat României de cei de la PSD, procedura de deficit excesiv, nu putem să evităm acest lucru. Ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară, ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar, în acelaşi timp, nu vrem să influenţăm negativ economia”, a spus Florin Cîţu, luni seară, la Realitatea Plus.

    Potrivit ministrului, decizia de a porni procedura de deficit excesiv pentru România este la Comisia Europeană: „vom vedea când va dori Comisia să o ia. Cel mai devreme este în martie, dar poate să fie şi în mai, depinde de Comisie”.

    Bugetul pe 2019 s-a închis cu un deficit de 4,6% din PIB, echivalentul unor cheltuieli cu 48,3 miliarde de lei mai mari decât veniturile bugetare.

    Bugetul elaborat de PSD pe anul trecut avea în vedere un deficit de 2,76%, ţinut în limita de 3% prin amânarea de plăţi, concedii medicale şi rambursări de TVA către firme.

    Guvernul PNL a decis să nu împingă aceste plăţi în 2020, ceea ce a dus la umflarea deficitului la 4,6%.

  • Florin Cîţu vrea să informatizeze ANAF cu ajutorul CSAT

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu va solicita CSAT să declare informtizarea ANAF şi a Ministerului Finanţelor proiecte de importanţă naţională, pentrua putea fi realizate prin încredinţare directă, cît mai repede.

    CSAT este modul în care ministrul încercă să ocolescă birocraţia şi funcţionarii care nu-şi fac datoria. „Să putem merge pe încredinţare directă, să avem acest soft, să conectăm ANAF la secolul acesta în câteva luni, sper ca în martie, aprilie. Sunt oameni care sunt acolo care par să vrea să facă doar rău României. Nu există nicio scuză, decât rea voinţă şi poate şi alte interese”, a spus ministrul la Digi 24.

    Ministrul spune că faptul că sistemul informatic de la ANAF nu funcţionează este o problemă de securitate naţională.

    Cîţu a spus că pentru proiect se va face o cercetare de piaţă în urma căreia va fi aleasă firma sau firmele care se vor ocupa de informatizare. „Procedura e mult mai rapidă, nu se încredinţează primei firme venite. Costul nu pot să îl spun, dar veniturile pe care sperăm să le încasăm, dacă ne uităm în alte ţări după informatizarea Autorităţii Fiscale, vorbim de zeci de miliarde de lei. Deci costul va fi nesemnificativ, comparativ. Banii au fost acolo tot timpul de la buget pentru informatizare şi s-au cumpărat servere care staul pe holuri de trei ani de zile. Şi de la Banca Mondială. Acolo au fost bani de la Banca Mondială şi 30 de milioane de la buget”, a spus ministrul.

    Cîţu a precizat că firmele au fost obligate să cumpere casele de marcat fiscale, care să comunice cu Fiscul, fiind aplicate şi amenzi, dar că statul nu a făcut nimic pentru informatizare.

     

  • Cîţu: În România investiţile nu mai sunt penalizate sau suprataxate, aşa cum au făcut socialiştii

    România a schimbat direcţia şi investiţile în ţară noastră nu mai sunt penalizate sau suprataxate aşa cum au făcut socialiştii în ulitmii trei ani, spune într-o postare pe Facebook ministrul Finanţelor Florin Cîţu, aflat la Viena, la Forumul Europei Centrale şi de Est – Euromoney.

    „Astăzi am început la Viena trei zile de discuţii cu investitori din toată lumea interesaţi de România. Schimbarea guvernării în noiembrie anul trecut a readus România în atenţia acestor investitori. Competiţia pentru capital este acerbă, nu doar cu ţările din regiune”, adaugă Cîţu.

    Subiectele aflate pe agenda conferinţei Euromoney sunt perspectivele macroeconomice pentru Europa Centrală şi de Est pentru 2020 şi analiza economiei fiecărei ţări din regiune.

    Totodată, pe 16 ianuarie, ministrul Cîţu va participa la conferinţa UniCredit.

  • Teodorovici: Am lăsat colegului meu de la Finanţe, Cîţu, un proiect de buget cu un deficit de 2,82%

    Eugen Teodorovici a declarat că a lăsat la Ministerul de Finanţe un proiect de buget pentru anul viitor care prevede un deficit de 2,82%. Social-democratul a precizat că aşteaptă ca Guvernul să prezinte public proiectul de buget pentru a putea compara datele din cele două documente.

    „Nu, proiect de rectificare nu se putea face, pentru că a fost moţiunea şi noi am rămas implicit fără această putere de a legifera. Calcule făcute şi un proiect de buget a fost lăsat colegului meu, Cîţu, la Finanţe, cu un deficit de 2,82%. Aştept să prezinte public Guvernul Orban proiectul de buget pentru a compara datele din aceste două proiecte. Ce am lăsat noi, cu ce propun dânşii a se merge în Parlament pentru o discuţie şi desigur un vot în Parlament”, a afirmat Eugen Teodorovici, sâmbătă la Antena 3, întrebat dacă a lăsat un proiect de rectificare bugetară înainte de a pleca de la MFP.

    El a vorbit despre faptul că PNL a prezentat deficitul mai mare decât cel real, iar guvernarea PSD planificase pe acest an un deficit de 2,76%.

    „Deficitul mai mare decât ar fi real. Noi am planificat pentru anul acesta un deficit de 2,76%. Cred că nimeni nu îşi poate închipui că noi singuri, eu ministru de Finanţe, proiectam un buget pentru noi, partid de guvernământ, PSD, cu un deficit care să sară de 3%. În cel mai rău caz s-ar fi închis acolo undeva în marja lui 3% şi noi am fi putut uza de acea clauză europeană de investiţii care spune că dacă depăşeşti până la 0,5 cei 2%, atunci Comisia îţi consideră această depăşire ca fiind, ca să zic aşa, în marja permisă. Noi am discutat şi anii trecuţi despre această posibilă clauză care merge până la 0,5”, a explicat Teodorovici.

