BusinessMagazin

Tag: cetateni

  • Ce vor trebui să aibă tot timpul la ei, după Brexit, românii din Marea Britanie

    Milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie vor fi nevoiţi să aibă asupra lor documente de identitate pentru a demonstra că au dreptul să rămână în Regat şi după Brexit.

    Anunţul a fost făcut luni de către guvernul britanic, prin vocea secretarului de stat Amber Rudd: “Vom urma mai mulţi paşi, asigurându-ne că tehnologia disponibilă va uşura acest proces şi că vom acorda atenţie fiecărui imigrant.”

    Premierul Theresa May a declarat că speră să poată acorda drept de şedere unui număr de 3 milioane de cetăţeni europeni care locuiesc în Marea Britanie. În acelaşi timp, un milion de expaţi britanici ar urma să primească dreptul de a locui în ţările membre UE în care s-au stabilit.

  • Ce vor trebui să aibă tot timpul la ei, după Brexit, românii din Marea Britanie

    Milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie vor fi nevoiţi să aibă asupra lor documente de identitate pentru a demonstra că au dreptul să rămână în Regat şi după Brexit.

    Anunţul a fost făcut luni de către guvernul britanic, prin vocea secretarului de stat Amber Rudd: “Vom urma mai mulţi paşi, asigurându-ne că tehnologia disponibilă va uşura acest proces şi că vom acorda atenţie fiecărui imigrant.”

    Premierul Theresa May a declarat că speră să poată acorda drept de şedere unui număr de 3 milioane de cetăţeni europeni care locuiesc în Marea Britanie. În acelaşi timp, un milion de expaţi britanici ar urma să primească dreptul de a locui în ţările membre UE în care s-au stabilit.

  • Provocările Europei

    După anii în care Europa a fost zguduită de criza economică, a apărut un nou test pentru bătrânul continent: exitul Marii Britanii. O decizie care poate să devină un precedent ce ameninţă „visul european”. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, povesteşte de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune.

    Într-un moment în care atenţia întregii Europe este concentrată pe Brexit şi implicaţiile acestuia, Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe german, a povestit în timpul unei vizite în România de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune. În aceste condiţii, el a invocat necesitatea unor eforturi suplimentare din partea instituţiilor europene pentru a se apropia de cetăţeni în condiţiile în care „punţile dintre institţiile europene şi cetăţeni au devenit greu de identificat”.

    Schäuble a atenţionat că Europa nu este în cea mai bună situaţie istorică şi nu ar trebui să ne amăgim. Iar problema de bază este că majoritatea cetăţenilor nu înţeleg prea bine ce înseamnă Europa pentru ei. „Este necesar ca Europa să vină cu măsuri vizibile, palpabile. Să demonstrăm că se pot depăşi problemele, dar doar rămânând uniţi”, a spus Wolfgang Schäuble la Bucureşti, sosit într-o vizită anunţată din scurt.

    În privinţa Brexitului, ministru de finanţe german a transmis un mesaj ferm spunând că europenii nu trebuie să dea dovadă de foarte mare flexibilitate în discuţiile legate de ieşirea Marii Britanii din UE. Şi a avertizat că dacă Marea Britanie vrea să menţină accesul la piaţa unică, trebuie să respecte toate regulile.

    „Toţi regretăm decizia luată. Este o decizie a britanicilor. Este treaba lor să decidă asupra evoluţiei lor. Este clar că ne afectează pe toţi. Însă, britanicii trebuie să aleagă. Trebuie să le spunem că dacă vor să menţină accesul la piaţa comună, atunci trebuie să respecte toate regulile pieţei comune. Dacă nu vor să le accepte, nu pot avea acces la piaţa UE. Nu trebuie să dăm dovadă de foarte mare flexibilitate”, a subliniat ministrul de finanţe german.

    Intenţia este de a minimiza efectele negative ale Brexitului atât asupra Uniunii Europene, cât şi asupra Marii Britanii, susţine oficialul german. „Trebuie să dăm dovadă de coeziune în Europa, să demonstrăm că regulile sunt valabile pentru toţi. Trebuie să le dovedim oamenilor că Europa reprezintă plusvaloare.”

