Tag: americani

  • Se face dreptate: Parlamentul European votează astăzi primul pas către obligarea cetăţenilor americani de a obţine viză pentru intrarea în România

    “Bulgarii, croaţii, ciprioţii, polonezii şi românii au în continuare nevoie de vize pentru a călători în Statele Unite, în vreme ce americanii nu au această obligativitate când vor să viziteze respectivele state. Parlamentul votează azi o propunere de a impune vize cetăţenilor din Statele Unite care călătoresc în Europa până la momentul în care cetăţenii europenii nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în Statele Unite”, au anunţat oficialii europeni pe Facebook.

  • Matrix este real. Ce se întâmplă imediat după ce loveşti o oglindă cu un ciocan

    Doi prezentatori americani au aflat acest lucru după ce au realizat o filmare cu încetinitorul.

    Într-un videoclip, americanii de la Slow Mo Guys ne arată ce se întâmplă în momentul în care un ciocan este aruncat într-o oglindă. Ceea ce face acest clip cu totul şi cu totul special este faptul că, la un moment dat, el a fost filmat la 120.000 de cadre pe secundă. 

    Vezi aici de ce Matrix este real. Ce se întâmplă imediat după ce loveşti o oglindă cu un ciocan

  • Găina de companie, cel mai nou trend la americani

    Găinile au devenit din ce în ce mai populare în diverse oraşe americane în ultimele două decenii, unde oamenilor care stau la casă le place să crească măcar câteva şi nu numai pentru a avea ouă proaspete, scrie Washington Post. Lor li se construiesc coteţe spaţioase, protejate de prădătorii care ar putea da atacul şi decorate cu compact discuri sau DVD-uri lucitoare care să alunge vrăbiile care ar putea fi tentate să le fure mâncarea.

    Preţioasele galinacee sunt hrănite cu viermişori şi boabe de struguri, iar unii proprietari le pun un strop de oţet din cidru de mere în apa de băut pentru o digestie uşoară. Deţinătorii de găini în curtea proprie sunt atât de mândri de ele, încât permit celor care le împărtăşesc pasiunea să-i includă în tururi ale coteţelor din cartier, au apărut magazine online care vând hamuri pentru înaripatele pe care stăpânii ar dori să le scoată la plimbare, ba chiar şi bloggeri specializaţi pe subiectul creşterii acestor păsări pe lângă casă.

    Există şi oameni care îşi iubesc atât de mult găinile că fac pentru ele investiţii pe care nu le-ar fi făcut nici pentru propriii copii, cum ar fi gropi de nisip unde să se scalde, şi le ţin în casă noaptea ca nu cumva să fie deranjaţi vecinii. Bineînţeles, ca să nu facă mizerie în locuinţă, găinile şi cocoşii poartă scutece speciale, iar unii proprietari care ţin păsările în casă au grijă să aibă fiecare spaţiul ei de dormit.

    O problemă cu care se confruntă cei care ţin galinacee pe post de animale de companie este asistenţa medicală, deoarece nu toţi veterinarii ştiu cum să le trateze. Ca să-şi poată ajuta pacienţii unii veterinari apelează la internet şi mai ales la YouTube, iar cei care ştiu mai multe despre problemele de sănătate ale găinilor devin medici ambulanţi care merg din loc în loc să acorde îngrijiri.

  • Cum vor germanii să-i invadeze pe americani

    Lanţul de supermarketuri Lidl se pregăteşte să deschidă 100 de magazine pe coasta de est a Statelor Unite, scrie Business Insider.

    Primele 20 de magazine vor fi amplasate în Virginia, Carolina de Nord şi Carolina de Sud şi îşi vor deschide porţile în vara acestui an. Restul de 80 se vor deschide până la jumătatea anului următor.

    Lidl plănuieşte să ajungă la 600 de magazine în Statele Unite. În prezent, lanţul german operează peste 10.000 de unităţi în Europa.

    “După trei ani de cercetare, am ajuns la concluzia că majoritatea consumatorilor americani nu agreează magazinele cu discount”, notează prezentarea nemţilor. “Lidl va comercializa produse de lux, vrem să ne axăm pe calitate şi nu pe cantitate.”

    În trimestrul III al anului 2016, veniturile Lidl au crescut 7,5%.

    În România, Lidl intenţionează să deschidă încă 100 de magazine de tip discount faţă de cele 200 pe care le are deja, potrivit lui Frank Wagner, executivul ger­man care conduce operaţiunile locale ale companiei. El nu înaintează un orizont de timp, însă companiei i-a luat circa cinci ani să deschidă un număr similar în perioada 2011-2016.

