“Un generator a fost avariat şi a fost declanşată o pană de electricitate, care va dura mai multe ore”, a explicat el. Oficialul european a adăugat că, din motive de securitate, s-a decis evacuarea clădirii. “Nimeni nu a păţit absolut nimic, toată lumea este în afara pericolului”, a adăugat el.”A fost evacuată toată lumea din clădire. Nimeni nu ştie nimic, nu ştim dacă suntem în pericol sau nu, cei de la Securitate nu ne-au spus nimic, ne-au recomandat să vorbim cu pompierii iar aceştia de asemenea nu ne-au zis nimic”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Ivan, şeful Delegaţiei PSD din PE.
Tag: Bruxelles
-
Ce lectii are de invatat Uniunea Europeana de la Belgia
Belgia a fost arareori in perioada moderna un pamant al
concordiei si al bunei intelegeri; tocmai de aceea, spun unii,
incercarile de a o pastra in forma actuala nu au mari sanse, cu
toate mecanismele constitutionale de reprezentare paritara a
grupurilor etnice. Cel mai recent exemplu: de la alegerile din
iunie 2010 incoace si, probabil, mult dupa ce acest text va fi
aparut, disputele politice dintre flamanzii vorbitori de olandeza
din nord si valonii vorbitori de franceza din sud impiedica
formarea unui guvern federal.Premierul Yves Leterme (51 de ani) conduce deja tara din martie
2008 – cu o pauza de 11 luni in 2009 -, iar ultimul an l-a gasit
blocat in postura de premier de tranzitie, pozitie din care a
reusit sa gestioneze onorabil nu doar presedintia prin rotatie a
Uniunii Europene, ci si situatia delicata a economiei belgiene. A
fost ajutat, paradoxal, de aceeasi constructie statala pe care acum
si-o disputa principalele formatiuni candidate la guvernare: Belgia
este o confederatie impartita intre cele doua etnii, plus zona
autonoma a Bruxellesului, centru politic nu doar al tarii, ci si al
principalelor institutii politice si militare europene.Insa flamanzii din nord, care inseamna circa 60% din populatia
totala, sunt sedusi tot mai mult de discursul izolationist al Noii
Aliante Flamande (N-VA), care a castigat aici o majoritate decisiva
in alegerile federale din iunie 2010. Si de atunci tot cer, fara
succes, o autonomie sporita pentru regiunea de nord, desi actualul
cadru legislativ le ofera flamanzilor dreptul de a-si decide
singuri in parlamentul regional politica economica si de mediu,
transportul si energia, pe langa chestiunile de educatie si
cultura, aflate in sarcina comunitatii lor lingvistice.
Da, guvernul federal a pastrat prerogativele de afaceri externe,
aparare, justitie, sanatate si protectie sociala, insa tocmai
acesta din urma pare a fi cel mai spinos dosar: dupa decenii in
care tara a fost marcata politic si moral de superioritatea rar
ascunsa a valonilor francofoni, care aveau apanajul zonelor
industriale lucrative, situatia s-a schimbat, pe masura ce
productia industriala s-a mutat in Orient, sub presiunea
reglementarilor de mediu si a cresterii exigentelor salariale.
Valonii sunt acuzati ca au ramas tributari unui trecut glorios,
bazandu-se prea mult pe programele de protectie sociala, iar
flamanzii nu uita sa arate ca somajul este, la “incapabilii” din
sud, dublu fata de nord.Belgia nu este la prima experienta de vid guvernamental federal:
in martie 2008, dupa noua luni de impas al discutiilor privind
formarea unui nou executiv ca urmare a alegerilor din iunie 2007,
actualul premier Yves Leterme, flamand de origine, a fost investit
in functie pentru un mandat care a tinut pana in luna decembrie a
aceluiasi an, cand a demisionat, ca urmare a scandalului din jurul
injectiilor de fonduri publice pentru salvarea grupului financiar
Fortis.Solicitarile flamanzilor de a se desprinde tot mai mult de
vecinii din sud dateaza inca din anii ’60. Li s-a raspuns mai intai
prin crearea comunitatilor, trei la numar, care ii reprezinta pe
vorbitorii de olandeza, de franceza si pe putinii vorbitori de
germana din est. La inceputul anilor ’80 au fost infiintate
actualele regiuni, tot in numar de trei: Flandra, Valonia si
Bruxelles, care s-au suprapus peste comunitatile anterioare.