    Liderii Uniunii Europene au avertizat Marea Britanie că va putea menţine accesul la piaţa comunitară doar dacă va contribui la bugetul european şi va permite circulaţia cetăţenilor UE pe teritoriul britanic.

    Wolfgang Schäuble, cel mai puternic ministru din cabinetul cancelarului Angela Merkel, a fost la originea multor decizii importante luate de liderii zonei euro din ultimii ani. În stadiile timpurii ale crizei, Schäuble a propus crearea unui „Fond Monetar European” pentru a salva statele aflate în dificultate, idee considerată radicală la acea vreme. După un an şi jumătate, zona euro a pus bazele unui mecanism de finanţare permanent, Mecanismul European de Stabilitate, instituţie care seamănă cu fondul monetar dorit de Schäuble. Tot Schäuble a iscat vâlvă prin poziţia inflexibilă în negocierile dure privind datoria Greciei.

    Acum Schäuble aduce în discuţie necesitatea politicilor fiscale şi monetare comune la nivelul UE, spunând că multe probleme din Europa ar fi uşor de rezolvat, dar nu suntem gata pentru implementare. El a amintit de o declaraţie a preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, conform căreia dacă nu respecţi regulile pe care tu le-ai făcut şi le-ai impus, nu poţi avea pretenţia ca alţii să aibă încredere în moneda ta.

    Un adept al austerităţii şi al regulilor stricte, Wolfgang Schäuble a susţinut ideea ca Uniunea Europeană să modifice sistemul instituţional astfel încât regulile privind deficitul bugetar să se aplice cu stricteţe. El a criticat recent Comisia Europeană pentru atitudinea flexibilă faţă de Franţa, Spania, Italia şi Portugalia. Şi a propus ca reglementările privind deficitul să fie implementate de Mecanismul European de Stabilitate în condiţiile în care din cauza caracterului „politic“, Comisia Europeană evită să aplice riguros reglementările privind deficitul bugetar.

    „Trebuie să luptăm în continuare împreună, pentru ca regulile să fie respectate. Avem o uniune bancară pe care am sprijinit-o şi am dus-o mai departe. Dorim să ne îndreptăm spre uniunea pieţelor de capital. Este centrul integrării UE şi contribuie la stabilitatea acesteia.”

    Una dintre problemele recente care au evidenţiat fragilitatea unităţii la nivelul Uniunii Europene este problema migranţilor, după cum a amintit ministrul de finanţe german. „Fluxurile de migranţi, din Orientul Mijlociu şi Africa, fie că ne place sau nu, pot pune în pericol stabilitatea noastră internă. Este nevoie de o protecţie comună a frontierelor. Trebuie să distribuim echitabil povara. Trebuie să colaborăm cu statele învecinate, astfel încât traficanţii de migranţi să fie opriţi. Pledez pentru o abordare umanistă. Să nu îi mai lăsăm pe refugiaţi să moară în Marea Mediterană. Altfel, nu mai trebuie să vorbim de valori europene. Solidaritatea nu înseamnă niciodată o stradă cu sens unic. Există mai multe posibilităţi.”

  • Erdogan îndeamnă cetăţenii turci să schimbe valuta în lire ori în aur, pe fondul crizei financiare

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, le-a cerut vineri cetăţenilor turci care au numerar în dolari să schimbe banii în lire turce sau în aur, recomandând Băncii centrale să reducă rata dobânzii pentru a stimula creşterea economică, pe fondul crizei generate parţial de instabilitatea politică.

    Lira turcă a avut în noiembrie cea mai mare scădere înregistrată după criza financiară din anul 2008, în contextul creşterii valorii dolarului american şi din cauza instabilităţii politice de la Ankara după tentativa de lovitură de stat din iulie.

    Săptămâna trecută, Banca centrală din Turcia a majorat dobânzile pentru prima dată în ultimii trei ani, în tentativa de a stopa declinul lirei, deşi Erdogan ceruse reducerea costurilor de împrumut. Lira a continuat oricum să scadă.

    “Cei care păstrează în saltea monedă străină trebuie să o convertească în lire sau în aur”, a declarat Recep Erdoğan într-un discurs rostit vineri la un salon auto, relatează cotidianul Hurriyet.

  • Cum se descurcă cea mai frumoasa primăriţă din România

    Irina Onescu a ajuns în atenţia opiniei publice după ce s-a decis să candideze la fotoliul de primar al comunei Petriş din judeţul Arad. Irina Onescu şi-a făcut o carieră în mass-media ca prezentator la unul dintre cele mai întrăgite posturi de muzică. Printr-o campanie activă, tânăra a ajuns să câştige fotoliul de primar şi din primele zile s-a apucat de treabă.

    Primăriţa din Petriş a reuşit să îşi înfrăţească satul cu un oraş din Argentina. Speră ca într-o bună zi să aducă aici investitori şi turişti. Pontentialul zonei e uriaş iar ea ştie asta. Înspre munte satul e plin de case de lemn, vechi de sute de ani. Multe dintre ele scoase la vânzare pe câteva mii de euro, scriu cei de la ProTV.

    În şcoala din sat învaţă 130 de copii. Prima măsură pe care a luat-o aici a fost. A scos podelele din lemn şi a pus prachet, a refăcut pereţii, a remontat centrala electrică. Directorul i-a zis că de obicei primarii fac asta doar pe final de mandat.

    Satul are biserici de lemn vechi şi o moară de sute de ani, care încă funcţionează. Irina se luptă acum să îi facă pe săteni să realizeze că stau pe o comoară, că pentru produsele lor orăşenii ar scoate bani buni din buzunar. A lansat şi o campanie: “Foaie verde de măcriş, haide lume la Petriş”, merge la târguri cu ţăranii şi plănuieşte să deschidă în Timişoara, oraş care va fi capitală culturală europeană, un magazin în care să se vândă produse din Petriş, mai scrie sursa citată.

  • Cum se descurcă cea mai frumoasa primăriţă din România

    Irina Onescu a ajuns în atenţia opiniei publice după ce s-a decis să candideze la fotoliul de primar al comunei Petriş din judeţul Arad. Irina Onescu şi-a făcut o carieră în mass-media ca prezentator la unul dintre cele mai întrăgite posturi de muzică. Printr-o campanie activă, tânăra a ajuns să câştige fotoliul de primar şi din primele zile s-a apucat de treabă.

    Primăriţa din Petriş a reuşit să îşi înfrăţească satul cu un oraş din Argentina. Speră ca într-o bună zi să aducă aici investitori şi turişti. Pontentialul zonei e uriaş iar ea ştie asta. Înspre munte satul e plin de case de lemn, vechi de sute de ani. Multe dintre ele scoase la vânzare pe câteva mii de euro, scriu cei de la ProTV.

    În şcoala din sat învaţă 130 de copii. Prima măsură pe care a luat-o aici a fost. A scos podelele din lemn şi a pus prachet, a refăcut pereţii, a remontat centrala electrică. Directorul i-a zis că de obicei primarii fac asta doar pe final de mandat.

    Satul are biserici de lemn vechi şi o moară de sute de ani, care încă funcţionează. Irina se luptă acum să îi facă pe săteni să realizeze că stau pe o comoară, că pentru produsele lor orăşenii ar scoate bani buni din buzunar. A lansat şi o campanie: “Foaie verde de măcriş, haide lume la Petriş”, merge la târguri cu ţăranii şi plănuieşte să deschidă în Timişoara, oraş care va fi capitală culturală europeană, un magazin în care să se vândă produse din Petriş, mai scrie sursa citată.

  • Cum se descurcă cea mai frumoasa primăriţă din România

    Irina Onescu a ajuns în atenţia opiniei publice după ce s-a decis să candideze la fotoliul de primar al comunei Petriş din judeţul Arad. Irina Onescu şi-a făcut o carieră în mass-media ca prezentator la unul dintre cele mai întrăgite posturi de muzică. Printr-o campanie activă, tânăra a ajuns să câştige fotoliul de primar şi din primele zile s-a apucat de treabă.

    Primăriţa din Petriş a reuşit să îşi înfrăţească satul cu un oraş din Argentina. Speră ca într-o bună zi să aducă aici investitori şi turişti. Pontentialul zonei e uriaş iar ea ştie asta. Înspre munte satul e plin de case de lemn, vechi de sute de ani. Multe dintre ele scoase la vânzare pe câteva mii de euro, scriu cei de la ProTV.

