Tag: cercetare

  • Scutirea de impozitul pe profit, “cu dedicaţie” pentru firmele care fac studii de fezabilitate în infrastructură – surse

    Firmele cu activităţi în sectorul cercetare-dezvoltare şi inovare vor fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de zece ani, potrivit unei ordonanţa de urgenţă publicată recent în Monitorul Oficial. Surse din piaţa de consultanţă fiscală au precizat, pentru MEDIAFAX, că această prevedere ar fi fost una cu dedicaţie pentru firmele care se ocupă cu studii de fezabilitate în domeniul infrastructurii.

    Gheorghe Boeru, preşedintele companiei Romair Consulting, specializată pe consultanţă în infrastructură, a declarat, pentru MEDIAFAX, că legea se aplică pentru firmele care fac studii de fezabilitate care înglobează şi cercetare, dar şi inovare.

    “Din punctul de vedere al experţiilor nostri, ordonanţa este foarte bună şi îşi produce efectul pentru societăţile care introduc pe lângă studii de fezabilitate, cum facem noi, şi elemente de cercetare şi inovare. Colegii mei îmi spun că cei care beneficiază de aşa ceva sunt fie institute, fie societăţi care fac numai cercetare şi inovare. Este o lege foarte bună. Din toate studiile de cercetare pe care le-am făcut, eu susţin că unele că reprezintă inovare, dar în alt sens. De exemplu, în cazul autostrăzii Comarnic-Braşov , s-a încercat construcţia ei timp de zece ani, dar nu s-a reuşit. Eu am venit cu un studiu de oportunitate şi am găsit soluţie de finanţare şi la UE şi de cofinanţare şi de execuţie. Pentru mine este un studiu de oportunitate care nu este echivalentul unui studiu de inovare. Aşa interpretează colegii mei, care spun că în cazul nostru nu se aplică. Dacă studiul de fezabilitate ar îngloba şi cercetare şi dezvoltare atunci s-ar aplica. Dar câte firme fac aşa ceva?”, susţine Gheorghe Boeru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Educatoare din Gorj, cercetată pentru că ar fi furat laptele şi cornul preşcolarilor

    Valerica Contoloru, o educatoare aflată în prag de pensionare la Grădiniţa Rugi, este cercetată de Comisia de Disciplină a Şcolii Gimnazile “Grigore Geamănu” din comuna gorjeană Turcineşti, de care aparţine grîdiniţa.

    Femeia în vârstă de 60 de ani a ajuns, în luna septembrie a anului trecut, prin transfer, de la Mătăsari la Grădiniţa Rugi, aflată în subordinea Şcolii Gimnazile “Grigore Geamănu” din comuna Turcineşti. Cadrul didactic din Târgu-Jiu, care împlineşte condiţiile de pensionare luna viitoare, şi-a cerut transferul în toamnă, pentru a fi mai aproape de casă, dar şi pentru că la Rugi avea în grijă doar zece preşcolari.

    Aceasta este acuzată de fostul soţ că, de la începerea activităţii, ar fi furat periodic din alimentele gratuite ale copiilor. Bărbatul a şi reclamat-o pe fosta soţie la Poliţie, după ce ar fi găsit, în frigiderul din locuinţa comună, cutii de lapte şi cornuri din cele oferite gratuit elevilor şi preşcolarilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul a pierdut peste 670 de milioane de euro din cauza contrabandei cu ţigări

    „În 2016, statul a pierdut circa 672 de milioane de euro, bani care în loc să meargă către priorităţile guvernamentale au ajuns în buzunarele contrabandiştilor. Statul va trebui să implice toate autorităţile de control pentru a lupta cu tendinţa de creştere a pieţei negre din ultima jumătate de an. Şi asta pentru că după 20 mai, când legea de transpunere a Directivei Europene a Tutunului îşi va produce toate efectele, traficanţii vor putea aduce din ţările vecine ţigări nu doar la jumătate din preţul la care sunt vândute în România, ci şi neconforme cu standardele europene. Tocmai de aceea, este necesară o implementare cât mai rapidă a Strategiei Naţionale de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun, cu participarea activă a tuturor factorilor cu atribuţii în domeniu”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, în creştere faţă de media anuală din 2015, de 16%, procentul din 2016 reprezentând cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent, conform datelor companiei de cercetare Novel Research.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care au fost descărcate cele mai multe aplicaţii de Android în 2016