    Senatorul PSD a mai spus că PNL poate face orice rectificare bugetară doreşte, însă nu trebuie să urce peste ţinta de deficit de 3%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Teodorovici spune despre Florin Cîţu că este şantajist şi o marionetă

    „Uite cine vorbeşte de Al Capone! Tocmai acest Vasile Cîţu, care şi-a etalat acum o nouă calitate – cea de şantajist! Îl întreb: acest curaj şi l-a descoperit înainte sau după vizita la Palatul Cotroceni? Întâi m-a ameninţat cu plângeri penale, apoi a aruncat cursul valutar în aer şi s-a răzgândit, spunând că a fost doar o metaforă…cam neinspirată şi mult prea costisitoare pentru economie, aş adăuga eu. Acum mă ameninţă cu o alta instituţie, Curtea de Conturi. Ceea ce Vasile Cîţu nu ştie, este că eu nu mă las ameninţat sau şantajat de nimeni, cu atât mai puţin de o persoană manipulabilă şi vulnerabilă. Eu voi continua să #insistpentruRomania, în ciuda ameninţărilor lui Vasile Cîţu, pe care nu-l ajută nici discursul, nici poziţia, ca să abordeze comportamentul de mafiot. Şi totuşi, această tentativă de şantaj şi aceaste ameninţări penibile nu fac decât să trădeze faptul că Vasile Cîţu este o marionetă. Întrebarea este cine trage sforile? Aşa că îl somez public pe Vasile Cîţu să spună de cine este controlat? Şi-l mai somez public să enumere toate întâlnirile pe care le-a avut de când a preluat mandatul de Ministru al Finanţelor Publice! Atrag atenţia asupra faptului că Ministrul Finanţelor Publice este membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, deci Vasile Cîţu trebuie să ne spună dacă are întâlniri neoficiale cu structuri oculte care-l alimentează cu documente, bileţele şi măsuri!”, scrie Teodorovici.

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, l-a avertizat pe predecesorul său, Eugen Teodorovici, că va face public un document guvernamental ce arată că PSD nu intenţiona să majoreze pensiile în 2020. “Un mesaj clar pentru Eugen Teodorovici, pentru că în ultima perioadă a început cu acuzaţii care nu au niciun fundament. Dacă continuă în această direcţie mă văd forţat să public un document prezentat în Guvernul României care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020”, a spus ministrul, luni, într-o conferinţă de presă.nEl a citit un paragraf din concluzia documentului respectiv şi a spus că publicarea lui este o decizie politică ce trebuie luată în PNL. Acesta nu a precizat ce instituţie a elaborat documentul.

    Căţu a adăugat că încă din luna aprilie Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister. Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2019 ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că notele interne vor fi prezentate Curţii de Conturi.

  • Teodorovici spune despre Florin Cîţu că este şantajist şi o marionetă

    „Uite cine vorbeşte de Al Capone! Tocmai acest Vasile Cîţu, care şi-a etalat acum o nouă calitate – cea de şantajist! Îl întreb: acest curaj şi l-a descoperit înainte sau după vizita la Palatul Cotroceni? Întâi m-a ameninţat cu plângeri penale, apoi a aruncat cursul valutar în aer şi s-a răzgândit, spunând că a fost doar o metaforă…cam neinspirată şi mult prea costisitoare pentru economie, aş adăuga eu. Acum mă ameninţă cu o alta instituţie, Curtea de Conturi. Ceea ce Vasile Cîţu nu ştie, este că eu nu mă las ameninţat sau şantajat de nimeni, cu atât mai puţin de o persoană manipulabilă şi vulnerabilă. Eu voi continua să #insistpentruRomania, în ciuda ameninţărilor lui Vasile Cîţu, pe care nu-l ajută nici discursul, nici poziţia, ca să abordeze comportamentul de mafiot. Şi totuşi, această tentativă de şantaj şi aceaste ameninţări penibile nu fac decât să trădeze faptul că Vasile Cîţu este o marionetă. Întrebarea este cine trage sforile? Aşa că îl somez public pe Vasile Cîţu să spună de cine este controlat? Şi-l mai somez public să enumere toate întâlnirile pe care le-a avut de când a preluat mandatul de Ministru al Finanţelor Publice! Atrag atenţia asupra faptului că Ministrul Finanţelor Publice este membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, deci Vasile Cîţu trebuie să ne spună dacă are întâlniri neoficiale cu structuri oculte care-l alimentează cu documente, bileţele şi măsuri!”, scrie Teodorovici.

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, l-a avertizat pe predecesorul său, Eugen Teodorovici, că va face public un document guvernamental ce arată că PSD nu intenţiona să majoreze pensiile în 2020. “Un mesaj clar pentru Eugen Teodorovici, pentru că în ultima perioadă a început cu acuzaţii care nu au niciun fundament. Dacă continuă în această direcţie mă văd forţat să public un document prezentat în Guvernul României care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020”, a spus ministrul, luni, într-o conferinţă de presă.nEl a citit un paragraf din concluzia documentului respectiv şi a spus că publicarea lui este o decizie politică ce trebuie luată în PNL. Acesta nu a precizat ce instituţie a elaborat documentul.

    Căţu a adăugat că încă din luna aprilie Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister. Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2019 ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că notele interne vor fi prezentate Curţii de Conturi.

  • Ministrul Teodorovici ştia din aprilie 2018 că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB

    Încă din luna aprilie ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu la conferinţa de presă de joi. 

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2018 şi ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că documentele vor fi prezentate Curţii de Conturi.