    În şcoala din sat învaţă 130 de copii. Prima măsură pe care a luat-o aici a fost. A scos podelele din lemn şi a pus prachet, a refăcut pereţii, a remontat centrala electrică. Directorul i-a zis că de obicei primarii fac asta doar pe final de mandat.

    Satul are biserici de lemn vechi şi o moară de sute de ani, care încă funcţionează. Irina se luptă acum să îi facă pe săteni să realizeze că stau pe o comoară, că pentru produsele lor orăşenii ar scoate bani buni din buzunar. A lansat şi o campanie: “Foaie verde de măcriş, haide lume la Petriş”, merge la târguri cu ţăranii şi plănuieşte să deschidă în Timişoara, oraş care va fi capitală culturală europeană, un magazin în care să se vândă produse din Petriş, mai scrie sursa citată.

  • Programul Diaspora Start-Up: 58 de români se întorc acasă şi demarează o afacere cu fonduri europene

    În cadrul Programului „Diaspora Start-Up”, prin care se doreşte stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din afara ţării şi a celor reîntorşi în ţară, au fost depuse 58 de proiecte din partea entităţilor (organizaţii, asociaţii, etc) din România şi din străinătate, care doresc să devină administratori de schemă de antreprenoriat. Mai departe, cei care vor primi finanţare (entităţile constituite în administratori de schemă) vor deschide apelul către cetăţenii români din străinătate (în a doua jumătate a anului 2017), care doresc să îşi deschidă o afacere înRomânia.

    Apelul a fost deschis pe 12 octombrie şi închsi marţi, 29 noiembrie, valoarea finanţării fiind de 30 de milioane de euro, prin intermediul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce măsuri trebuie să ia companiile pentru a proteja datele clienţilor?

    Multe companii trebuie pur şi simplu obligate să ia măsuri pentru a se proteja. Dovadă şi legea care impune camere video sau agenţi de pază la casele de schimb valutar. Pe acelaşi principiu, Comisia Europeană a decis că toate instituţiile care procesează date personale trebuie să şi aibă grijă de acestea. pentru acelea care nu vor reuşi, oficialii europeni au pregătit o serie de amenzi usturătoare. Ce impact vor avea noile reglementări asupra companiilor din România şi cum ar trebui acestea să-şi securizeze datele?

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, destinat să adapteze Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Noua legislaţie le va permite cetăţenilor să exercite un control sporit asupra datelor lor cu caracter personal. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, două treimi dintre europeni (67%) au declarat că sunt îngrijoraţi în legătură cu faptul că nu deţin controlul deplin asupra informaţiilor pe care le furnizează online.

    „Noile directive, care au fost aprobate de Consiliul European la începutul acestui an, reglementează termenul de date personale gestionate de anumite companii. Vorbim de organizaţii din domeniul medical, energetic şi nu numai. Sunt multe organizaţii cărora noi le oferim datele personale până la un nivel destul de avansat, iar noile directive reglementează partea asta. De asemenea, sunt specificate şi amenzi pentru companiile care pierd aceste date, iar datele devin publice”, explică Gabriel Gîdea, director de dezvoltare la Kingston Technology România şi Bulgaria, companie cu activitate în domeniul producţiei şi comercializării de produse pentru stocare, de pildă stickuri USM sau harduri externe. După cum explică managerul companiei Kingston, directiva europeană prevede şi un cuantum maxim de amenzi: 4% din cifra de afaceri globală sau 20 de milioane de euro.

    Ideea acestei directive, spune Gîdea, a plecat de la legile care erau implementate în anumite ţări din Europa de mai mult timp. „Ştiu sigur că în Marea Britanie există o astfel de lege care are cinci sau şase ani; în alte ţări nu există însă reglementări de genul ăsta. În Regatul Unit a fost chiar un exemplu în acest sens: un angajat al unei firme de pensii private a pierdut un stick de memorie care avea datele a 40.000 de clienţi. Cineva a găsit stickul, datele au ajuns publice, iar autorităţile s-au sesizat. A urmat apoi un proces soldat cu o amendă de 5 milioane de lire sterline; se întâmpla acum trei ani.”