    India ocupă primul loc în topul ţărilor în care s-au descărcat cele mai multe aplicaţii pentru Android – peste 6 miliarde – în 2016. Pe locurile doi şi trei s-au situat SUA şi Brazilia, potrivit firmei de cercetare App Annie. Cea mai populară aplicaţie în statul din Asia esteWhatsApp.-story go4it.ro

    India este a doua cea mai mare piaţă din lume pentru smartphone-uri, după China. Trebuie precizat faptul că magazinul virtual de aplicaţii Google Play nu este disponibil în China, din cauza cenzurii de stat. Acolo oamenii descarcă aplicaţii din magazinele virtuale ale producătorilor de telefoane sau ale unor giganţi precum Baidu sau Tencent.

  • Ion Iliescu, fost preşedinte al României, audiat în dosarul Mineriadei

    Ion Iliescu, fost preşedinte al României, a ajuns luni dimineaţa la Parchetul General, unde a fost chemat de procurorii militari pentru a i se aduce la cunoştinţă actul de inculpare în dosarul Mineriadei, cauză în care fostul şef de stat este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

    Întrebat de jurnalişti dacă se consideră vinovat de evenimentele din 1990, Ion Iliescu a declarat : “Nu, bineînţeles că nu”. Potrivit procedurii, fostului preşedinte i s-a prezentat actul de inculpare, punerea în mişcare a acţiunii penale fiind una dintre măsurile luate înainte de trimiterea dosarului în judecată. În condiţiile în care va dori, Ion Iliescu poate da declaraţii anchetatorilor în legătură cu acuzaţiile care i se aduc. Ion Iliescu este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ESET deschide un birou de cercetare şi dezvoltare la Iaşi

    Oraşele Montreal din Canada şi Iaşi din România vor găzdui două noi birouri de cercetare şi dezvoltare, aparţinând companiei de  securitate cibernetică ESET. Investiţia în capacitatea de cercetare va permite companiei să sprijine noile servicii, cum ar fi ESET Threat Intelligence, iar pe de altă parte să îmbunătăţească în acelaşi timp capacitatea de reacţie în faţa unor ameninţări informatice sofisticate. Această creştere confirmă, în continuare, strategia pe termen lung a companiei ESET, care vizează să devină un furnizor de securitate IT plasat în top 3 la nivel global.

    ESET intră astfel pe piaţa românească de forţă de muncă, deschizând primul centru de dezvoltare în Iaşi. Compania intenţionează să dedice acest centru pentru dezvoltarea tehnologiilor de bază şi back-end de la ESET. “În Iaşi se găsesc universităţi de calitate şi o forţă de muncă talentată care a corespuns cerinţelor de care aveam nevoie pentru alcătuirea unor echipe puternice şi independente, responsabile cu mentenanţa produselor şi a tehnologiilor existente, precum şi cu dezvoltarea unora noi”, a explicat Malcho cu privire la motivele din spatele alegerii acestei locaţii.

    Noul birou din Montreal presupune o extindere a unui birou deja funcţional, fondat şi localizat iniţial în campusul Politehnicii din Montreal, în anul 2009. Cea mai importantă lucrare de analiză elaborată aici, Operaţiunea Windigo, a fost răsplătită în cadrul celei de-a 24 Conferinţe Internaţionale Virus Bulletin din Seattle cu premiu întâi Péter Szőr oferit pentru cea mai bună lucrare tehnică. Noul birou, situat în afara campusului universitar, este gândit să îşi dubleze personalul în următorii cinci ani.

    Compania ESET reuneşte în prezent peste 1300 de profesionişti din întreaga lume. Sediul general este situat în Bratislava (Slovacia), cu centre regionale de distribuţie în San Diego, Buenos Aires şi Singapore. Compania are birouri suplimentare dedicate activităţilor de vânzări, de marketing şi de suport tehnic în São Paulo (Brazilia), Jena şi Munchen (Germania), Praga (Republica Cehă), Sidney (Australia), Bournemouth (Marea Britanie) şi Toronto (Canada). ESET a stabilit, de asemenea, o reţea extinsă de centre de cercetare a codurilor malware în Bratislava, Praga, Košice (Slovacia), Cracovia (Polonia), Montreal (Canada) şi Taunton (Marea Britanie), precum şi o reţea de parteneri ce acoperă peste 200 de ţări şi de teritorii.