  • Are doar 18 ani, dar este principalul motiv pentru care un brand de modă obscur are peste 3 milioane de fani

    Scarlett Leithold, model de 18 ani, este unul dintre motivele pentru care brandul italian Brandy Melville a devenit foarte popular în Statele Unite, informează Business Insider.

    Compania are doar 18 magazine în Statele Unite, dar este clasat pe locul întâi în preferinţele adolescenţenţilor americani, conform unui sondaj realizat de Piper Jaffray.

    Creşterea înregistrată de companie se datorează, în parte, contului de Instagram al companiei, care are aproape 3 milioane de fani, dar şi datorită frumuseţii lui Scarlett Leithold.

    Modelul este foarte activ pe Instagram unde are peste 700.000 de fani.

  • Care sunt cei mai buni regizori de film din ultimii 25 de ani, potrivit criticilor

    Aşadar, potrivit analizei, Richard Linklater, omul din spatele seriei de succes Before Sunris, Sunset şi Midnight, responsabil pentru succesul filmelor Boyhood sau School of Rock. În top îl urmează Mike Leigh (“Mr. Turner”, “Secret and Lies”, “Another Year”) şi iranianul Jafar Panahi (“Taxi”, “This is Not a Film”).

    Pentru selecţie au fost consideraţi doar regizorii care au realizat mai mult de şase filme, iar dintre acestea s-au luat cele mai bune şase (scorul mediu obţinut pe Metacritic). Damien Chazelle, regizorul La La Land, are o notă foarte bună, însă doar trei filme la activ.

    Veteranul Steven Spielberg este pe locul 7, cu un punctaj de 82,3, iar Clint Eastwood se situează pe locul 12, Peter Jackson pe locul 16 şi Christopher Noland ocupă locul 27. Locul 100 este ocupat de Michael Moore cu un punctaj de 65,7.

     

  • Cum a ajuns un dependent de droguri multimilionar

    Povestea antreprenorului american Mike Lindell începe într-o casă de drogaţi. Era în toamna anului 2008, iar Lindell, pe atunci în vârstă de 47 ani şi părinte divorţat cu patru copii, rămăsese fără cocaină, relatează Bloomberg. Era în „priză“ de 14 zile; încerca să-şi salveze start-up-ul cu probleme şi făcea drumuri regulate la dealerul său din Minneapolis, Ty. De data aceasta, când Lindell a sosit la apartamentul lui Ty aşteptându-se la aceleaşi servicii de clasă, a avut parte de un şoc: dealerul i-a refuzat banii. Ty i-a spus că nu-i mai vinde cocaină până când nu iese din transă. Ty i-a sunat şi pe ceilalţi dealeri la care Lindell obişnuia să mai apeleze şi le-a cerut să facă la fel. „Nu vreau să-i mai vindeţi nimic, nici voi şi nici oamenii voştri, până când nu se duce la culcare“, le-a spus Ty dealerilor.

    Mulţi oameni s-ar simţi ruşinaţi de această  poveste, dar Lindell o spune tot timpul. „Eram bulversat: traficanţilor de droguri le pasă“, spune el. „Asta am simţit, o intervenţie incredibilă.“ Intervenţia nu a pus capăt abuzului de droguri, care a început când avea mai puţin de 30 de ani; pe atunci era proprietar de baruri şi abia pornise MyPillow, companie pe care o înfiinţase în 2005 pentru a-şi îndeplini visul de a face „cea mai bună pernă din lume“. A fost, totuşi, un moment de cotitură. Atunci şi-a dat seama că abuzul de cocaină şi conducerea unei afaceri nu sunt compatibile pe termen lung şi a jurat că va îndrepta lucrurile.

    În telefon are şi o poză cu el, cu chipul epuizat de consumul de droguri. Nu îi este ruşine s-o arate. Povestea este imposibil de confirmat; Ty n-a vrut să vorbească cu jurnaliştii. Însă face parte din legenda lui Lindell şi va fi un moment hotătâtor în autobiografia pe care şi-o va publica singur anul acesta. Lindell şi un prieten de-al său, actorul Stephen Baldwin, intenţionează să transforme cartea într-un film ca parte a unui nou parteneriat: producerea de filme inspiraţionale creştine „care nu sunt siropoase“.