    Părerea sa este că implementarea unor măsuri de securitate trebuie să se producă de sus în jos: în primul rând, tot managementul trebuie să fie la zi cu prevederile acestei directive şi să stabilească politici de securitate şi de gestionare şi transfer al datelor în interiorul companiei, să stabilească cine are acces la ce date şi să informeze apoi toţi angajaţii. „Momentan, cred că sunt protejate doar acele companii în care protecţia este obligatorie. Nu neapărat din punctul de vedere al directivei europene, cât mai ales din punctul de vedere al sensibilităţii datelor. Vorbim despre companii care utilizează deja stickuri cu criptare, pentru că ori au secrete industriale, ori informaţii de altă natură care nu trebuie să ajungă publice; nu vorbim neapărat de date personale ale clienţilor”, spune Gîdea.

    Mai mult de jumătate (54%) dintre companii nu au un angajat sau un departament care să se ocupe de tehnologiile emergente şi de impactul acestora, arată studiul Global Information Security Survey 2015, realizat de EY despre securitatea cibernetică. Studiul arată că majoritatea companiilor nu sunt mulţumite de felul în care sunt protejate de atacurile cibernetice. 88% dintre respondenţi cred că securitatea informaţională nu satisface pe deplin nevoile organizaţiilor pentru care lucrează, în vreme ce 36% dintre ei spun că e foarte puţin probabil să detecteze un atac cibernetic sofisticat.

    Din punctul de vedere al transferului de date pe mediu extern, companiile au două modalităţi de a se proteja: una ar fi să blocheze toate porturile USB din firmă, şi în momentul acela totul se transferă prin cloud sau pe serverul companiei, a doua ar fi să folosească stickuri criptate. „Sunt domenii – şi vor exista mereu – unde cloudul nu este suficient; va trebui să tranferi informaţia, la un moment dat, pe un mediu extern. Şi, sigur, criptarea e cea mai sigură metodă de protecţie în acest caz, pentru că vorbim de flexibilitatea pe care ţi-o dă folosirea unui stick de memorie criptat”, crede Gabriel Gîdea.

    Kingston Digital a achiziţionat în luna februarie compania IronKey, cunoscută pentru sistemele avansate de criptare. Astfel, clienţii IronKey vor avea acces la serviciile vânzări şi de suport tehnic puse la dispoziţie de Kingston. IronKey EMS, sistemul de management al USB-urilor, este o soluţie flexibilă care poate fi implementată atât în cloud, cât şi on premise. Impune folosirea unor politici specifice de securitate, cum ar fi parole puternice şi o limită de încercări, şi le permite administratorilor de sistem să dezactiveze de la distanţă unităţile pierdute sau furate. Kingston şi DataLocker au colaborat îndeaproape pentru dezvoltarea acestor soluţii avansate de criptare cu sistem de management.

    O altă mişcare importantă a celor de la Kingston a fost separarea diviziei de produse destinate gamingului, adică brandul HyperX. „Am început procesul acesta în momentul în care am înţeles că HyperX, ca brand de sine stătător, a devenit un nume puternic”, spune Gabriel Gâdea. „Ideea iniţială a HyperX a fost de performanţă, după care ne-am dus din ce în ce mai mult spre gaming. Kingston a rămas cu produsele de consumer şi corporate; din punctul meu de vedere, a fost lucrul corect. Acum, dacă mergi la un eveniment de gaming şi întrebi un participant de Kingston, nu o să ştie despre ce companie e vorba, dar cu siguranţă a auzit de HyperX.“

    Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, pentru că participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companiei va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games, care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

    Un alt exemplu este The International 2016, cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Fondul de premiere al turneului s-a ridicat la 18,5 milioane de dolari, fiind în continuă creştere an după an, deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

  • Este OFICIAL! Primele 100 de zile ale lui Trump vor avea un impact dezastruos asupra planetei

    Donald Trump şi-a prezentat principalele scopuri pe care le are în vedere în primele sale 100 de zile de preşedinţie. Printre acestea sunt incluse şi câteva despre mediu.

    Într-un videoclip postat pe Youtube, preşedintele ales afirmă că plănuieşte să elimine reglementările privind combustibilii fosili, astfel realizând milioane de locuri de muncă pentru cetăţeni şi eliminând politica de mediu a lui Barack Obama. Acestaec este încă începutul, deoarece planul lui Trump este în realitate altul.

    Vezi aici de ce primele 100 de zile ale lui Trump vor avea un impact dezastruos asupra planetei