  • Câţi migranţi trăiesc în România, de ce au venit aici şi unde sunt angajaţi ei

    Numărul imigranţilor în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populaţia generală, potrivit informaţiilor publicate în raportul de cercetare „Impactul imigraţiei asupra pieţei muncii din România”, un studiu asupra accesului migranţilor pe piaţa locurilor de muncă, în calitate de angajaţi şi antreprenori, realizat de Centrul de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor (CDCDI) din cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii.

    Cercetarea cuprinde analiza implementării politicilor de imigraţie cu efecte asupra pieţei muncii în perioada 2007 – 2015. Sursa datelor o constituie cadrul legislativ, strategic şi operaţional care reglementează accesul diferitelor categorii de migranţi la angajare şi la iniţiative antreprenoriale, datele oficiale furnizate de diferite instituţii (ITM, ANOFM, AMOFM, AJOFM, Universităţi, IGI şi altele) în baza legii accesului la informaţii publice, precum şi interviuri cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale şi, nu în ultimul rând, interviuri cu imigranţi aflaţi în România. Studiul se referă la cetăţenii străini cu şedere legală pe teritoriul României care provin din afara Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.

    Având în vedere că numai o parte dintre migranţii de pe piaţa locală sunt angajaţi (sub 10% din totalul populaţiei de imigranţi în vârstă de muncă), străinii nu sunt vizibili pe piaţa muncii, iar autorităţile nu consideră necesară adaptarea legislaţiei şi practicilor la nevoile acestora.

    Cei mai mulţi migranţi au venit în România pentru reîntregirea familiei. Studiile se află pe locul doi iar activităţile remunerate pe cel de-al treilea în rândul motivelor şederii migranţilor în România. Numărul străinilor cu şedere pentru desfăşurarea de activităţi remunerate a cunoscut cea mai dramatică scădere după perioada de maxim – 2008, astfel încât ponderea celor care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranţi.

    Printre altele, în studiul CDCDI se arată că:

    •        Unul din obiectivele declarate ale politicilor privind imigraţia este facilitarea accesului şi şederii legale pe teritoriul României a cetăţenilor din state terţe care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă. În prezent nici AJOFM, nici alte instituţii publice nu deţin date certe cu privire la nevoile de ocupare ale pieţei romȃneşti.

    •        Procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piaţa muncii a acelor străini care doresc să intre/să rămȃnă ȋn ţară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare.

    •        Procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eşuat ȋn ocuparea locurilor de muncă din surse interne – cu cetăţeni romȃni sau străini cu drept de şedere pe termen lung, UE sau SEE. La dosarul pentru obţinerea avizului de angajare trebuie să se regăsească adeverinţa eliberată de Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi, eventual, dovada anunţării locului de muncă într-un cotidian de largă circulaţie.

    •        Pentru continuarea ȋn Romȃnia a studiilor şi pentru obţinerea avizului de angajare  poate fi necesară, ȋn funcţie de locul de muncă şi de profesia practicată, recunoaşterea diplomelor de studii. Pentru diplomele de studii obţinute în state terţe, procedura de recunoaştere a diplomelor este extrem de greoaie, costisitoare şi discreţionară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui românesc sau dacă între România şi statul emitent nu există acorduri bilaterale privind recunoaşterea diplomelor.

    •        Antreprenorii care vor să obţină viză de lungă şedere pentru activităţi comerciale trebuie să se supună cerinţelor din ce în ce mai stricte legate de investiţii şi planul de afaceri. Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

    •        Nefăcând parte dintre grupurile vulnerabile pe piaţa muncii în accepţiunea strategiei ANOFM, agenţiile de ocupare nu au programe speciale pentru imigranţi. Aceştia sunt trataţi ca orice cetăţean român  aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajaţii AJOFM recunosc că, datorită limbii şi culturii diferite, străinii au dificultăţi mai mari de integrare pe piaţa muncii.

    •        ONG-urile consideră că legislaţia nu este corelată cu realităţile de pe piaţa muncii şi din domeniile conexe (deficitul de medici, sistemele birocratice şi nefuncţionale pentru recunoaşterea studiilor şi calificărilor etc.), cu situaţia particulară a imigranţilor (lipsa actelor sau a diplomelor de studii, calificarea în meserii diferite de cele cerute pe piaţa sau imposibilitatea de a dovedi calificările) şi nici cu dificultăţile inerente perioadei de adaptare într-o ţară nouă (limbă, cultură).