Astfel, vorbitorii de germana se afla in regiunea valona, iar
locuitorii Bruxellesului apartin in acelasi timp si regiunii
autonome, dar si comunitatilor lingvistice specifice din care fac
parte.Tot complicand mecanisme statale ca sa evite un deznodamant
separatist, Belgia s-a transformat intr-un fel de Europa in
miniatura, cu aceleasi probleme de competitivitate si clivaje
etnice impachetate in mecanisme complicate de a le tine in frau pe
care le regasim, sub alte forme, si in alte parti ale Europei.
“Unitate in diversitate”, deviza de frunte a constructiei europene,
se aplica tot mai greu chiar in Bruxelles, oras in care afirmarea
propriei identitati ia forme adesea hilare: din mai, spre exemplu,
in metroul capitalei nu se mai difuzeaza melodii frantuzesti, la
reclamatia flamanzilor, care s-au plans ca autoritatea de transport
ar cam favoriza acest gen de muzica. -
Romania si Bulgaria ar putea adera in martie doar la spatiul aerian Schengen
O solutie de compromis avansata in aceasta saptamana la
Bruxelles a fost, potrivit unor surse diplomatice, ca Romaniei si
Bulgariei sa li se permita doar aderarea la spatiul aerian Schengen
in martie, urmand ca in octombrie sa poata fi luata o decizie si
privind frontierele terestre, daca vor exista progrese ale celor
doua state. Franta si Germania, carora li s-au alaturat ulterior
Finlanda si Olanda, si-au exprimat in mod repetat opozitia fata de
aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen in martie, argumentand
ca ambele tari au in continuare probleme cu justitia si aplicarea
legii.Potrivit lui Tvetanov, Finlanda si Olanda inclina mai degraba sa
urmeze pozitia actuala a Germaniei decat pe cea a Frantei. El a
subliniat ca Franta nu are argumente clare pentru amanarea aderarii
Bulgariei, ci doar vrea conditionarea ei de Mecanismul de Cooperare
si Verificare. -
Fostul comisar Gunter Verheugen nu mai are voie sa calce in institutiile de la Bruxelles
Executivul european nu i-a interzis insa noua activitate, asa
cum cereau organizatiile neguvernamentale si cum a facut in 2010
pentru un alt fost comisar, irlandezul Charlie McCreevy.
Bruxellesul l-a autorizat pe Gunter Verheugen sa isi continue
activitatea la conducerea unei companii de consiliere privind
institutiile europene, pe care a fondat-o anul trecut in Germania,
“The European Experience Company”, impreuna cu partenera sa si
fosta sefa de cabinet de la Bruxelles.Verheugen a fost comisar european responsabil cu extinderea
Uniunii (1999-2004), iar ulterior, pana anul trecut, comisar pentru
industrie.In octombrie, fostul comisar european responsabil cu piata
interna, Charlie McCreevy, a fost constrans de Comisie sa
demisioneze dintr-o banca, din cauza unui posibil conflict de
interese, o premiera in acest tip de caz. -
Cat vor rezista tarile bolnave ale zonei euro
Portugalia a scapat pentru moment din ghearele pietelor care-i
cereau dobanzi tot mai mari ca sa-i rostogoleasca datoriile: un
vant de schimbare venit dinspre Berlin si Bruxelles a ajutat
Lisabona sa obtina saptamana trecuta dobanzi putin sub 7% la doua
emisiuni de obligatiuni cu scadenta la patru ani (dobanda de 5,39%)
si la zece ani (dobanda de 6,71%), in valoare de 1,25 miliarde de
euro. Salvarea in extremis a Portugaliei a venit de la zvonurile ca
guvernul german va sustine propunerile Comisiei Europene de
revigorare a Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF),
fondul de 440 de miliarde de euro din care Grecia si Irlanda au
tras pana acum aproape jumatate pentru a se pune la adapost de
randamentele pantagruelice pe care investitorii le cereau ca sa le
cumpere obligatiunile suverane. Propunerile inseamna de fapt
garantii financiare extinse, adica mai multi bani din portofelul
Berlinului pentru salvarea statelor cu probleme de creditare din
zona euro.Ca Portugalia a scapat saptamana trecuta nu inseamna in mod
automat ca si miercurea aceasta, cand vrea sa stranga alte 750 de
milioane de euro de pe pietele financiare, va beneficia de acelasi
tratament; si mai greu de crezut e ca va avea acelasi noroc la
fiecare din multele licitatii pe care le mai pregateste pentru
acest an, cand trebuie sa onoreze datorii scadente de 27,7 miliarde
de euro. Iar dobanzile la care se imprumuta Lisabona, aproape de
pragul psihologic de 7% de la care Grecia si Irlanda au ajuns
direct in salonul de reanimare financiara al FMI si UE, sunt
nesustenabile pentru intreaga cantitate de datorie ce ajunge la
scadenta in urmatoarele luni.
