BusinessMagazin

Tag: brand

  • Cum a început una dintre cele mai mari afaceri din lume şi cum a reuşit un imigrant să dezvolte un business cu 45.000 de angajaţi si unităţi deschise în toată lumea

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.

  • Brandul Arcadia – Spitale şi Centre Medicale din Iaşi, controlat de Dan Fiterman, are bugetate 20 mil. euro pentru investiţii în 2021

    ♦ Principalele direcţii de investiţii urmăresc echiparea cu tehnologie nouă, deschiderea unui spital de recuperare medicală cu 140 de paturi şi accentul pe zona de oncologie ♦ Companiile de sub umbrela Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale au ajuns la 109 mil. lei în 2020 după o creştere de peste 12%.

    Brandul de servicii medicale private Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale din Iaşi, înfiinţat în urmă cu 11 ani, fiind cel mai mare operator privat de sănătate din zona Moldovei, investeşte 20 mil. euro în 2021 în dezvoltare şi extindere, un nivel comparabil cu cel al unor jucători mari, cu extindere naţională.

    Jumătate din această sumă a fost in­vestită într-un nou spital de recu­pe­rare medicală, cu 140 de paturi, care va deschide această nişă pentru ope­ratorul medical, nevoia de astfel de servicii medicale fiind una importantă.

    „Planul de investiţii pentru 2021 este parte a unei strategii dezvoltată pentru minim doi ani. În această primăvară am investit peste 600.000 de euro în tehnologie state of the art, dedicată intervenţiilor de neuro­chi­rur­gie. În scurt timp, vom inaugura Sp­i­talul de Recuperare Medicală, care va cu­prinde o bază de tratament do­ta­tă cu cea mai recentă tehnologie. Este  un nou concept revo­lu­ţio­nar, cu importante beneficii pentru pa­cienţi, rezultat al unei ample analize şi al unei investiţii de peste 10 m­ilioane de euro. Tot în această pe­rioadă de­rulăm un amplu proces de eva­luare şi de analiză pentru a integra un concept revoluţionar în zona de on­cologie, radioterapie şi ra­dio­chirur­gie“, au transmis reprezentanţii Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale pentru ZF.

    Astfel, brandul de servicii medicale se extinde cu un nou spital de recuperare pentru pacienţii care au trecut sau urmează să treacă printr-o intervenţie chirurgicală. Construcţia a început în urmă cu trei ani, iar unitatea medicală va avea 140 de paturi pe o suprafaţă de 7.000 mp, la şase kilometri de Iaşi. Elementul central al spitalului îl va reprezenta un acoperiş din sticlă, care va deschide o grădină interioară, iar în jurul spitalului pacienţii vor avea la dispoziţie o suprafaţă de circa un hectar pe care antreprenorii vor să o folosească drept spaţiu de relaxare.

    „Sănătatea este un domeniu care implică multe provocări, atât la nivel de management, cât şi la nivel medical. Proiectele de investiţii pe care le avem în analiză sau în derulare reprezintă un răspuns la provocările pe care le implică dezvoltarea tehnologiei şi nevoile de sănătate ale pacienţilor din regiunea de nord-est şi nu numai.“

    „Grija pentru viitor implică şi grija pentru mediu şi pentru oameni. Iar provocărilor pe care principiul sustenabilităţii le impune, le răspundem în fiecare zi, prin programe distincte pe care le dezvoltăm“, au mai spus reprezentanţii operatorului medical din Iaşi.

    În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale companiei în 2020, toate entităţile de sub umbrela Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale au generat afaceri de 109 mil. lei, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, din calculele ZF pe baza informaţiilor oferite de companie. Profitul entităţilor medicale a ajuns la 21,1 mil. lei, după o creştere de 60%. Marja de profit este de aproape 20%, din calculele ZF.

    Pentru 2021, planurile de afaceri urmăresc o creştere până la 123 mil. lei şi prevăd un buget de 23,5 mil. lei. Familia Fiterman, care deţine operatorul privat, are afaceri şi în domeniul producţiei de medicamente, Dan Fiterman fiind directorul general al Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale.

    Din cadrul Arcadia fac parte în prezent un spital multidisciplinar, un spital de cardiologie intervenţională, trei centre de imagistică medicală, maternitatea şi şase centre medicale.Peste 1 milion de pacienţi au trecut pragul Arcadia în cei 11 ani de la deschidere. Pacienţii au venit din toate judeţele din jurul Iaşului.

    Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale este un jucător de talie medie în piaţa sănătăţii private, situându-se între primii zece jucători după cifra de afaceri la nivel naţional. Piaţa medicală privată este unul dintre domeniile care au funcţionat şi în pandemie. Cei mai mari jucători din acest domeniu sunt Regina Maria, MedLife şi Medicover.

     

  • Capitalistul săptămânii: Isadore Sharp. Cum a creat preşedintele lanţului hotelier Four Seasons un business cu 45.000 de angajaţi şi peste 100 de unităţi în întreaga lume

    În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.

     

    Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.

    După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.

    Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.

    Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în   Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.

    El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.

  • Afaceri de la zero. Florin Moroşanu valorifică lemnul care ar fi aruncat şi creează mese unicat sub brandul Moth, pe care l-a dus la peste 20.000 euro în 2020

    „Când mergem să achiziţionăm lemn, mergem la gatere, întrebăm unde este grămada de lemne de foc sau de rebuturi şi din acea categorie alegem lemnul.“

    Florin Moroşanu, fondatorul bran­dului Moth de mese uni­cat, aduce la viaţă bucăţi de lemn care altfel ar fi folosite pen­tru foc şi a pornit un busi­ness din dorinţa de a-şi dezvolta crea­ti­vi­ta­tea. Brandul Moth a ajuns la 20.000 euro vân­zări anul trecut şi produsele ajung prin in­ter­mediul site-ului moth.ro la clienţi indi­viduali, dar şi la companii, care comandă me­se pentru spaţiile lor.