    Lindell spune că Ty i-a făcut poza nu doar ca să-i arate în ce hal ajunsese – un nebun care se ducea spre moarte -, ci şi ca o amintire. „Ştia că am planuri mari pentru viitor.“

    Opt ani mai târziu, Lindell are un succes fenomenal. A învins toate dependenţele toxice – de alcool, de cocaină – după o ultimă petrecere pe 16 ianuarie 2009, iar acum conduce un imperiu încă în creştere. Anul trecut şi-a deschis cea de-a doua fabrică, afacerile i-au crescut de la 115 milioane de dolari la 280 de milioane de dolari şi şi-a triplat – până la 1.500 – numărul de angajaţi. Până acum a vândut peste 26 de milioane de perne de 45 de dolari sau mai mult. O mare parte din vânzări se fac direct către clienţi care sună şi comandă telefonic după ce văd sau aud reclame fermecătoare la televizor sau la radio.

    Lindell a sărbătorit la New York succesul electoral al lui Donald Trump, pe care l-a întâlnit în timpul campaniei în Minneapolis. La sediul MyPillow oamenii nu par să-şi facă programări pentru a-l vedea pe şef. Ştiu pur şi simplu că Lindell este pe acolo şi trec pe la sala de conferinţe pe care şeful o foloseşte ca birou în speranţa că vor fi băgaţi în seamă.

    „Ea este şefa departamentului IT, Jennifer Pauly“, explică Lindell jurnaliştilor de la Bloomberg în timp ce în încăpere intră o tânără. „Este un bun exemplu de cum discut cu angajaţii şi le înţeleg pregătirea. Am un zidar care se ocupă de mentenanţă la fabrică. Jennifer este autodidactă. Ai fost vreodată la cursuri de IT?“

    „Am învăţat să folosesc pachetul Microsoft Office şi cam atât“, spune ea. „Ştiu să lucrez în Excel şi cred că d-asta are încredere să-mi lase datele pe mână.“

    Lindell râde zgomotos. Poartă două aparate auditive discrete, dar oamenii spun că dintotdeauna a vorbit tare. „Dumnezeu mi-a dat darul să pot pune oamenii în poziţiile potrivite, unde pot da tot ce au mai bun.“

    Apoi vine Bob Sohns, managerul de achiziţii, şi-l întreabă pe Lindell dacă vrea să se întânească cu un tip care a venit din Italia pentru a-i vinde un aparat automat de umplut perne. „Îl ştiu pe Bob din 1990, dar a venit în 2012. Lucra la NBC Shopping Network când mi-a spus: «Mike, cred că ar trebui să vin şi să lucrez pentru The Pillow (Perna).» Am spus: «Sigur, ce vrei să fii?»“ „Este destul de aproape de adevăr“, spune Sohns. Lindell s-a întâlnit ulterior cu italianul şi i-a comandat pe loc aparatul de umplut perne, o investiţie de 162.000 de dolari.

    Apoi a venit rândul lui Heather Lueth, fiica cea mai mare a lui Lindell şi graphic designerul companiei. A intrat să vorbească despre cea mai recentă campanie de promovare prin e-mail.

    MyPillow este, după cum a explicat cineva din companie, mai degrabă o pădure de familie decât un arbore de familie. Fratele lui Lindell, Corey, care a investit în MyPillow când afacerea avea probleme grave, este acum al doilea cel mai mare acţionar. Acum el repară un ceas de colecţie. Mai devreme monta un televizor în holul cel mare. Nepoata lui Lindell, Sarah Cronin, este asistentul executiv. Cumnatul, Brian Schmieg, nu are nicio funcţie, dar este responsabil cu colectarea „îngrijorărilor“ din fabrici pentru a le prezenta şefului în şedinţele obişnuite.

    Larry Kating, directorul de producţie, sună de la fabrica de lângă Shakopee pentru a discuta dacă să fabrice sau nu 30.000 de perne pentru Costco pe care magazinul nu le-a comandat încă. Lindell a decis rapid: Fă-le! „Mereu jonglezi cu lucruri din astea“, spune el. Este un manager neobişnuit, care se ghidează mai mult după instinct şi care face pariuri aparent riscante despre care jură că sunt de inspirtaţie divină. „Nu folosim PowerPoint-uri. Într-un final ideile îmi vin în timp ce mă rog.“

  • Acum 100 de ani era maşinărie „de tortură” iar acum sute de milioane de oameni plătesc să o folosească

    Un studiu din 2016 al Sport & Fitness Industry Association (SIFA) arată că peste 50 de milioane de americani au folosit banda de alergat cel puţin o dată în ultimul an. Dacă vedeţi acest instrument de mişcare monotonă ca pe un obiect de tortură, ar trebui să ştiţi că nu sunteţi departe de adevăr, arată un material semnat The Washington Post. O formă arhaică a benzii de alergat moderne, pe care o cunoaştem cu toţii, a fost folosită la 1800 de către britanici ca pedeapsă pentru prizonierii leneşi.

    „Nu pot să-mi scot din cap ideea că acum plătim pentru nişte maşinării ce în urmă cu 100 de ani reprezentau cele mai severe pedepse pentru deţinuţi, apropiate de pedeapsa cu moartea”, a declarat Vybarr Cregan- Reid, un profesor al Universităţii din Kent (Marea Britanie). Englezii au scos înafara legii acest tip de pedeapsă la începutul secolului XX, fiind considerată prea crudă şi neobişnuită.

    Cu toate acestea, maşinăriile care au evoluat din acele aparate de tortură reprezintă astăzi aporape 40% dintre cele 3,5 miliarde de dolari cât valorează industria de echipamente de fitness vândute în retail, în America de Nord. Preţul acestora variază între 300 de dolari şi ajung până la 10.000 de dolari. Banda de alergare este, aşadar, un exemplu concret al modului în care munca, timpul liber şi tehnologia a evoluat în ultimii 200 de ani.

  • Fără precedent: Asociaţiile investitorilor americani şi germani din Romania se ridică împotriva guvernului Dragnea/Grindeanu

    AmCham Romania consideră că adoptarea netransparentă a actelor normative transmite un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă în plan intern şi extern şi ” îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de fundamentarea, procedura de adoptare, prevederile şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 şi ale proiectului de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.

    În opinia membrilor AmCham, adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative,  în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern.

    ”Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României. Este deosebit de îngrijorător pentru comunitatea de afaceri şi societate în general că acte normative cu asemenea implicaţii morale, societale şi  economice cu efecte imediate şi pe termen lung sunt adoptate de Guvern fără respectarea unor minime cerinţe privind transparenţa decizională”.

    În opinia AmCham actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.

    Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă  asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă. AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european.

    De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) se teme că modificările aduse Codului Penal, adoptate ieri, vor avea impact negativ asupra relaţiilor economice bilaterale româno-germane. Germania este principalul partener comercial al României şi printre primii investitori din ţară. România are un parteneriat militar strategic cu Statele Unite. 

    “Modificările aduse ieri Codului Penal şi Codului de Procedură Penală prin Ordonanţă de Urgenţă pun, în opinia companiilor germane din România, sub semnul întrebării voinţa noului Guvern de a continua fără compromisuri lupta împotriva corupţiei. O limitare a principiilor statului de drept şi pericolul reapariţiei corupţiei vor avea evidente efecte negative asupra dezvoltării economice a ţării. Aceste acţiuni transmit un puternic semnal de nesiguranţă în rândul investitorilor germani şi pot influenţa negativ strânsele relaţii economice dintre România şi Germania”, potrivit unui anunţ al AHK România. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Între timp, în restul lumii. Sau cum a început Războiul Rece 2.0

    Prin natura sa binară, conflictul tacit dintre Statele Unite ale Americii şi URSS oferea posibilitatea clară de aliniere în spatele uneia dintre cele două superputeri. Putem argumenta, desigur, că multe state nu au avut această opţiune; dar cele care nu se aflau sub o dominaţie evidentă puteau alege. Conflictul din ce în ce mai evident din ultimii ani are însă o structură mult mai complexă, cu mult mai mulţi actori în roluri principale şi mai ales în roluri secundare, iar asta nu poate să aducă decât nesiguranţă şi neîncredere. Un astfel de conflict are, de asemenea, şanse mult mai mici pentru o rezolvare paşnică.

    Scopul final al Rusiei, scriau anul trecut cei de la The Telegraph, este să obţină o serie de acorduri care să întoarcă „înţelegerile injuste” negociate după căderea Uniunii Sovietice. Nu este clar cum ar arăta un astfel de acord, dar există lucruri pe care cei din vest le-ar considera, cu siguranţă, inacceptabile; unul dintre aceste lucruri ar fi eliminarea NATO.

    Experţii ruşi citaţi de aceeaşi publicaţie discutau despre pericolul unui conflict deschis, în condiţiile în care relaţiile diplomatice dintre SUA şi Rusia se află în cădere liberă.