In aceste conditii, guvernul condus de José Socrates se lauda in
fata unei audiente surde ca a reusit anul trecut sa coboare
deficitul bugetar la 7,3% din PIB (cu aproape un procent mai jos
decat estimarile initiale): dupa ce masurile de austeritate care
trebuie sa duca in 2011 deficitul la 4,6% vor fi puse in practica,
economia va scadea cu 1,3% (oricum stagnarea a fost cuvantul de
ordine in ultimul deceniu), iar credibilitatea financiara a
Lisabonei va fi pusa la indoiala si mai mult in lipsa unei plase de
siguranta din partea EFSF.In noiembrie, de altfel, Lisabona a trecut milimetric pe langa
soarta Irlandei, dobanzile la obligatiunile sale fiind pentru o
vreme tot peste pragul de 7%, ca sa scada apoi usor pentru cateva
saptamani, cat timp pietele au digerat anuntul ca Irlanda va fi
sprijinita cu 85 de miliarde de euro de Uniunea Europeana si de
Fondul Monetar International. Politicienii portughezi continua insa
sa nege cu vehementa vazuta anterior si la cabinetul grec si la cel
irlandez ca li s-ar fi cerut sa apeleze la fondul de urgenta
european sau ca ar avea nevoie de sprijin pentru a-si onora
datoriile.Informatiile de culise privind telefoane date pe firul scurt de
la Berlin si Paris pentru ca Portugalia sa ceara oficial sprijin
financiar international au inceput sa se inmulteasca dupa primele
zile ale anului, accelerate si de anuntul surprinzator al
guvernului condus de José Socrates ca devanseaza pentru aceasta
luna – si asa aglomerata in licitatii de finantare – mai multe
etape de rostogolire a unor credite scadente in acest an.De ce ar fi plauzibile aceste telefoane pe firul scurt? La fel
cum nici salvarea Irlandei nu era strict limitata la granitele
nationale, expunerile bancilor germane si britanice in sectorul
irlandez fiind consistente, si salvarea Portugaliei ar insemna de
fapt o gura de oxigen pentru Spania, la randul ei prinsa cu un grad
mare de expunere pe sectorul bancar portughez, ale carui bilanturi
din acest an vor fi serios afectate de austeritatea bugetara. Iar
despre Madrid s-a spus ca ar fi de fapt vanatul pe care-l asteapta
pietele financiare in acest an, unul suficient de mare ca sa
zdruncine serios stabilitatea EFSF.Potrivit protocolului de functionare al fondului de garantare
european, EFSF isi poate pastra ratingul maxim AAA cu conditia sa
pastreze o rezerva de cel putin 100 de miliarde de euro, or, dupa
probabila salvare a Portugaliei si posibila cerere de ajutor venita
din partea Spaniei, fondul si-ar inchide practic portile pentru
orice alta tara cu probleme, fie ea Belgia sau dolofana Italie, ale
carei datorii de 321 de miliarde de euro ce trebuie rostogolite in
acest an trezesc instinctele carnivore ale investitorilor
financiari. -
Cum a facut Elena Basescu o mica economie de 23.000 de euro
Europarlamentarul PSD Adrian Severin se afla in fruntea celor
mai instariti social-democrati, reusind intr-un an si jumatate sa
stranga in conturile bancare aproape jumatate de milion de euro.
Conform declaratiei de avere din 2009, cand a candidat la alegerile
europarlamentare, social-democratul a precizat ca detine in conturi
386.170 de lei, 140.013 euro si 2.665 de dolari.Dupa scrutin, Severin a depus o noua declaratie de avere,
potrivit careia in conturile bancare se aflau 314.777 de lei,
368.081 euro si 35.936 de dolari. Dupa ultima declaratie, de la
sfarsitul anului 2010, acesta a strans, pe numele sau si al sotiei,
234.497 de lei, 843.282 de euro si 35.936 de dolari, ceea ce
inseamna un surplus de 475.201 euro fata de 2009.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Reportaj: Daca nu Belgia, atunci unde?
Franta a fost intotdeauna tara pasionatilor de moda, Olanda
patria bicicletelor si Elvetia mama ciocolatei. Belgia insa este
tara tuturor. In Bruges, ciocolateriile te imbie la tot pasul. Zeci
de oferte garnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata
este fie produsa, fie ornata manual. Nimic nu este lasat la voia
intamplarii, de la forma si culoarea bomboanelor si a tabletelor de
ciocolata si pana la ambalaj. Ciocolata este in sine o atractie
turistica in Bruges, care atrage deopotriva localnici, dar mai ales
turisti, placut surprinsi de inventivitatea ciocolatierilor. {i cum
cele mai multe ciocolaterii sunt pe stradutele pietonale, care trec
peste canale si prin parcuri, precum si prin zonele de shopping,
orasul este in sine o invitatie la plimbare.Parcurile din Bruges sunt largi si cochete, cladirile frumos
conservate, iar preferata turistilor este o zi de relaxare in acest
orasel care este supranumit Venetia Nordului. Asadar, nu doar
ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinele de haine nu se
lasa mai prejos. Desi vanzatorii nu te asteapta in usa ca in Turcia
si desi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte “Orice la 10 lei”,
cumparatorii intra si nu ies cu mana goala. De fapt, asta m-a mirat
cel mai mult in Bruges: aproape toti oamenii care se plimbau prin
oras duceau in mana una sau mai multe sacose cu insemnele unui
brand de haine. Nici urma de priviri lungi la vitrine sau de
restrictii in bugetele de cumparaturi – toata lumea cumpara
ceva.In capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comerciala nu mai ai
loc sa pasesti. Cumparatorii se inghesuie in magazine, desi
perioada reducerilor inca nu a inceput.Pe o distanta de nici 400 de metri sunt, aproape unul dupa altul,
cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iese fara o
punga inscriptionata cu logo-ul retailerului suedez, iar in fiecare
magazin coada numara cel putin 5 persoane. La doar cativa pasi
gasesti toate numele momentului in ceea ce priveste moda
mass-market, cele mai multe detinute de spaniolii de la Inditex:
Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar cateva dintre
ele.Care este insa motivatia unui retailer sa isi deschida mai multe
unitati pe aceeasi ruta comerciala? Este evident vorba de imagine
si de vizibilitate, insa “in principiu pot exista mai multe motive.
Printre acestea se numara asumarea unei eventuale canibalizari de
vanzari proprii pentru a evita aparitia sau dezvoltarea unui
concurent intr-o zona apropiata cu potentialul de a afecta
afacerile”, crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager in cadrul
Roland Berger Strategy Consultants Romania.Poate fi vorba insa si de un concept de magazin diferit din punctul
de vedere al clientilor tinta, al gamei de produse oferite sau al
dimensiunii punctului de vanzare. “Astfel de complementaritate
poate exista, de exemplu, in cazul unui retailer de imbracaminte
care are un magazin distinct pentru articolele pentru barbati,
femei si copii. Acestea sunt plasate in apropiere unul de celalalt.