    „Povestea noastră a început prin 2017 când am vrut să schimb ceva şi simţeam ne­voia să fac ceva într-un domeniu pe care nu îl cunoşteam, ceva ce nu credeam că voi putea face vreodată. Am început să mă do­cu­mentez pe ceea ce înseamnă lemnul, m-a atras foarte mult, îmi place povestea pe care o spune. Am aplicat la o finanţare Start-Up Nation, după care, cu ajutorul unui credit de la BT, am început implementarea“, a povestit Florin Moroşanu.

    Deşi a început businessul într-un do­meniu nou pentru el, din dorinţa de a explora zona creativităţii, Florin Moroşanu vede Moth ca un atelier de creaţie, în care accentul cade pe povestea pe care lemnul o spune, ajutat de meşterii din atelier.

    „Ţinem la ideea de atelier de creaţie şi la unicitate, care este dată şi de viziunea meşterului, dar şi de felul în care arată lemnul. Când mergem să achiziţionam lemn, mergem la gatere, întrebăm unde este grămada de lemne de foc sau de rebuturi şi din acea categorie alegem lemnul. Este foarte ieftin şi din aceste lemne cu nod, cu carii, crăpat alegem. Este perspectiva noastră asupra lemnului, chiar dacă are o carie sau un nod, acolo este farmecul lui“, a mai spus Florin Moroşanu.

    Totuşi, cu acest tip de lemn este mai greu de lucrat, pentru că necesită diverse pro­cese de curăţare, sigilare a lemnului până la produsul final. O masă poate avea ca termen de producţie câteva săptămâni sau câteva luni, în funcţie de lemn, mai ales că în unele cazuri sunt aplicate tra­tamente, lemnul trebuie să se usuce.

    „În primul rând, identificăm lemnul şi în funcţie de esenţa lui ne dăm seama ce putem face cu el. Dăm la o parte primul strat, vedem ce culoare are lemnul, curăţăm cariile şi ulterior intervine partea de lucru“, a mai spus Florin Moroşanu.

    Preţul pentru un produs poate varia de la 2.000 lei, la 12.000 lei, în funcţie de mate­rialele folosite şi de dificultatea procesului de producţie.

    Atelierul Moth este în Sighet, iar Florin Moroşanu lucrează cu oamenii din atelier de la distanţă, din Cluj. Motivul pentru care a ales Sighet pentru producţia efectivă a meselor ţine de industria bine dezvoltată a lemnului din acea zonă, de forţa de muncă specializată în prelucrarea lemnului, care ajută la crearea produselor unicate. Florin Moroşanu merge lunar în atelier, iar în restul timpului trimite schiţe, discută cu oamenii din producţie despre ce poate ieşi dintr-o bucată de lemn, contextul pandemic favorizând munca de la distanţă.

    „Avem clienţi individuali, persoane fizice, dar începând de anul trecut, care pentru noi a fost surprinzător de bun, am început să avem companii drept clienţi pentru care am făcut produse la comandă. Persoanele fizice văd tipul acesta de produs, înţeleg povestea, ceea ce noi promovăm, că încercăm să valorificăm lemnul la maximum şi încercăm să construim o poveste în jurul unor defecte“, a mai povestit fondatorul Moth.

    Produsele pot fi găsite pe site-ul moth.ro, dar şi pe pagina de facebook a brandului, un motiv pentru rezultatele financiare bune din 2020 fiind chiar promovarea produselor. Florin Moroşanu spune că nu vrea să intre pe alte categorii de produse, ci vrea să se specializeze pe producţia de mese unicate, dorind să nu piardă controlul asupra produselor.

    „În 2021 mă interesează să păstrez ideea Moth în zona unui atelier de creaţie, mă interesează focusul pe creativitate, încercăm să testăm lucruri pe care să le adăugăm în combinaţie cu lemnul astfel încât să putem face produse pe care nu le găsim deloc la noi, cum ar fi să adăugăm lemnului beton sau fibră de carbon. Mă interesează în acest an să fim cât mai creativi“, a mai adăugat Florin Moroşanu.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Ideile de afaceri vin în moduri diferite şi câteodată sunt şi mai ciudate. Cum a început un român o afacere profitabilă de la o simplă reclamă văzuta în Ucraina la televizor

    Pe Daniel Dogaru l-a inspirat în crearea unei afaceri o reclamă văzută în Ucraina. A identificat o oportunitate şi a profitat de ea. Aşa au ajuns pe piaţă supele instant Street Soup, un brand născut şi produs în Ucraina, dar cu lipici la publicul românesc.

    Este prima mea afacere şi primul meu loc de muncă. Am avut o idee iniţial să îmi fac o firmă cu materiale de construcţii, dar am realizat că nu am suficienţi bani, deoarece domeniul construcţiilor necesită investiţii mari şi aşa am ajuns aici. Iaşiul a fost primul oraş din România în care au apărut produsele de la Street Soup, dar între timp m-am extins în mai multe oraşe din ţară”, povesteşte Daniel Dogaru.

    Povestea a început să funcţioneze ca afacere în noiembrie 2020, iar la începutul anului 2021 s-a dezvoltat cu un magazin online, ceea ce a impulsionat vânzările. „M-am gândit că e pandemie şi că produsele acestea sunt perfecte pentru o astfel de perioadă, pentru că sunt naturale, bogate în proteine, vegane, fără gluten, fără ingrediente modificate genetic. Se potrivesc tuturor şi se prepară uşor.”

    Daniel Dogaru gestionează singur businessul, deşi membrii familiei îl susţin când are nevoie. Este absolvent al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar când a trebuit să pună Street Soup pe picioare nu s-a limitat doar la rolul de manager, ci le-a făcut pe toate: prelua comenzi, aproviziona magazinele, transporta produsele către clienţi. În timp, odată cu dezvoltarea, a reuşit să angajeze o persoană pentru preluarea comenzilor.

    „Investiţia iniţială a fost în jur de 35.000 de euro. Am pornit de la zero, în noiembrie am închiriat un depozit, am început să fac
    site-ul, am făcut comandă la fabrică şi abia la începutul anului 2021 am avut primele încasări.” Fabrica Street Soup se află în Ucraina, iar produsele se vând pe piaţa românească pe platforma proprie a businessului, dar şi prin intermediul eMAG. Fizic, supele se găsesc în băcănii din Iaşi, Timişoara, Bacău, Suceava, Tulcea şi Bucureşti. În plus, în curând, îşi vor găsi locul şi pe rafturile reţelelor de magazine Cora şi Auchan, promite Daniel Dogaru. În portofoliul Street Soup, se găsesc 23 de produse, dintre care opt tipuri de supă-cremă instant, opt tipuri de supă-cremă în pungă mare, patru feluri de terci la pahar şi trei feluri de piure din leguminoase uscate. Toate produsele sunt făcute pe bază de legume şi fructe naturale.

    În portofoliul Street Soup, se găsesc 23 de produse, dintre care opt tipuri de supă-cremă instant, opt tipuri de supă-cremă în pungă mare, patru feluri de terci la pahar şi trei feluri de piure din leguminoase uscate. Preţurile variază între 5 lei şi 17 lei.

    „În categoria de terci la pahar se întâlnesc ingrediente precum cuşcuş, hrişcă, ovăz şi fructe. Preţurile variază între 5 lei şi 17 lei.” Mulţi dintre clienţii Street Soup, potrivit statisticilor făcute până acum, sunt sportivi, notari, avocaţi, oameni din IT sau din saloane. În general, oameni care merg la serviciu ca înainte de pandemie, iar prânzul şi gustarea nu le iau întotdeauna în tihna de acasă. Aşa că un preparat instant le salvează masa. Daniel Dogaru spune că anul 2021 a început bine, una dintre marile reuşite fiind încheierea unui contract cu un distribuitor din Marea Britanie. Parteneriatele cu reţele mari prezente în România sunt şi ele în derulare. Ar mai fi nevoie doar de finanţare. „Am planuri mari de dezvoltare a afacerii, însă lipsa banilor mă face să le amân, până când voi acumula suficiente resurse ca să le pot realiza. Sunt optimist şi duc lucrurile începute până la capăt.” Faptul că a început businessul în plină pandemie a contat şi el în viteza cu care s-au desfăşurat lucrurile, dar, cu toate acestea, până acum Street Soup şi-a făcut loc în mesele de prânz şi gustările multor amatori. Iar Daniel Dogaru mai are multe idei în planul de business.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Mamanoua – kit dedicat mamelor (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Matei şi Roxana Coman

    Investiţii: câteva mii de euro

    Prezenţă: naţională

    Sezon Coffee – business în domeniul cafelei (Galaţi)

    Fondator: George Pohrib

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 260.000 de lei (54.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Nomiarts – recondiţionare de obiecte vechi (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Noemi Racz

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Kids Chef Academy – academie culinară pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Nisrin Stoica şi Ramona Dincă

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Tiny Transylvania – business în turism (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Tunde Csata şi Andrei Pop

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Prezenţă: pădurea Făget de lângăCluj-Napoca

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afacerea preferată a corporatiştilor care vor să facă şi altceva în afară de munca la program zi de zi

    Apicultura s-a transformat, în ultimii ani, în refugiul multor corporatişti care au vrut să-şi diversifice atât hobby-urile, cât şi sursele de venit, purtând grija micilor zburătoare care nasc dulci pasiuni ispititoare. Alţi antreprenori au ales să profite de produsele derivate din miere, ducând bogăţiile stupilor la următorul nivel. Proiectul Afaceri de la zero a fost portavoce pentru mai multe astfel de poveşti, de-a lungul ultimilor aproape doi ani. Le puteţi citi, pe scurt, în continuare şi pe larg pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    1. 3albine

    Ionuţ Ţăranu (de profesie programator), Silvian Chiruţă (jurist) şi Maria Ilinca (muzician) au pus împreună bazele afacerii 3albine în 2018, bazându-se pe experienţa în agricultură şi în apicultură a primilor doi. Businessul lor are două direcţii: una de producţie de miere din cei 20 de stupi proprii şi una de colectare de miere de la alţi apicultori şi îmbuteliere. Mica lor fabrică de procesare se află în judeţul Brăila. De-a lungul timpului, investiţiile celor trei asociaţi au fost constante. Banii au venit din surse proprii, iar investiţiile vor continua şi de acum încolo. Şi-au format şi o mică echipă, din circa şase-opt oameni, fiecare cu rolul lui bine stabilit. Mierea îmbuteliată sub brandul 3albine se vinde online, pe site-ul propriu şi prin reţelele de socializare, dar se regăseşte şi în câteva băcănii şi cafenele din Bucureşti. Pe lângă tipurile clasice de miere, din portofoliul 3albine fac parte şi mierea de cireş, de coriandru, de salvie sau de pădure.

     

    2. Bee Farming

    Silviu Ionuţ Tărăsincă nu ştia nimic despre apicultură în 2013, anul în care, pe 1 mai, a făcut primii paşi într-un business cu miere de albine. Bee Farming, afacerea care a prins contur în judeţul Vâlcea, la circa 50 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, a pornit de la un vis şi a crescut cu muncă şi pasiune. Investiţia iniţială pe care a făcut-o a fost destul de mare, pentru că nu avea niciun utilaj, aşa că în primul an a investit 10.000 de euro pentru a cumpăra tot ce îi trebuia, apoi a început să se extindă.

    A început să cumpere totul, de la prima daltă apicolă până la cutii de stupi şi centrifugă, toţi banii provenind din surse proprii, împrumuturi de la prieteni şi de la bancă. Deşi cei din jur îi spuneau că nu-şi va recupera investiţiile, antreprenorul a mers mai departe, a dedicat bani eficientizării proceselor, a cumpărat un camion pe care ulterior l-a transformat într-unul apicol, complet echipat şi utilat, dar a investit şi în marketing şi într-un magazin online. Acum, Bee Farming înseamnă în jur de 80 de familii de albine, iar planul este să depăşească 100 de familii. Atelierul de extracţie şi depozitare se află în acelaşi loc cu stupina, adică în judeţul Vâlcea. Producţia ajunge la circa două-trei tone pe an şi constă în şase sortimente de miere: de rapiţă, de salcâm, de tei, de floarea-soarelui, polifloră, de mană.

    Toată munca necesară este făcută de Silviu Tărăsincă împreună cu familia sa, toţi membrii implicându-se în activităţile stupinei, de la extracţie până la ambalare şi etichetare.

     

    3. Miere cu drag

    Anca Ciutacu se ocupa de fotografie înainte de a decide să ia în propriile mâini tradiţia familiei în apicultură şi să fondeze, alături de tatăl ei, Lucian, businessul Miere cu Drag. De la uzul propriu, ei au ajuns să vândă online mai ales în Bucureşti, iar acum se gândesc să dezvolte şi mai mult stupina din pădurea Reşca, judeţul Olt. Tatăl Ancăi a învăţat apicultura de la tatăl lui, care i-a făcut primii stupi cadou în anul 2007. Acum, familia Ciutacu recoltează în cantităţi mici şi
    lucrează artizanal, desfăşurându-şi activitatea în pădurea Reşca.

    Sortimentele de miere pe care le produc diferă de la un la altul. În 2019 de pildă, când au intrat pe piaţă, au avut miere polifloră, miere de mană, miere de păducel, însă nu pot avea sortimente fixe an de an, deoarece sunt multe variabile de care depinde totul. Printre ele, se numără plantele care le plac cel mai mult albinelor şi mierea pe care o dau ele de la un an la altul.

    Pe lângă pădurea Reşca, cei doi au căutat şi alte zone propice pentru producţia de miere şi au găsit un areal cu plantaţii de pomi fructiferi şi lanuri de lavandă, de unde îşi vor lărgi gama de sortimente naturale.

     

    4. Primitiv Foods

    Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods, în localitatea Pătârlagele din judeţul Buzău.

    Aveau livadă, aşa că iniţial se gândiseră să se orienteze către producţia de dulceţuri, însă ulterior au ales apicultura. Au început să facă miere şi au încercat să o vândă, mai întâi vrac, însă s-au confruntat cu mai multe dificultăţi. Pentru a se diferenţia în piaţă, s-au gândit la combinaţii de miere cu fructe, seminţe şi mirodenii

    Produsele făcute de Mihai şi Cristina Negoţ au la bază mierea de salcâm şi de rapiţă, la care se adaugă nuci, alune de pădure şi roşcove, cătină şi polen, aronia, fistic, cocos sau agrişe.

    Cei doi antreprenori, înainte de a fonda Primitiv Foods, aveau joburi în alte domenii decât apicultura, astfel că Mihai Negoţ era angajat la un importator de frâne, iar soţia lui făcuse un curs în domeniul coafurii.

     

    5. Prisaca Transilvania

    Ciprian Beu, un antreprenor din Cluj-Napoca, a folosit experienţa de IT-ist în dezvoltarea propriului business – Prisaca Transilvania, un brand de produse apicole. Mierea ia forma unor suplimente nutritive, produse cosmetice sau chiar suveniruri sub brandul Prisaca Transilvania într-o fabrică din Cluj, o afacere de familie înfiinţată în 2012. Ideea de business a pornit după ce antreprenorul a observat că în piaţa locală mierea nu era utilizată în mai multe forme, deşi exista cerere, mai ales pe partea de produse pentru copii. Aşa au apărut gamele de produse terapeutice pe bază de miere – spray-uri de gât, de nas, suplimente nutritive, alimente cum ar fi mierea, oţetul de mere şi miere, gama de cosmetice, dar şi suveniruri din miere şi lemn.

    Produsele Prisaca Transilvania sunt fabricate la rece pentru a li se păstra proprietăţile, iar volumul principal de vânzări este adus de gama de produse terapeutice, mai ales cele destinate copiilor.

     

    6. Terra Apis

    Ovidiu Bădina a moştenit pasiunea pentru apicultură de la bunicul lui, care, din primul său salariu, a cumpărat primii stupi, de care s-a ocupat ulterior o lungă perioadă de timp. Din 2013, Ovidiu Bădina şi soţia lui au adus în piaţă brandul Terra Apis, operat de firma Apiarium, care constă în flacoane cu produse care provin din stupine – de la miere de albine, la polen crud, propolis, păstură sau lăptişor de matcă. Ovidiu Bădina este, la bază, inginer în sisteme de producţie, iar soţia lui a absolvit o şcoală doctorală în economie. Au folosit aptitudinile pe care fiecare le are în domeniul său pentru a aduce în businessul Terra Apis o organizare inginerească. Activitatea lor se desfăşoară la 15 kilometri de Timişoara.

    Pentru a produce, antreprenorii iau materia primă din stup şi o amestecă printr-un procedeu tehnologic cu seminţe, plante, fructe. Materiile prime sunt generate în principal în stupinele proprii.

     

    7. Zumzee sticks

    Absolvent de liceu cu profil alimentar, Adrian Miclăuş a lucrat aproape un deceniu în fabrica de napolitane din Sibiu, dar a devenit antreprenor cu normă întreagă într-un business legat de sectorul construcţiilor, business pe care îl deţine şi în prezent. Un mic proiect de manufactură pe care l-a descoperit în Canada l-a determinat să revină aproape de industria alimentară, punând însă în dezvoltarea noului business şi experienţa de inginer mecanic.

    Adrian Miclăuş a creat Zumzee Sticks, un brand de dulciuri bio, pe bază de miere de albine – sticksuri sau paie umplute cu miere – iar producţia se realizează într-o mică fabrică din satul Bradu, în judeţul Sibiu.

    Dezvoltarea conceptului a durat 3-4 ani, iar prototipul a fost trimis apoi la o fabrică de echipamente care i-a adus îmbunătăţiri, astfel că „maşinăria” era gata să înceapă producţia. Ambalajul este realizat în România, iar mierea vine de la apicultori români.

    I-a lăsat cu un gust amar

    În ultimul deceniu, numărul apicultorilor din România a scăzut cu 37%, situându-se în prezent la circa 22.900, potrivit datelor de la Comisia Europeană. Practic, peste 13.600 de apicultori au plecat din sector în ultimii zece ani. Motivul este faptul că producţia de miere şi preţul mierii brute, formă în care se vinde majoritatea mierii româneşti, au scăzut de la an la an, iar antreprenorii nu au mai fost motivaţi să investească. Totuşi, Comisia Europeană se aşteaptă la o uşoară creştere a numărului de apicultori până în 2022, datorită susţinerii crescătorilor de albine prin Programul Naţional Apicol 2020-2022, estimând că în România vor apărea 200 de apicultori noi.

  • Cum să-ţi promovezi businessul online în vremea COVID-19: Nu vă risipiţi banii pe toate canalele de comunicare disponibile

    Una dintre cele mai mari greşeli pe care le fac antrepenorii în această perioadă pentru a-şi atrage clienţii din mediul online este să îşi topească banii în toate direcţiile – pe toate canalele de promovare din mediul digital, în loc să se concentreze pe unu-două canale care pot genera cu adevărat rezultate, avertizează Mara Eliza Barză, specialistă în comunicare şi PR, fondatoare a Sunday PR. Ce alte greşeli de comunicare fac oamenii de afaceri?

     

    În această perioadă de pandemie, restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului au forţat multe dintre businessurile care activau doar offline să intre în mediul online şi să înveţe rapid cum să îşi atragă clienţii pe site-urile sau în magazinele lor online, indiferent de industria în care activează – fashion, home&deco, beauty, turism, tehnologie, imobiliare, agricultură, produse bio, ş.a.m.d. Astfel, o strategie adecvată de comunicare şi promovare în online este mai mult decât vitală pentru businessuri în contextul actual de piaţă. În condiţiile în care competiţia în online s-a înăsprit, iar comportamentul de consum este în schimbare, companiile intrate recent pe piaţă au nevoie de timp pentru a-şi consolida brandul şi pentru a se face cunoscute, în timp ce companiile mature trebuie să continue să se adapteze şi să inoveze pentru a rămâne în continuare pe piaţă.

    „Companiile care până în pandemie activau doar offline sau prea puţin online au înţeles importanţa comunicării şi promovării în online şi au depus eforturi să se adapteze şi să se alinieze cu mediul online. În schimb, companiile care erau puternic prezente în online şi până în pandemie, în timpul acesteia şi-au crescut bugetele de comunicare şi promovare în online şi au investit şi mai mult în tehnologie şi inovare. Ne îndreptăm spre acţiuni de comunicare şi promovare online dezvoltate prin intermediul inteligenţei artificiale, spre softuri şi aplicaţii care ne vor simplifica viaţa, preluând activităţile repetitive şi consumatoare de timp, care ne vor livra rapid date exacte şi ne vor oferi mai mult timp pentru creativitate, astfel încât conţinutul creat să fie relevant, autentic şi atrăgător pentru public”, susţine Mara Eliza Barză.

    Citiţi în continuare ce recomandă specialistul în comunicare pentru promovarea online optimă a businessurilor, indiferent în ce domeniu activează:

     

    Business Magazin: Care sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere un brand atunci când alege canalele de comunicare online? De ce ar trebui să ţină cont?

    Mara Barză: În primul rând trebuie să ştii care este publicul tău ţintă. De exemplu, este important să ştii de unde se informează, ce interese are, care sunt reţelele de socializare unde petrece mai mult timp etc. Înainte să-ţi alegi canalele de comunicare este vital să cunoşti în detaliu profilul publicului tău şi cum să-l «abordezi» în mediul online.

    Tebuie să ştii încotro te îndrepţi şi să-ţi canalizezi resursele şi eforturile în acea direcţie. Îţi doreşti creşterea vizibilităţii brandului? Îţi doreşti să atragi trafic pe website, reach şi engagement pe reţelele de socializare? Îţi doreşti clienţi noi sau fidelizarea celor deja existenţi? Sau vrei să îţi creşti afacerea cu totul? Este necersar să îţi setezi obiectivele.

    Un alt pas important este poziţionarea pe piaţă. Cum vrei să fii perceput? Cum ai putea să te remarci? Cu ce se diferenţiază produsele sau serviciile tale faţă de cele deja existente pe piaţă? Ce poate face serviciul sau produsul tău pentru public? Pentru ca poziţionarea să fie corectă trebuie să ai răspunsuri clare la aceste întrebări.

     

    Business Magazin: Care sunt tipurile de campanii de comunicare online potrivite pentru un brand în funcţie de domeniul de activitate al companiei?

    Mara Barză: Depinde de obiectivele pe care le-ai setat şi rezultatele pe care ţi le doreşti, de momentul în care se află businessul – dacă vorbim de momentul lansării pe piaţă sau dacă este unul deja ajuns la maturitate.  De exemplu, un brand nou din fashion (producător, retailer online/offline) ar putea realiza o campanie online de brand awareness, o campanie de sales care să genereze o creştere a vânzărilor, o campanie de awareness cu diferite materiale de presă în mediile online etc. Dacă eşti prezent acolo unde sunt clienţii tăi sau posibilii tăi clienţi, înseamnă că eşti în locul potrivit şi ai ales canalele de comunicare potrivite. De exemplu, dacă publicul tău citeşte publicaţii online de fashion şi se inspiră din outfiturile pe care le găsesc pe Instagram, atunci te ajută să fii prezent pe aceste canale de comunicare online. Este mai bine să alegi unu sau două canale de comunicare, dar să-ţi adaptezi conţinutul şi să comunici relevant, în loc să fii prezent pe toate canalele de comunicare online şi să comunici o dată la câteva luni sau în mod irelevant.

     

    Business Magazin: Cât de important este canalul social media pentru strategia de comunicare online a unui magazin online?

    Mara Barză: Canalul social media este important întrucât este utilizat în toată lumea şi numărul de utilizatori creşte constant: conturi personale, pagini dedicate businessurilor, grupuri, comunităţi. Oferta este pentru toate gusturile: mesaje, fotografii, videouri, live-uri, IGTVs, story-uri, marketplace, publicitate, joburi, jocuri, evenimente. O mare parte din informaţiile de care ai nevoie se regăsesc pe canalul social media. De aceea a devenit indispensabil într-o campanie de comunicare.

     

    Business Magazin: Cum ar trebui să se împartă strategia de comunicare online a unui magazin online pe canalele de social media – Facebook, Instagram, YouTube etc.?

    Mara Barză: Împărţirea şi prioritizarea se fac în funcţie de tipul de conţinut pe care îl comunici, audienţa targetată, bugetul alocat şi obiectivele stabilite.

     

    Business Magazin: Cum se cuantifică rezultatele unei campanii de comunicare online?

    Mara Barză: În momentul de faţă există o multitudine de variante prin care să măsori indicatorii de performanţă ai unei campanii de comunicare online. În cazul campaniilor de pe Facebook şi Instagram ai acces la insighturi şi poţi evalua cu uşurinţă rezultatele acestora. Dacă o campanie în online a fost de succes, acest lucru se poate observa şi prin creşterea interesului publicului asupra brandului respectiv: pe reţelele sociale – creşte numărul de followeri, creşte volumul mesajelor primite la postări sau în privat etc. pe website – de exemplu creşte numărul de accesări sau în magazinul online – creşte numărul vizitelor, creşte interesul asupra anumitor produse, cresc vânzările etc. De asemenea, poţi apela la diferite tooluri care să te ajute să măsori rezultatele unei campanii. Se găsesc online o mulţime soluţii atât gratuite, cât şi contra cost. Le poţi alege în funcţie de tipul de campanie pe care îl desfăşori, astfel încât să se plieze cât mai bine nevoii tale.

     

    Business Magazin: Care este în medie bugetul pe care trebuie să îl aloce un brand pentru comunicarea online?

    Mara Barză: Depinde foarte mult de bugetul de care o companie dispune efectiv pentru promovarea online pentru o anumită campanie, sau lunar. Aşadar, este important să ştii exact ce buget poţi aloca şi după aceea să te gândeşti cum să-l distribui cât mai strategic.

     Este important ca bugetul pentru comunicare să fie adăugat în planul de business de la bun început şi să fie unul pe termen lung. Sunt multe afaceri care sunt lansate fără să fie luate în calcul bugetele pentru comunicare, PR şi marketing online, ceea ce blochează dezvoltarea businessurilor.
     

  • Cum a reuşit o tânără care a fost foarte afectată în perioada pandemiei să găsească o soluţie pentru a rămâne în business

    Nanana sună ca şi cum i-am spune pandemiei, pe un ton haios, că nu se poate pune cu inventivitatea noastră şi că, oricât de greu ne-ar fi, reuşim cumva să trecem peste. În aceeaşi notă, Nanana este şi cea mai nouă linie de business a unei antreprenoare care a vrut să umple golul lăsat de diminuarea activităţii unei alte afaceri pe care o avea pentru a merge mai departe. Şi chiar asta face.

    Nanana este o linie de business a firmei Promo Division, cunoscută sub brandul Agrafa Print. Am pornit-o în anul 2020, imediat după începerea pandemiei, din dorinţa de a menţine echipa activă, de a profita de resursele existente, de a umple golul lăsat de diminuarea activităţii din cauza crizei sanitare şi financiare şi de a deschide noi linii de venit”, spune Laura Baciu, cea care deţine businessul. Agrafa este o companie de creaţie şi producţie publicitară, astfel că obiectul de activitate a avut nevoie de un suflu nou atunci când pandemia a lovit întreaga economie.

    Nanana – o comunitate online care aduce laolaltă artiştii independenţi cu cei care caută produse vestimentare speciale – exista deja în stadiul de idee de mai multă vreme, dar nu fusese până atunci timp pentru implementarea sa. Pandemia a adus însă tot timpul timpul din lume, iar Nanana s-a transformat în primul business B2C (business-to-consumer) al companiei, Agrafa fiind o afacere exclusiv B2B (business-to-business). Cum pandemia a tăiat circa 20% din cifra de afaceri şi 35% din profit, noua direcţie de business a fost un adevărat pariu. „Investiţia a depăşit 50.000 de euro, mare parte din ea fiind în dezvoltarea platformei şi în promovare, stocurile iniţiale şi câteva echipamente suplimentare. Restul echipamentelor implicate în procesul de producţie le aveam deja la dispoziţie, executând comenzi de textile imprimate pentru clienţii noştri corporate”, explică Laura Baciu.

    Nanana este, de fapt, un mijloc care dă glas creativităţii mai multor artişti, care îi văd ilustraţiile pe piese precum bluze, tricouri sau hanorace. Obiectele vestimentare au marca Stanley Stella, un brand belgian de modă, şi sunt imprimate de Agrafa în România, cu ilustraţii ale unor artişti locali. Nanana funcţionează ca o platformă deschisă, unde orice artist, indiferent de stilul ales, îşi poate deschide gratis un magazin pentru a-şi vinde lucrările. Produsele sunt imprimate doar după primirea comenzilor, pentru a nu se consuma resurse şi a nu se acumula stocuri inutile.

    Preţurile produselor de pe site variază de la circa 70 de lei pentru un tricou imprimat, până la 140 de lei pentru un hanorac, preţurile finale fiind stabilite de către cei peste 80 de artişti vânzători.

    „În 2021, ne propunem să atragem în marketplace-ul Nanana, pe lângă artişti, şi fundaţii, asociaţii şi alte organizaţii non-profit şi multe din brandurile 100% româneşti. În plus, dorim să adăugăm şi multe alte produse noi, din sfera fashion, dar nu numai. Printre acestea, se numără tablouri, huse pentru telefon, căni, stickere”, spune Laura Baciu. În acest moment, preţurile produselor de pe site variază de la circa 70 de lei pentru un tricou imprimat, până la 140 de lei pentru un hanorac, preţurile finale fiind stabilite de către cei peste 80 de artişti vânzători. Agrafa şi Nanana au generat în 2020 afaceri de aproape două milioane de euro, cu 25 de angajaţi în echipă. Ei îşi pun mintea şi ideile la bătaie pentru ca şi în 2021 cei care vor să iasă din tipare cu un tricou ori un hanorac cu design special să găsească o sursă de inspiraţie în marketplace-ul Nanana.

     

    Cinci idei de afaceri de la zer

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cristina Frei – ilustratoare

    Prezenţă: online

    Elephant Yogi – studio de yoga (Bucureşti)

    Fondatoare: Valentina Condruz

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: în zona Pieţei Unirii din Bucureşti

    Modulary Factory – producţie de case modulare din lemn (Piatra Neamţ)

    Fondatori: Catherine şi Antoine Dussenne

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Crăiţa Merelor – livadă (VoineŞti, jud. Dâmboviţa)

    Fondatori: familia Oprea

    Investiţii în 2020: 90.000 de lei (circa 19.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 140.000 de lei (29.000 de euro)

    Prezenţă: naţională, online, în pieţe şi târguri

    Odiseea lui Artur – brand de articole vestimentare şi de decor pentru copii (Târgu-MureŞ)

    Fondatori: Lorincz şi Alexandra Aitai

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifra de afaceri în 2020: peste 25.000 de euro

    Prezenţă: online

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Antreprenoriat cu picanterii. Un român produce sosuri iuţi într-un mic atelier din Sighişoara

    În Sighişoara, într-un atelier special amenajat, trei sortimente de sosuri de ardei iuţi condimentează fiecare zi de business din viaţa lui Adrian Ştefănescu. Cocheta cu ideea de a pune pe piaţă un astfel de produs încă din 2016, dar a avut nevoie de timp şi practică până când a găsit formula perfectă.

    Pe atunci (în 2016 – n. red.), produsul era altul şi totodată pentru altă arie de clienţi. Pentru că ne place mâncarea picantă, am vrut să vedem dacă reuşim să ne facem, iniţial pentru noi, sosuri picante dintr-o plantaţie mică de ardei iuţi. Rezultatele, sincer, ne-au uimit, am zis că e musai să le împărtăşim şi cu alţi iubitori de iute. Am început cu trei soiuri de ardei iuţi, iar azi avem peste 30. Din aceste soiuri de ardei iute pe care le-am îmbogăţit cu elemente autohtone şi exotice au ieşit 3 sosuri”, povesteşte Adrian Ştefănescu. Printre cele 30 de soiuri de sucit minţile şi papilele gustative, se numără Trinidad Scorpion, Habanero, Jalapeno, Scorpion, Fatali, Thai, Aji, Big Black Mamba şi Carolina Reaper. În atelierul din inima Transilvaniei, ele prind viaţă sub numele Dip into Trouble (Jalapeno, Cayenne şi Thai, împreună cu ardei kapia verde, ceapă, usturoi şi suc natural de mere), The Exotic Affair (Trinidad, Scorpion Yellow şi Habanero Orange, alături de mango şi ghimbir) şi Scare the Bear (Carolina Reaper cu ardei kapia şi suc de mere). Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate. În Onza Flavours, numele pe care l-a căpătat businessul său, pe Adrian Ştefănescu l-au ajutat foarte mult experienţa în vânzări pe care a dobândit-o în timp, dar şi studiile urmate la Facultatea de Management Financiar. Evident, pasiunea pentru „picanterii” a avut şi ea un cuvânt de spus. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 5.000 de euro. Profitul şi cifra de afaceri, în momentul de faţă, nu sunt relevante şi asta pentru că businessul a fost lansat în luna decembrie 2020. Ce putem spune este că începutul a fost foarte promiţător şi îmbucurător. Suntem mulţumiţi de rezultate şi de impactul avut.”

    Clienţii Onza Flavours sunt diverşi, începând de la persoane casnice şi ajungând până la oameni de specialitate, chefi şi personalul din restaurante. Sosurile picante Onza Flavours sunt produse la Sighişoara, iar vânzarea lor momentan se face în mediul online. În perioada următoare însă, antreprenorul vrea să ducă brandul şi în câteva puncte de vânzare fixe. „În acest an, ne-am propus multe lucruri şi suntem aproape siguri că le vom atinge pe toate încetul cu încetul. Ne dorim bineînţeles să ajungem la cât mai mulţi oameni, ne dorim ca tot mai mulţi oameni să guste din nebuniile astea de sosuri. Totodată ne dorim ca anul acesta să venim cu produse noi pentru toţi iubitorii de picant. Momentan suntem în curs de semnare a unor contracte cu băcănii, unde produsele noastre vor fi prezente.”

    Pe lista de „to-do” a Onza Flavours în 2021 se mai regăseşte şi deschiderea unui punct de procesare cu ajutorul accesării de fonduri europene. În plus, antreprenorul are în vedere organizarea, în luna august, a primului festival de tip street food în Cetatea Sighişoara. Atunci şi acolo ar urma să aibă loc şi un concurs mai aparte: o competiţie de mâncat ardei iuţi. Totul depinde însă de contextul economic şi sanitar în care se va afla România în următoarele luni, anul trecut nefiind unul fericit din aceste puncte de vedere. „Businessul nostru a fost lansat la finalul anului 2020, în luna decembrie, în plină pandemie, aşadar nu putem vorbi despre un an întreg (de activitate – n. red.). Ce putem să spunem este că pandemia pentru noi a fost o oportunitate. Totul se întâmplă în online acum, ne doream o schimbare, aşa a apărut shopul nostru online unde comercializăm sosurile noastre picante «cu personalitate», cum ne place să le numim.”

    Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Valea celor Doisprezece – sat de vacanţă (jud. Neamţ)

    Fondatori: Mihaela şi Ionuţ Buta

    Investiţie iniţială: 500.000 de euro

    Prezenţă: jud. Neamţ

    Florile Cezarei – atelier de aranjamente florale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cezara Negoescu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Artisan Gourmet – brand de preparate din carne fără aditivi (Buftea)

    Fondator: Titi Aur

    Investiţie iniţială: 1 mil. euro

    Prezenţă: online şi două carmangerii în Bucureşti

    MagiCake – atelier de torturi (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Ţepelin

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: zona Timpuri Noi din Capitală

    GomboClub – activităţi educative pentru copii (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Iulia Nabulssi şi Alina Arvinte

    Investiţie iniţială: câteva sute de lei

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a ajuns un brand de lux românesc să fie la mare căutare în Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud?

    Testament Collection este un business început datorită nevoii de creativitate, alimentat de dorinţa fondatorului şi CEO-ului Bogdan Vlad de a face ce ştie mai bine, şi anume de a vinde. Pasiunea pentru parfumerie a luat naştere încă din liceu, când şi-a câştigat primii bani făcând comerţ cu parfumuri. Cum a ajuns Testament Collection, un brand de lux românesc, să fie la mare căutare în Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud?

    Bogdan Vlad a ales o zonă de nişă pentru a aduce pe piaţă o linie total diferită de parfumuri, care intenţionează să se diferenţieze nu doar prin miros, ci şi prin performanţa şi calitatea ingredientelor folosite, explică el. Este de părere că numărul oamenilor care au început să înţeleagă importanţa mirosului a crescut constant în ultimii ani, iar cererea s-a dezvoltat pe măsură, chiar dacă nivelul calităţii rămâne în continuare în deficit. În prezent, Testament Collection are o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro, în condiţiile în care Bogdan este singurul angajat al companiei – un „one man show”, după cum spune chiar el.

    „În prezent, prin intermediul magazinului online, acoperim toate colţurile lumii, primind comenzi din SUA până în Japonia şi Coreea de Sud, în timp ce pipeline-ul de distribuţie este concentrat pe ţările UE. Diferenţa dintre noi şi competiţie stă, desigur, în ADN-ul creaţiilor şi al brandului ca întreg. Utilizăm ingrediente naturale şi obţinute în mod etic, ambalajele sunt făcute din hârtie reciclată şi capacul este realizat din lemn natural. În plus, în 2021 şi 2022 urmărim să eliminăm până la 99% din ambalajele de plastic”, spune Bogdan Vlad.

    Antreprenorul şi-a construit o bază de clienţi relativ recent, participând în 2019 la o serie de târguri internaţionale de profil din Italia, Franţa, Germania, Japonia şi Emiratele Arabe Unite, evenimente ce au contribuit la consolidarea nivelului de încredere pe care îl au oamenii vis-a-vis de brand.

    Recent, perioadele de lockdown şi restricţiile de circulaţie au condus la o scădere dramatică a operaţiunilor Testament Collection, fapt ce a determinat firma să se adapteze treptat la condiţiile impuse de pandemie, având în vedere că produsele companiei trebuie testate în mod constant. Vânzările au suferit un declin de aproape 80% în prima jumătate a anului trecut, reuşind să se redreseze uşor în S2/2020. Însă 2021 începe să ofere deja semne de îmbunătăţire. La începutul anului, Douglas – cel mai mare retailer german de parfumuri din Europa – a anunţat că va închide circa 20% din magazinele pe care le deţine de-a lungul continentului, adică aproximativ 500 de unităţi, mişcarea fiind lansată din cauza cicatricilor economice ale pandemiei, care accelerează ritmul de tranziţie către spaţiul digital. Între timp, românii cheltuie anual circa 1,5 miliarde de lei pe parfumuri, sumă ce se traduce prin cel mai important segment al pieţei de produse cosmetice şi de îngrijire ca valoare. Însă aproape jumătate din vânzările de parfumuri sunt dominate la vârf de giganţii Avon şi Oriflame. În Europa, veniturile segmentului de parfumuri sunt estimate la 14,17 miliarde de euro în 2021, conform portalului Statista.com.

    „Românii sunt mari consumatori de produse premium în general. Ne place să ne simţim bine în pielea noastră, însă oferta de produse premium pe piaţa locală nu este la fel de diversificată comparativ cu celelalte ţări unde suntem prezenţi. Ţinem la aparenţe şi ne place să fim admiraţi, aşa că ajungem să cheltuim pentru asta. Produsele de acest gen au ajuns mai târziu la noi decât în alte ţări în care operăm şi, în aceste condiţii, este normal să fim mai curioşi”, a adăugat CEO-ul Testament Collection pentru BM, care este optimist în ceea ce priveşte dezvoltarea segmentului său de activitate în continuare.

    Aproximativ 30% dintre clienţii companiei sunt români. Totuşi, spre deosebire de ţara noastră, străinii au cultura de a încuraja ideile şi businessurile mici, spune Bogdan Vlad, fapt ce nu le permite marilor companii să practice politici de monopol. Încurajarea micilor afaceri şi start-up-urilor oferă automat şansa de obţine un anumit grad de succes, mentalitatea fiind mai bine înţeleasă în ţările vestice, unde capitalismul a avut timp să se înrădăcineze în modul de gândire al oamenilor.

    Printre principalele probleme cu care se confruntă un brand de parfumuri de nişă se numără lărgirea pipeline-ului de producţie şi faptul că oamenii cu venituri mici şi medii tind să înţeleagă mai greu politicile de preţ, la care se adaugă procesele de producţie, ingredientele şi ambalajele. Procedurile de creare ale unui parfum, în condiţiile în care sunt respectate normele şi regulile prezente la nivelul pieţei, implică în primul rând alegerea parfumierului şi producătorului de materie primă.

    Apoi, sunt abordate conceptul de design şi preformularea ADN-ului, sau a «sucului iniţial», cum este descris în industrie, urmate de validare, testele de stabilitate/performanţă, sampling şi evaluări. Ulterior, se ajunge la asamblare şi împachetare, fiind tratate într-un final zonele de hype, marketing şi alte iniţiative care stimulează interesul în produse.

    Cum a ajuns Bogdan Vlad în acest domeniu? El şi-a început parcursul de antreprenor în urmă cu un deceniu, pe când avea 24 de ani, migrând de la site-uri de vânzări colective la resurse umane, marketing pentru companii producătoare de cosmetice de lux şi traininguri concentrate pe vânzări. „Am ajuns să fac ceea ce iubesc şi să aduc împreună toată experienţa acumulată într-un proiect care mă defineşte în totalitate. Anii de carieră au fost ca un montagne russe şi simt cumva că povestea mea abia acum începe.”