    Punctele fierbinţi sunt multe, dar ies în evidenţă zona baltică, unde NATO şi Rusia s-au acuzat reciproc de intensificarea prezenţei militare; estul Ucrainei, acolo unde Rusia continuă atragerea regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk; Siria, unde ruşii îl susţin pe Bashar al-Assad, iar americanii încearcă să îl dea jos.

    Dar acţiunile Moscovei merg mai departe: Putin încearcă să îşi extindă influenţa în Orientul Mijlociu – anul trecut, ruşii au trimis trupe ce reunesc 500 de militari în Egipt, cu intenţia de a întări relaţiile cu preşedintele Abdel Fattah el-Sisi. Iar răspunsul celor din Orient denotă, parcă, un joc de Tit-for-Tat: Qatar şi-a recăpătat recent apetitul pentru investiţii; în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând Autoritatea pentru Investiţii din Qatar (QIA) în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime. După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016. Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că finanţiştii din Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    O zi deosebit de importantă a fost 19 martie 2014, cea care a urmat anexării regiunii Crimeea de către Rusia. Discursul lui Putin din acea zi semnaliza schimbarea direcţiei în ceea ce priveşte intenţiile preşedintelui rus. „Ne-au minţit de nenumărate ori, au luat decizii în spatele nostru, ne-au pus în faţa faptelor împlinite”, spunea atunci Putin. „Aşa s-a întâmplat cu extinderea NATO către est, la fel şi cu aducerea infrastructurii militare în apropierea graniţelor noastre.” Putin a avertizat că Rusia nu va mai tolera o astfel de presiune.

    Îndreptându-ne către altă parte a lumii, întâlnim un alt actor cu rol semnificativ în acest conflict: China. Dacă la suprafaţă tensiunile par a avea ca punct central Marea Chinei de Sud şi controlul teritoriilor din zonă, un număr de incidente în ultimele 12 luni au adus în discuţie posibilitatea unei confruntări – fie ea doar pe plan economic – între cele mai mari forţe economice ale lumii: China şi Statele Unite ale Americii. Alegerea lui Donald Trump nu ajută prea mult: acesta „atacă” autorităţile de la Beijing cu fiecare ocazie, încercând să inducă (mai mult forţat) superioritatea americanilor în faţa celor din Asia.

    Ca un act de sfidare, Trump a discutat prin telefon cu liderul Taiwanului, Tsai Ing-wen, o manevră care a atras reacţia vehementă a Chinei (autorităţile de la Beijing nu recunosc statul Taiwan, considerând că teritoriul le aparţine). Este prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu preşedintele Taiwanului. Iniţial, ministrul chinez de externe, Wang Yi, declarase pentru postul Phoenix TV că incidentul reprezintă un „mic truc al Taiwanului”, exprimând speranţa că situaţia nu va genera modificări în politica externă a Washingtonului. Ulterior, guvernul de la Beijing a intensificat tonul, avertizând că nu va tolera iniţierea unor relaţii formale între Statele Unite şi Taiwan. „China se opune cu fermitate oricărei interacţiuni oficiale ori contactelor militare între Statele Unite şi Taiwan”, a transmis administraţia de la Beijing. An Fengshan, un purtător de cuvânt al guvernului chinez, a ameninţat recent că atitudinea lui Donald Trump ar putea atrage consecinţe mai grave. „Susţinerea principiului Chinei unitare este fundamentul politic al relaţiilor China-SUA, fiind elementul central de pace şi stabilitate în strâmtoarea Taiwan. Dacă acest fundament este afectat, atunci nu se va mai pune problema dezvoltării sănătoase şi stabile a relaţiilor dintre China şi SUA, urmând să existe efecte grave asupra păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan”, a subliniat An Fengshan.

    Va fi 2017 anul în care acest conflict global se stinge? Greu de crezut. Mai cu seamă vom vedea accentuarea tensiunilor dintre NATO şi Rusia, pe de-o parte, şi Beijing şi Washington pe de altă parte. Alţi actori importanţi, precum Germania, Franţa, Turcia sau statele din Orientul Mijlociu, vor juca de asemenea roluri importante.

    Cât despre România, poziţia noastră pare a fi una secundară; nu trebuie însă uitat că din punct de vedere geografic România se află prinsă la mijloc între est şi vest. Similar, din nou, perioadei de după cel de-al Doilea Război Mondial.