H&M, de exemplu, deseori practica astfel de diferentieri”,
explica Nemes. “Acelasi lucru este valabil si in cazul unui
retailer cu magazin de imbracaminte, dar si cu outlet de accesorii
sau obiecte pentru casa.” In pofida crizei financiare care si-a
lasat amprenta asupra economiilor europene si care a golit
buzunarele consumatorilor, sectorul de retail din Belgia este pe
plus. Astfel, in luna iulie a acestui an vanzarile au crescut cu
1,4% comparativ cu luna precedenta si cu 0,8% fata de aceeasi
perioada a anului precedent. Romania nu a simtit aceleasi cresteri
la acest capitol, ci dimpotriva, in conditiile in care declinul
lunar este de 10,5%, iar scaderea fata de 2008 se ridica la
8%.Cine sunt insa cei care cumpara? Turistii sau belgienii? Belgia nu
a fost niciodata o destinatie turistica de top. Nici in 2009 micul
stat nu a reusit sa intre in topul celor mai importante zece
destinatii turistice din lume dupa numarul de turisti
internationali primiti, unde se regasesc sase state europene, in
frunte cu Franta si Spania.Mai mult, anul trecut numarul de turisti straini a scazut cu 5,9%,
potrivit Eurostat. Evolutia turismului in Belgia a fost in ton cu
evolutia turismului mondial. {i numarul de belgieni care au ales sa
isi faca vacantele in strainatate a scazut, pentru prima data dupa
2004. Turismul intern a avut o evolutie mai buna, numarul
belgienilor care au preferat sa viziteze “frumusetile patriei”
crescand cu 1,6%. Printre turisti se gasesc si cativa romani
rataciti, care nu ocolesc Belgia, desi prefera sa isi petreaca
vacantele in alte tari europene, printre cele mai populare in anii
trecuti au fost Grecia, Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia,
Spania, Austria, Franta, Italia.“Sa stiti ca sunteti singura persoana din Romania care a decis sa
ne viziteze”, imi spune “gondolierul” unei barci din Bruges, care
stia sase limbi straine si cateva cuvinte in romana. In Bruges,
bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poate face pe apa
pentru turistii care vor sa cutreiere canalele si sa vada orasul
intr-o ora, pentru aproape 8 euro. {i bicicletele sunt la ele acasa
aici. Sute de biciclisti decoreaza strazile. In gara din Bruges te
simti ca in Amsterdam intr-o parcare de vehicule pe doua roti. Sute
de biciclete de toate culorile stau cuminti una langa alta in
asteptarea proprietarului. Nu doar localnicii opteaza pentru
biciclete, ci si turistii grabiti. Ciclistii sunt chiar
privilegiati, pentru ca exista peste 50 de strazi cu sens unic,
unde ei pot pedala in ambele directii. Bicicletele pot fi
inchiriate cu 3-4 euro per ora sau cu 6-12 euro pentru o zi
intreaga.Daca in orasele mici, precum Bruges sau Gent, oportunitatile de
transport sunt variate, in capitala europeana Bruxelles cele mai
bune optiuni raman transportul in comun sau masina. Din pozitia de
oras care gazduieste institutiile europene, Bruxelles se bucura de
un flux mare de oameni de afaceri, politicieni sau economisti care
vin in interes de serviciu.In fiecare zi, pragul institutiilor europene este trecut si de
zeci, chiar sute de romani, veniti fie pe cont propriu, in interes
personal sau de afaceri, fie adusi de europarlamentarii romani.
Fiecare europarlamentar roman dintre cei 33 primeste fonduri de la
Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoane la
Bruxelles. In zona office a orasului, oamenii, intotdeauna grabiti,
merg la pas alert spre o destinatie comuna: institutiile europene.
Cartierul european din Bruxelles, care gazduieste institutiile
europene, face nota discordanta cu restul capitalei Belgiei, unde
arhitectura pariziana se imbina cu aerul boem al Amsterdamului.
Cladirile de sticla si oamenii in costum dau tonul in acest cartier
aflat ceva mai departe de centrul orasului, unde arhitectura gotica
domina piata centrala, Grand Place, sau asa numita “inima a
orasului”.Bruxelles nu este insa unul dintre cele mai frumoase orase ale
Belgiei sau cel putin asta sustin atat localnicii, cat si turistii.
La capitolul turism, Bruges, Gent sau Antwerp sunt principalele
atractii.“Bruges este mult mai frumos decat Bruxelles, este mai turistic,
mai mic si mai romantic”, spune reprezentanta biroului de turism
din oras. Arhitectura bine conservata din Bruges il propulseaza in
topul celor mai frumoase orase din Belgia, potrivit celor mai multe
topuri. Andreea, un turist roman care a vizitat Belgia, spune ca
arhitectura e punctul forte al micutului oras de pe ape. -
Basescu l-a chemat la Bruxelles pe Baconschi pentru a conduce delegatia Romaniei la Summit-ul UE-Asia
Potrivit purtatorului de cuvant al lui Traian Basescu,
presedintele l-a chemat la Bruxelles pe ministrul de Externe,
Teodor Baconschi, pentru a asigura conducerea delegatiei nationale
a Romaniei la Summit-ul UE-Asia in lipsa sefului statului.
Presedintele si-a scurtat vizita de doua zile la Bruxelles si va
reveni luni seara in tara, urmare a decesului mamei sale, Elena
Basescu.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Parisul, pasibil de amenda
Uniunea Europeana a cerut Parisului sa-si puna legislatia in
acord cu prevederile europene referitoare la libera circulatie, in
caz contrar riscand sa fie penalizata financiar.Franta a deportat sute de imigranti romi in ultimele saptamani si
le-a demolat taberele, dar administratia lui Nicolas Sarkozy
sustine ca i-a tratat corect, trimitandu-i in Romania si Bulgaria
“voluntar”, platindu-le transportul si acordandu-le ajutoare in
valoare de 300 de euro. -
Forumul Roman de Sanatate de la Bruxelles: “Pacientii nu mai pot fi tratati ca acum 50 de ani”
Initiativa care asociaza reprezentanti ai tuturor grupurilor
socio-profesionale active in domeniul sanatatii, s-a intrunit la
Bruxelles, la mijlocul lunii aprilie, sub auspiciile Presedintiei
Romaniei. Reprezentanti ai breslei medicale, ai autoritatii
nationale din domeniul sanatatii, institutiilor europene,
reprezentanti ai pacientilor, ai farmacistilor si ai industriei au
discutat despre situatia sistemului de sanatate din Romania, grevat
si de dificultatile crizei economice, in contextul obiectivelor
politicilor de sanatate europene.In pofida faptului ca participantii proveneau din zone
socio-economice si profesionale diferite si sustineau agende si
prioritati conexe chestiunilor de asistenta medicale, din nou,
diverse, au agreat asupra catorva aspecte comune:– Nivelul curent de finantare a sistemului de sanantate din tara
(mai putin de 4% din PIB) nu favorizeaza o dezvoltare
sustenabila;
– Este imperios necesara o abordare globala, in scopul dezvoltarii
unei politici de sanatate consistente si cu efecte pozitive pe
termen lung, politica indreptata, in mod autentic, spre nevoile
reale ale sistemului si pacientilor pe care ii deserveste;
– S-a afirmat disponibilitatea tuturor participantilor la Forum de
a contribui la dialogul initiat, cu scopul de a identifica
posibilele solutii, si de a continua discutia la Bucuresti,
impreuna cu decidentii din domeniul sanatatii publice.Accesul la asistenta medicala reprezinta unul dintre drepturile
fundamentale, iar costurile cu sanatate trebuiesc intelese ca o
investitie care contribuie in mod real la dezvoltarea economica si
sociala. S-a observat ca statelecare, in periode de criza economica
si nu numai, au mentinut sau chiar au crescut investitiile sociale,
dezvolta tendinte de recuperare economica mai rapida si mai
suportabila decat alte state.Cu toate ca finantarea sanatatii si serviciile de sanatate sunt
o chestiune de subsidiaritate, aflata in intregime la latitudinea
Statelor Membre ale UE, politicile nationale/locale de sanatate
trebuie privite intr-un context mai larg:
– Modificarile demografice (imbatranirea populatiei) precum si
preocuparea pentru asigurarea eficientei si echitatii, necesita o
mai mare concentrare pe preventie si asistenta primara.
– Imbatranirea populatiei si dezvoltarea tehnologica indica
necesitatea unei abordari medicale mai personalizate.In acest context, s-a observat faptul ca bugetul de sanatate in
Romania este setat mult sub nivelul nevoilor reale, iar nealocarea
realista a fondurilor necesare asigurarii accesului la ingrijirea
sanatatii echivaleaza cu compromiterea acestui drept fundamental.
“Pacientii nu mai pot fi tratati ca acum 50 de ani”, a fost
observatia unuia dintre participanti.Participantii la Forumul Sanatatii au subliniat necesitatea si
responsabilitatea elaborarii si aplicarii unei politici de sanatate
consistente, dincolo de asperitatile politicianiste,urmarind
consecinte pozitive pe termen lung si care sa includa si optiunea
de crestere constanta a resurselor publice alocate, deodata cu
eficientizarea si optimizarea sistemului. Obiectivul ar fi de
echilibrare si a normelor de eficienta, calitate, siguranta si
accesibilitate.