    •        Din interviurile realizate cu cetăţenii străni, dificultăţile menţionate de aceştia în integrarea pe piaţa muncii în România sunt legate în principal de barierele de limbă care constituie un obstacol important în obţinerea informaţiilor, de diferenţele culturale, de necunoaşterea drepturilor migranţilor de către autorităţi, încălcări ale condiţiilor de muncă de către angajatori şi discriminare. În plus, au fost semnalate procedura extrem de lungă şi anevoioasă a recunoaşterii studiilor finalizate în state terţe şi blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale.

    •        Imigranţii intervievaţi care au afaceri în România sau care îşi doresc o implicare antreprenorială, au menţionat obstacole legate de la finanţări/credite, dificultăţi de înţelegere a legislaţiei, birocraţie sau teama de a fi expulzat. Este identificată teama de practici abuzive, discriminatorii – de controale mai frecvente decât la afaceriştii români.

    Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei (EMINET), proiect cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

  • Cele mai scumpe oraşe din lume

    O nouă cercetare realizată de o agenţie de turism, The Crazy Toursit, folosindu-se de datele adunate de pe platforma Numbeo (preţuri legate de costul de trai sunt adăugate de către utilizatori) arată că oraşele faimoase precum New York sau Singapore au fost depăşite de către micuţul orăşel Hamilton, capitala arhipelagului Bermuda, o dependenţă a Regatului Unit al Marii Britanii, potrvit Daily Mail.

    Astfel, un om care trăieşte în Hamilton, Bermuda are nevoie în medie de 4769 de dolari pe lună, depăşind San Francisco (4,612), New York (4,207), Geneva (3,314), Hong Kong (3,244), Londra (3,228), Dubai (3,006) sau Singapore (2,940).

    În majoritatea cazurilor, cei mai mulţi bani se duc pe chirie (72,2% San Francisco sau 51% pentru Geneva), următoarea mare cheltuială reprezentând-o mâncarea (fie acasă, fie la restaurant). Dintre primele şase oraşe aflate în top în Londra şi Hong Kong este cel mai scump transport în comun, pe când cei din Hamilton plătesc cel mai mult pe utilităţi.

    Un elveţian din Geneva trebuie să scoată din buzunar 19,35 de dolari pentru un bilet la cinema, pe cand un cetăţean din Hamilton trebuie să de nu mai puţin de 140 de dolari (abonament lunar).

  • Unde trăiesc cei mai mulţi dintre miliardarii lumii

    Statele Unite, China şi Rusia sunt ţările în care trăisc cei mai mulţi miliardari din lume, conform raportului Global Wealth 2016 realizat de institutul de cercetare al Credit Suisse. În Europa se află 282 de miliardari, adică mai puţin de jumătate decât în SUA.

    În ultimele 12 luni, averile la nivel global au crescut cu 3,5 mii de miliarde de dolari, la 256 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. În total este vorba de peste 2000 de persoane care împart bogaţia în întreaga lume.

    Astfel, cei mai mulţi miliardari trăiesc peste Ocean, în Statele Unite, respectiv 582 de persoane, printre aceştia regăsindu-se cel mai bogat om din lume, Bill Gates, fondatorul Microsoft, a cărei avere este estimată la 78,5 miliarde, Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, magnatul Warren Buffet şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

    A doua poziţie este ocupată de China, ţară în care trăiesc 244 de miliardari, urmată de Rusia (96 de miliardari), Germania (82 de miliardari) şi India (80 de miliardari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde trăiesc cei mai mulţi dintre miliardarii lumii

    Statele Unite, China şi Rusia sunt ţările în care trăisc cei mai mulţi miliardari din lume, conform raportului Global Wealth 2016 realizat de institutul de cercetare al Credit Suisse. În Europa se află 282 de miliardari, adică mai puţin de jumătate decât în SUA.

    În ultimele 12 luni, averile la nivel global au crescut cu 3,5 mii de miliarde de dolari, la 256 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. În total este vorba de peste 2000 de persoane care împart bogaţia în întreaga lume.

    Astfel, cei mai mulţi miliardari trăiesc peste Ocean, în Statele Unite, respectiv 582 de persoane, printre aceştia regăsindu-se cel mai bogat om din lume, Bill Gates, fondatorul Microsoft, a cărei avere este estimată la 78,5 miliarde, Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, magnatul Warren Buffet şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

    A doua poziţie este ocupată de China, ţară în care trăiesc 244 de miliardari, urmată de Rusia (96 de miliardari), Germania (82 de miliardari) şi India (80 de miliardari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro