BusinessMagazin

Tag: apartamente

  • „Meseria noastră nu mai este să punem cărămidă peste cărămidă”

    Retailul se schimbă, toţi operatorii de hipermarketuri se digitalizează şi sunt într-o cursă să ofere experienţe, pentru că probabil produsul cel mai ieftin este cel de pe net. Rebrandingul companiei, care are activităţi în 13 ţări, având în portofoliu 393 de centre comerciale, 63.000 mp de locuinţe şi 78.000 de birouri (la finalul lui 2017), a avut loc concomitent în toate pieţele în care activează, dar, fiind o companie care are activităţi business-to-business, schimbarea numelui nu are un impact la fel de amplu ca în cazul firmelor care se adresează clienţilor finali.

    Noul nume al companiei a fost ales pentru că are o rezonanţă anglofonă; „ca să ieşim din franţuzism. S-au propus în intern 500 de nume, în condiţiile în care sunt 1.200 de angajaţi în toate ţările, ceea ce înseamnă un grad uriaş de implicare în acest proiect.”

    Ce a determinat rebrandingul? Compania trece prin schimbări profunde: „Noi nu mai suntem dezvoltatori. Definiţia neconformă din DEX este că dezvoltatorul optimizează un teren, or noi evoluăm şi nu vrem să rămânem în acelaşi cadru. Dezvoltatorul imobiliar nu se uită în afara perimetrului lui, ceea ce este foarte legal, şi îşi vede propriul interes”, afirmă Tatian Diaconu. Tot el spune că meseria evoluează încet spre cea de urbanist societal, ceea ce înseamnă că acum activitatea celor de la Immochan pleacă de la identificarea nevoilor reale ale unei comunităţi. „În plus, este necesară anticiparea – trebuie să ne uităm în viitor, să ştim dacă e nevoie, de pildă, ca la un moment dat să trecem de la o bandă de drum la două sau trei. Astfel, noi facem un zoom pe hartă, pentru a privi de sus o întreagă zonă, un cartier, poate chiar jumătate sau întreg oraşul. Când vrei să faci pasul de la dezvoltator la urbanist, eşti proprietar pe teren dar nu poţi interveni pe spaţiile vecinilor şi ai rol de animator şi catalizator.” Acest rol a fost asumat de Immochan în cazul proiectului Coresi de la Braşov, care este unul mixt, reunind deopotrivă componenta de retail, cea rezidenţială şi cea de office.

    Ce înseamnă rolul de catalizator? Să aduni în jurul mesei şi pe ceilalţi implicaţi în proiect – vecini, reprezentanţi ai comunităţii, autorităţi locale. Într-un astfel de context, oamenii încep să spună care sunt nevoile lor, iar acest lucru uşurează asumarea rolurilor, punctează şeful filialei locale a Ceetrus. „Pentru că, chiar dacă aş vrea, nu pot construi pe terenul vecinului; nu îmi pot asuma – şi nici nu vreau să fac asta – rolul administraţiei locale. Astfel pot fi identificate mai uşor nevoi cum sunt cele de drumuri sau pentru spaţii de învăţământ, fie ele grădiniţe sau şcoli.”

    În plus, când lucrează în zone care sunt în curs de dezvoltare, trebuie să anticipeze, spune Tatian Diaconu, ceea ce urmează şi „este important ca oamenii să înţeleagă ceea ce vrem să facem”. La Coresi, de pildă, traficul de maşini în zonă a crescut de la 3.000 la 17.000 pe zi, de aceea se va trece de la un drum pe patru benzi la unul pe şase benzi. „Dar când am discutat cu autorităţile locale în urmă cu câţiva ani despre această nevoie pe care o anticipam, probabil şi-au spus în mintea lor că sunt nebun.”

    Tatian Diaconu spune că tot aude trei idei care ţin de mitologia urbană românească. „«Nu sunt bani.» Fals. Sunt exemple de localităţi – fără să vorbim de oraşe foarte mari – care au investiţii de zeci sau sute de milioane de euro.” Iar şeful Ceetrus dă drept exemplu Reşiţa, oraş cu 70.000 de locuitori, care a atras în ultimele 18 luni investiţii de 50 de milioane de euro, din fonduri europene; aceşti bani schimbă faţa oraşului.

    Al doilea mit la care face referire Tatian Diaconu este cel legat de lipsa competenţelor. „Este o idee profund falsă, din două motive. Chiar dacă nu am avea competenţe, poate ar fi normal să fie aşa, când ţara noastră are 100 de ani, cu 28 de ani de capitalism, iar în Franţa se construiau castele în secolul al XVI-lea. În acest context, poate că este firesc să existe o diferenţă de competenţe. Dar competenţele se pot cumpăra. Nu este nimic ruşinos să spui «Nu ştiu». Există competenţe în mediul public şi privat. Nu avem o problemă de competenţe, putem contracta cel mai bun arhitect, fie el în Singapore sau în Spania.”

    A treia idee se leagă de lipsa tot mai acută a timpului, iar Tatian Diaconu aprobă în totalitate această idee. „Timpul pierdut nu se mai întoarce. Am încercat să găsim o metodă pentru a câştiga timp.” Soluţia identificată este cea a parteneriatelor pentru ariile de activităţi în care echipa Immochan România nu avea competenţe la fel de ample ca şi în proiectele de retail. Concret, este vorba despre asocieri, de pildă pe zona de rezidenţial, cu Kaspar Development, în proiectul de la Braşov; în cartierul Coresi zona rezidenţială are deja 570 de apartamente finisate, iar în faza a doua vor fi livrate alte 430 de apartamente. Diaconu explică logica acestui parteneriat: „Chiar dacă am bani pentru a dezvolta un proiect, nu am timp suficient. În curba de învăţare am fi făcut greşeli, vreme de câţiva ani”. Pentru a arde aceste etape, Immochan România, rebranduită acum sub numele Ceetrus, a mizat pe parteneriate. Reţetă aplicată şi în partea de office, tot în proiectul Coresi de la Braşov, unde Ascenta Management a adus know-how-ul odată cu achiziţia Coresi Business Park, care a alăturat componentei de retail şi rezidenţiale şi pe cea de office. Există însă un aspect la care trebuie să fie atente orice companie sau firmă care îşi doreşte o variantă de colaborare: „Fără valori comune, parteneriatul este mai greu decât o căsnicie”.

    Cum a ajuns însă la ideea parteneriatelor? Cam în acelaşi sistem în care a construit şi echipa locală: „În 2012 mi-am dat seama că nu ştiam să fac proiectul de la Braşov, aşa că am adunat specialişti din mai multe ţări. Unul singur nu ştie să facă un astfel de proiect, fiecare ştie o parte din el. România a fost pentru Immochan o filială cu apetit de antreprenoriat”, povesteşte Diaconu, care adaugă că experienţa proiectului de la Braşov l-a transformat într-un curios permanent. „Mă întreb zi de zi ce mai putem aduce în plus la acest proiect, fiind practic un ecosistem care se autosusţine. 4.500 de oameni locuiesc deja acolo şi numărul lor creşte lună de lună.” Pentru a completa acest cartier, care reuneşte acum complexul comercial Coresi, blocuri de locuinţe, birouri şi cele mai generoase spaţii verzi din orice proiect dezvoltat pe piaţa locală, dezvoltatorul a donat 4.500 mp de teren care ar urma să găzduiască o unitate de învăţământ – grădiniţă sau şcoală.

    Ceetrus are în plan dezvoltarea de noi proiecte în Bucureşti, Satu Mare, Sibiu, Cluj şi Craiova, iar cele mai avansate dintre acestea sunt în Satu Mare – unde există deja un centru comercial cu Auchan şi care va avea 10.000 mp de centre comerciale în plus –, alături de o componentă rezidenţială – iar următorul va fi Clujul. La Satu Mare proiectul va fi completat de un proiect rezidenţial de 500 de apartamente.
    Tatian Diaconu mai spune că acum în real estate preţurile sunt „un pic inflamate” şi cel mai adesea sunt de câteva ori mai mari decât poate oferi el. „Dacă sunt dezvoltator, poate pot să dau 500 de euro pe metrul pătrat, când vânzătorul cere 700 de euro. Dar eu lucrez cu arhitecţii timp de 3-6 luni, ca să înţeleg cât pot câştiga din chirii sau din vânzarea de apartamente. Pot face un proiect şi în cazul în care dau 500 de euro pe metrul pătrat, dar asta înseamnă să renunţ la toate demersurile de urbanizare – de la infrastructură la spaţii verzi şi zone pentru comunitate, cum sunt grădiniţa sau şcoala.”

    Şeful Ceetrus România mai spune că în această meserie este foarte uşor „să-ţi rupi gâtul, pentru că vorbim de sume foarte mari. De aceea încercăm să nu facem greşeli mari plătind preţuri nesustenabile. Orice proiect vom mai face de acum înainte va fi mixt, nu neapărat într-o formulă anume, poate fi orice combinaţie de comercial, rezidenţial şi office.”

  • Afacerea care l-a îmbogăţit pe Vladimir Drăghia. Cu ce se ocupă primul câstigător al Exatlon România

    În afară de apariţiile la TV şi actorie, Vladimir are o preocupare extrem de interesantă: investeşte banii în imobiliare.

    Se pare ca actorul cumpară apartamente pe care le reface, le redecorează şi apoi le închiriază.
     
    „După ce mi-am strâns nişte bani, mi-am cumpprat nişte apartamente şi acum mie asta îmi place, să mă ocup de design interior. Şi asta fac: cumpăr apartamente, le renovez, le mobilez şi le închiriez.
     
    Eu concep tot interiorul. Cumpăr piese de mobilier vechi, le renovez. Tot cumpărând, am ajuns să am un mic business”, a declarat Vladimir Drăghia conform magazinuldecase.ro.

     

  • De ce cumpără bucureştenii case noi, în condiţiile în care totul în jur e vechi

    Aproape 4.000 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Bucureşti, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari este în continuare la cote maxime, în condiţiile în care peste 10.000 de locuinţe se află în construcţie doar în câteva proiecte de mari dimensiuni din Capitală.
    Cu toate acestea, locuitorii care aleg să-şi cumpere locuinţe în aceste complexuri sunt nevoiţi să se folosească de o infrastructură de servicii existente, de multe ori, încă din anii comunismului. Investiţiile în grădiniţe, şcoli, clinici medicale şi alte servicii necesare locuitorilor se fac într-un ritm considerabil mai lent decât cele în locuinţe şi astfel se ajunge în situaţia în care şcolile sunt de multe ori supraaglomerate, iar drumurile de acces în ansambluri sunt dezastruoase.
    „Nu e suficient să ridici un bloc, e nevoie şi de şcoală şi de infrastructură. Cred că rezidenţialul îşi va continua creşterea cel puţin încă trei ani de acum înainte, iar în 2018, din toate sectoarele, cel rezidenţial va înregistra cea mai mare creştere”, spune Gustavo Navarro, directorul general al producătorului de ciment CRH România.
    Compania este furnizor de materiale de construcţii pentru numeroase proiecte rezidenţiale, atât finalizate, cât şi aflate acum în dezvoltare în Bucureşti. Observaţia şefului CRH vine în contextul în care în mai mult de jumătate din unităţile şcolare din Bucureşti efectivele depăşesc numărul de elevi prevăzut de legea învăţământului, din cauza supraaglomerării, iar în şapte şcoli şi licee din Bucureşti elevii învaţă în trei schimburi.
    Instituţiile locale au o implicare redusă în oferirea de facilităţi pentru locuitorii ansamblurilor rezidenţiale noi, astfel că, de cele mai multe ori, dezvoltatorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte.
    Într-un interviu acordat ZF la începutul acestui an, Gabriel Mutu, primarul sectorului 6 al Capitalei, spunea că primăria nu poate ţine pasul cu ritmul în care construiesc dezvoltatorii imobiliari. „Dezvoltatorii mai serioşi îşi pun problema infrastructurii şi vin ei cu soluţii, dar ceilalţi nu“, spunea atunci Gabriel Mutu.
    Sectorul 6 este al doilea cel mai aglomerat din Capitală, iar la începutul acestui an, peste 3.000 de locuinţe se aflau doar pe machetele a trei dezvoltatori, responsabili pentru patru ansambluri rezidenţiale identificate de ZF ca fiind cele mai mari din sectorul 6 din Bucureşti
    – 21 Residence, Exigent Plaza Residence, Gran Via Park şi Rotar Park Residence.
    În faţa avalanşei de locuinţe noi care acaparează orice palmă de teren rămasă liberă, primarul sectorului 6 spunea că e încă departe de a pune capăt haosului creat în regiunea de care răspunde, unde infrastructura şi locurile de parcare sunt insuficiente pentru cei 360.000 de locuitori care trăiesc acolo.
    În jocul responsabilităţii dintre instituţiile locale şi investitori, locuitorii pierd ore întregi zilnic în trafic sau căutând locuri de parcare. Facilităţile oferite de dezvoltatori se limitează de multe ori doar la amenajarea unui spaţiu la parterul blocurilor pentru retailerii alimentari.

    Pe mâna investitorilor privaţi. Unul dintre dezvoltatorii care au decis să investească într-o grădiniţă pentru copiii cumpărătorilor de apartamente este compania spaniolă Gran Via, care are în sectorul 6 un proiect aflat încă în dezvoltare, ce va ajunge la 1.200 de locuinţe după ce va fi complet finalizat. Compania aşteaptă certificatul de urbanism necesar pentru a demara construcţia unei grădiniţe pentru copii în ansamblul rezidenţial Gran Via Park.
    Gran Via se află în discuţii cu un operator privat, care mai are şi alte grădiniţe în Bucureşti. Planul este ca grădiniţa să aibă o suprafaţă de 900 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 100 de copii. Investiţia va fi de 650.000 de euro, fără preţul terenului.
    „Apariţia unui număr de 1.200 de locuinţe noi creează un dezechilibru în zonă, dacă nu sunt aduse şi noi facilităţi. Grădiniţele existente nu vor face faţă numărului de copii. Clientul final trebuie să ştie însă şi că, într-un proiect în care dezvoltatorul a făcut pe cont propriu şcoală, drum de acces, şi preţurile apartamentelor vor fi mai mari”, spune Antoanela Comşa, general manager al Gran Via.
    Planul Gran Via vine în contextul în care dezvoltatorii imobiliari au început să construiască din ce în ce mai multe locuinţe, însă infrastructura de servicii este în continuare aceeaşi.
    „Nu există nicio grădiniţă în ansamblul în care locuiesc, există doar una situată mai departe de blocurile de locuinţe. Din ce am înţeles de la dezvoltatori, nu există niciun plan să se construiască o grădiniţă nouă mai aproape”, spune Mihaela V., locatară în ansamblul rezidenţial Valetta Residence din zona Străuleşti din Capitală. Pentru a facilita o astfel de investiţie într-o grădiniţă, dezvoltatorii dintr-o zonă se pot asocia pentru a construi împreună grădiniţe şi şcoli, în condiţiile în care primăriile sunt reticente la astfel de investiţii, după cum spune Antoanela Comşa.
    „Vom avea de asemenea şi un parc în interiorul complexului rezidenţial, unde va fi o clădire, pe care o vom da asociaţiei de locatari, pentru ca ei să poată aduce acolo o cafenea, un restaurant, orice consideră ei necesar”, mai spune Antoanela Comşa.
    Proiectul Gran Via Park, din zona centrului comercial Plaza România din cartierul Militari, cuprinde două blocuri finalizate, cu 289 de apartamente, iar alte cinci clădiri se află în diverse stadii de dezvoltare. La sfârşitul lui 2017, compania a primit autorizaţia de construcţie a alte două turnuri de apartamente, cu 250 de locuinţe în total. Proiectul se află pe fosta platformă industrială Electrotehnica, de la intersecţia bulevardului Timişoara cu pasajul Lujerului din Bucureşti.
    După ce va finaliza şi ultimele două blocuri pentru care a depus acte în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, Gran Via nu va mai avea niciun loc pentru noi blocuri în complexul din spatele Plaza România. În total, investiţiile în Gran Via Park ajung la 52 de milioane de euro. După finalizarea completă, proiectul va avea nouă blocuri de locuinţe, cu înălţimi cuprinse între două şi 16 etaje, 1.200 de locuinţe şi o suprafaţă construită de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

    ” O pâine de mâncat” pentru retaileri. Între timp, ansamblurile rezidenţiale rămân în vizorul marilor lanţuri de magazine, care profită de fiecare proiect nou pentru a se extinde.
    „Există o strategie de expansiune pentru magazinele de proximitate, pentru că ansamblurile rezidenţiale generează un trafic foarte bun. De regulă, dezvoltatorii sunt cei care abordează retailerii, dar uneori se întâmplă şi invers”, spune Cătălina Aldea, retail expert şi managing partener la Aldea Consulting Vision, Retail Management.
    La nivelul Bucureştiului, cel mai extins lanţ este retailerul olandezo-belgian Mega Image, care pariază intens pe ansamblurile rezidenţiale, astfel că de multe ori dezvoltatorii îşi construiesc proiectul lăsând suficient spaţiu pentru a putea integra ulterior unul din formatele de magazine ale Mega Image. Lanţul de magazine are mai multe formate pe piaţa locală, respectiv supermarketurile Mega Image, magazinele de proximitate Shop & Go şi unităţile Gusturi româneşti, care se axează pe produse de provenienţă locală. În România, există circa 600 de magazine Mega Image, dintre care 500 în Bucureşti.
    Pe segmentul magazinelor mici, care devine tot mai popular în ultimii ani, Mega Image concurează îndeaproape cu retaileri moderni precum Profi, Carrefour (cu formatele Market şi Express) şi Auchan (cu MyAuchan), dar şi cu micii comercianţi, care au devenit din ce în ce mai puţini.
    Cătălina Aldea mai spune că, din interacţiunea cu dezvoltatorii imobiliari, a constatat că există interes şi pentru deschiderea de săli de sport şi restaurante. În unele situaţii, investitorii aleg să aducă şi bancomate pe care le instalează în magazinele retailerilor, în lipsa unui spaţiu în care să fie amenajată o unitate bancară.
    „În proiectele lor iniţiale, dezvoltatorii iau în considerare tot ceea ce ţine de starea de bine a locuitorilor, însă rămâne de văzut câte din aceste facilităţi pot asigura în cele din urmă”, mai spune Cătălina Aldea.

  • Afacerea care l-a îmbogăţit pe Vladimir Drăghia. Cu ce se ocupă primul câstigător ala Exatlon România

    În afară de apariţiile la TV şi actorie, Vladimir are o preocupare extrem de interesantă: investeşte banii în imobiliare.

    Se pare ca actorul cumpară apartamente pe care le reface, le redecorează şi apoi le închiriază.
     
    „După ce mi-am strâns nişte bani, mi-am cumpprat nişte apartamente şi acum mie asta îmi place, să mă ocup de design interior. Şi asta fac: cumpăr apartamente, le renovez, le mobilez şi le închiriez.
     
    Eu concep tot interiorul. Cumpăr piese de mobilier vechi, le renovez. Tot cumpărând, am ajuns să am un mic business”, a declarat Vladimir Drăghia conform magazinuldecase.ro.

     

  • Oraşul din România unde piaţa imobiliară a ajuns aproape de nivelul dinaintea crizei economice din 2008

    În Alba Iulia apartamentele se vând cu preţuri între 750 şi 1.100 de euro metrul pătrat, iar criteriul cel mai important care stabileşte suma este zona în care este situat blocul, fiind preferate cele din centru şi din cetate. Aici, preţurile pot ajunge la 1.100 de euro metrul pătrat, în vreme ce la periferie apartamentele se vând cu 750 de euro metro pătrat.

    Agenţii imobiliari susţin că sunt apartamente cu două camere care se vând la aproximativ aceleaşi preţuri ca în 2008, în vreme, ce în cazul celor cu trei camere, preţurile sunt mai mici. În medie, potrivit celor care se ocupă de imobiliare, preţurile sunt cu 10% mai mici decât în perioada de boom economic.

    Astfel, oamenii de afaceri din judeţ, care au dezvoltat business-uri în alte domenii decât construcţii, spre exemplu servicii sau în industria alimentară, s-au reorientat şi au început să construiască locuinţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cartierele din Bucureşti unde preţurile la apartamente au explodat şi au sărit de 100.000 de euro

    Cartierele 1 Mai şi Mall Vitan din Bucureşti reintră pe harta zonelor unde preţurile medii ale apartamentelor vechi cu trei camere trece de 100.000 de euro, alături de Unirii, Victoriei şi Aviaţiei. După două scăderi consecutive în februarie şi martie, preţurile au revenit pe plus, media pe aprilie fiind egală cu cea din ianuarie.
     
    Potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, anul 2018 ar putea fi cel mai bun an din punctul de vedere al livrărilor de locuinţe noi, însă acest fapt va depinde de ritmul cu care dezvoltatorii îşi vor res­pec­ta ter­menele de finalizare anunţate şi de ritmul în care se vor în­toc­mi actele de recepţie ale lucrărilor – practic înre­gis­trarea oficială a locuinţelor finalizate. De asemenea, ju­că­torii din imobiliare spun că în piaţa de profil există o ce­rere tot mai mare pentru apartamentele cu trei camere, acestea ofe­rind un confort superior celor cu două în cazul familiilor cu copii.
     

  • Păcăleala din spatele anunţurilor de vânzare sau închiriere de locuinţe într-un oraş mare din România

    Unele din cele mai cautate locatii in domeniul imobiliar sunt, in Timisoara, in apropiere de puncte de reper deja cunoscute. Oamenii opteaza pentru anunturile ce descriu pozitia proprietatii ca fiind in apropiere de supermarketuri, statii de autobuz, centrul orasului sau mall-uri, insa, nu de putine ori, oamenii constata la vizita initiala ca locul nu este tocmai acolo unde credeau, ci mult mai departe.

    „Toate locuintele din zona Dumbravita sunt langa Kaufland, daca e sa te iei dupa anunturi. Pana sa ajung la prima vizionare, cum nu cunosteam bine zona, ma intrebam cat de mare e Kauflandu’ ala, de toate apartamentele si casele sunt in jurul lui…„, glumeste o timisoreanca aflata in cautarea unei proprietati.

    „La fel si in Sagului, toate sunt langa mall, cele din Braytim sunt la Lidl, iar apartamentele si casele din Elisabetin se pravalesc peste Kaufland. In realitate, cele pe care le-am vazut in Braytim erau, de fapt, mai aproape de AEM„, adauga un tanar care in aceste zile inecarca sa gaseasca o locuinta in Timisoara.

    Unii reprezentanti de agentii imobiliare condamna aceasta practica de a ‘pacali’ clientul.

    ‘Un client care cauta o proprietate va observa ca 90% din anunturi sunt postate de agentii. Se pune problema si cat de reale sunt anunturile postate de agentii. Parte din ele sunt reale, nu vreau sa spun procentual pentru ca ar insemna sa dau in colegii mei de breasla, care nu isi actualizeaza anunturile la timp. Dar mai exista si partea de anunturi care sunt posibil reale, adica au fost candva in piata la alte preturi si raman acolo ca un carlig pentru clienti, in ideea in care vine clientul si ii gasim altceva. Asta nu ar fi o problema, daca ne-am ocupa de clienti, dar in momentul in care agentul nu se ocupa cum trebuie de client, omul este dezamagit si la nivel de masa se creeaza o impresie generala despre breasla imobiliara cum ca suntem falsi in anunturi, nu avem nimic real si doar incercam sa atragem clienti si nici nu ne ocupam de ei ulterior’, spune pentru opiniatimisoarei.ro Roxana Iordanescu, managerul unei agentii imobiliare din Timisoara.

     

  • Cum arată viaţa în cele mai mici apartamente din lume – GALERIE FOTO, VIDEO

    Populaţia planetei se află în continuă creştere, iar tot mai mulţi oameni se mută din zona rurală către oraşe, ceea ce reprezintă o provocare pentru autorităţi.

    Apar tot mai multe locuinţe, însă spaţiul este limitat, mai ales în urbe precum Hong Kong sau New York.

    Astfel au apărut micro apartamente de câţiva zeci de metri pătraţi, locuinţe înghesuite unde oamenii trebuie să trăiască pentru că nu-şi permit apartamente mai spaţioase. Business Insider prezintă imagini cu oameni care sunt nevoiţi să trăiască în asemenea apartamente.

     


     

  • (P) La Cluj-Napoca s-a deschis Hotelul Platinia – cel mai nou hotel de 5 stele din Transilvania

     Hotelul Platinia***** este parte a primului proiect imobiliar cu funcţiuni mixte din Cluj-Napoca: Platinia Shopping Center & Hotel. Acest proiect este unul inovativ prin îmbinarea perfectă între 3 tipuri de funcţiuni pe care le reuneşte: rezidenţial, comercial şi hotelier. Proiectul este amplasat pe o locaţie plină de tradiţie pentru clujeni: fosta Fabrică de Bere Ursus de pe Calea Mănăştur 2-6.

    Hotelul Platinia este un hotel full service, având un total de 121 de apartamente. Oaspeţii hotelului pot opta între 5 tipuri de apartamente, realizate după un design contemporan, cu discrete note industriale, care combină într-o manieră aparte materialele de calitate şi finisajele preţioase cu frumuseţea brută a betonului aparent. Suprafeţele de cazare sunt extrem de generoase, pornind de la 55 mp şi ajungând până la 320 mp pentru Penthouse-ul de la ultimul nivel.

    Fiecare tip de apartament beneficiază de dotări şi facilităţi luxury, cu accent pe confortul dedicat zonei de dormit, precum şi un birou de lucru accesorizat complet, amplasat în zona de  living. Totodată, spaţiile de cazare dispun de balcon sau terasă proprie, foarte apreciate de oaspeţii fumători, dar şi de cei nefumători. Aşadar, toate apartamentele asigură un confort deosebit în utilizarea acestora pentru funcţiuni de hotel, dar în acelaşi timp sunt adaptate funcţiunii de birou, având complet separată zona de dormit de zona de lucru.

     Penthouse-ul de la etajul 11 al Hotelului Platinia***** este astfel conceput încât să ofere o experienţă autentică a luxului. Dotat cu terasă panoramică, 2 dormitoare spaţioase, 3 băi cu steam shower, jacuzzi, cadă, duş, zonă de birou, living spaţios şi având o înălţime a plafonului de 3,7 m, penthouse-ul este unic în Transilvania.

    Toţi oaspeţii cazaţi beneficiază de: welcome corner cu cafea şi răcoritoare în lobby, complimentary package în apartament (apă, ceai, cafea), serviciu concierge, mic dejun, room service, acces la sala de fitness şi saună, internet wireless gratuit, servicii de spălătorie şi curăţătorie.

    De asemenea, Hotelul Platinia dispune de un centru de conferinţe modern cu 3 săli multifuncţionale şi 2 restaurante a la Carte: restaurantul AMAGUSTO, cu specific italian şi restaurantul SAKURA, cu specific asiatic. În plus, oaspeţii cu autoturisme au acces în parcarea subterană, securizată cu control acces şi supravegheată video.

    ”Hotelul Platinia introduce elemente unice pe piaţa hotelieră din Transilvania, deosebindu-se de alte hoteluri prin suprafaţa generoasă a spaţiilor de cazare, facilităţile şi dotările din categoria luxury respectiv serviciile personalizate, menite să stabilească un nou standard în ospitalitate, atât pentru clienţii de business, precum şi pentru cei de leisure sau tranzit. Mai mult, prin conectarea directă la Platinia Shopping Center, oaspeţii hotelului beneficiază de o experienţă hotelieră memorabilă, având acces la o gamă diversificată de servicii şi produse (fashion, beauty,  book store, ATM, servicii bancare, farmacie, supermarket, telefonie, agenţie de turism, flower shop), restaurante a la Carte, cafenele şi casino.”, precizează Cosmin Sîndean, CEO Hotel Platinia & Platinia Shopping Center.

    Valoarea totală a investiţiei pentru realizarea Hotelului Platinia este de aproximativ 19 milioane de euro.

     

  • SINGURUL oraş din România unde preţurile la apartamente au EXPLODAT peste noapte atât de mult că au depăşit perioada de boom

    „Comparativ cu primul trimestru din 2008, Cluj-Napoca este singurul oraş din România care nu numai că a recuperat scăderea de preţ, ba chiar a ajuns la un preţ mediu pe metru pătrat cu 15,2% mai mare decât în urmă cu zece ani. Analiza evoluţiei preţurilor medii ale apartamentelor în ultimii zece ani evidenţiază faptul că localităţile din jumătatea de vest a ţării au recuperat cel mai mult din scăderile de preţ determinate de criza economică.” 
     
    La mică distanţă faţă de nivelul din perioada de boom se află o serie de alte oraşe din zona de vest.
     
    În Oradea, spre exemplu, apartamentele sunt cu doar 0,7% mai ieftine decât în T1 2008 şi costă, în medie, 930 de euro pe metru pătrat util (faţă de 940 de euro pe metru pătrat util). Timişoara, pe de altă parte, se află cu 6,5% sub nivelul din 2008, cu o valoare de 1.150 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.220 de euro pe metru pătrat util).
     
    O diferenţă similară, respectiv 6,5%, poate fi observată şi în Arad (de la 720 la 670 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce în Alba Iulia şi Satu Mare apartamentele sunt cu 9,3% şi, respectiv, cu 10,5% mai ieftine decât în urmă cu zece ani – de la 940 la 850 de euro pe metru pătrat util şi, respectiv, de la 720 la 650 de euro pe metru pătrat util.
     
    Spre deosebire de Cluj-Napoca şi Timişoara, Bucureştiul se numără printre oraşele care au recuperat cel mai puţin din scăderile provocate de criză, potrivit datelor Imobiliare.ro.