La nivelul anului 2017, până în luna august inclusiv, 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români. Dacă toţi aceştia ar aplica pentru despăgubire, aşa cum sunt îndreptăţiţi, conform Directivei Europene nr.261/2004, suma ce ar trebui achitată de către operatorii aerieni s-ar ridica la aproape nouă milioane de euro.
Tot la nivelul anului 2017, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România a fost 18 august, data la care erau programate 285 de zboruri cu plecare din România. Dintre acestea, 29 au avut întarzieri între 15 şi 180 de minute, două au avut întârzieri mai mari de trei ore, respectiv alte două au fost anulate. Din aproximativ 34.000 de pasageri din acea zi, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri.
Dacă ne raportăm la ultimii trei ani, limita maximă de la momentul cursei pentru solicitarea despăgubirilor, valoarea totală a totală a acestora s-ar ridica la 34 de milioane de euro.
”Mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi, deşi sunt eligibili pentru compensaţie, nu ştiu cum să o obţină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanarea a boarding pass-ului îi ajută să-şi verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensaţii – reprezentându-i inclusiv în instanţă dacă se ajunge acolo-, procesul ar trebui să fie foarte uşor. Însă, România nu a fost obişnuită cu astfel de abordări. Gândiţi-vă că numai 2% din populaţia globală îşi cunoaşte drepturile şi numai aproximativ 1% primeşte vreodată despăgubirile la care are dreptul. Nu avem cifre despre numărul global de persoane care solicită despăgubiri”, spune Ştefan Radu, country manager pe România al AirHelp.
Spre comparaţie, o ţară ca Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectaţi, cu o valoare eligibilă a compensaţilor de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectaţi, iar Bulgaria mai puţin de 50.000.
Rata mică de aplicare pentru compensaţii a determinat AirHelp să intre în România.
„Vă dau câteva exemple recente. La prima problemă cu zborurile TAP Portugal am avut o rată de aplicare sub 10%. La cea din urmă, rata s-a dublat. Iar în prezent, din cauza anulărilor zborurilor Ryanair din septembrie şi octombrie, avem de trei ori mai mulţi pasageri care cer despagubiri. În acest caz, persoanele afectate pot primi compensaţii de până la 400 de euro, indiferent de preţul plătit pe biletul de avion dacă Ryanair nu le-a anunţat de anulare printr-un mesaj personal, nu comun către baza de date, cu cel putin 14 zile înainte de decolare. De asemenea, operatorul aerian trebuie să le ofere o destinaţie alternativă spre care să decoleze cu cel mult două ore înainte de ora iniţială şi să aterizeze la cel mult patru ore după cursa stabilită iniţial. Şi acestea sunt cazurile aduse în atenţia presei. Însă, zilnic, pe aeroporturile din toată ţara se înregistrează întârzieri, iar pasagerii ne contactează”, spune Ştefan Radu.
În general, anulările şi întârzierile pot aduce pasagerului compensaţii de până la 600 de euro. Valoarea despăgubirii depinde de durata zborului şi distanţa până la destinaţie, respectiv motivul anulării sau întârzierii.
Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.
Compania Dnata a fost fondată în1959 în Dubai de şeicul Sheikh Ahmed bin Saeed Al Maktoum, preşedinte şi CEO al companiei şi în prezent. El este fiul fostului conducător al oraşului Dubai, şeicul Saeed bin Maktoum Al Maktoum şi unchiul actualului conducător al oraşului, şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum (deşi acesta este cu 9 ani mai tânăr decât el). Este licenţiat la Universitatea din Denver, iar cariera lui în aviaţie a început în 1985, odată cu numirea sa ca Preşedinte al Departamentului Aviaţiei Civile din Dubai – organul guvernamental care supraveghea activităţile Dubai International şi Dubai Duty Free, printre altele. Operatorul national Emirates a fost lansat în acelaşi timp şi el a fost numit preşedinte. (wikipedia)
Compania din România a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri netă de 76.396.498 (circa 17,09 milioane de euro)şi un profit net de 13.327.440 (aproximativ 3 milioane de euro). Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), aceasta a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).
La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.
În consiliul de administraţie al companiei din România se află italianul Possa Carlo Federico, CFO al Alpha Flight Group Ltd., britanicii Johnson Andrew McCullie, Programme Executive Director Dubai Expo 2020, Loft David John, Chief Commercial Officer al Dnata şi preşedinte al consiliului de administraţie al companiei din Bucureşti, potrivit LinkedIn, cât şi Sorinel Ciobanu, directorul general al CNAB Bucureşti. Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, printre împuterniciţii cu drept de administrare a operaţiunilor de pe piaţa locală a Dnata se află şi Marin Bogdan-George, despre care nu există informaţii publice disponibile.
Compania Dnata Catering avea anul trecut 26 de puncte de lucru pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, printre acestea aflându-se cafenelele City Café, Brioche Doree, Segafredom snack-bar-urile Grab&Fly, fast-food-urile La Sarmale, Falafel, Burger King, Puro Gusto, Illy Café, Burger King, Peroni, saloanele business Constanţa, Cluj şi Iaşi. Operatorii funcţionează în baza unui contract de asociere în participaţiune cu aeroportul. (Potrivit art. 251 din Codul Comercial, asocierea în participaţiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăţi o participaţiune în beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni, sau chiar asupra întregului comerţ.), iar majoritatea dintre ei au o durată a sediului de 12 ani, 2 luni şi 4 zile.
Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.
Vezi şi:
Viata fabuloasă a prinţului din Dubai – GALERIE FOTO
Aeroportul este situat în districtul Daxing şi va fi inaugurat în 2019; el va fi folosit atât pentru zboruri comerciale şi pentru a spori prezenţa aviaţiei civile chineze. El va servi drept bază pentru China Southern Airlines şi pentru China Eastern Airlines.
Potrivit companiei BuroHappold Engineering, care a câştigat licitaţia pentru amenajarea designuluui interior, pasagerii se vor bucura de multe spaţii largi, atât acoperite cât şi în aer liber.
Potrivit site-ului de arhitectură a lui Zaha Hadid, “simetria aeroportului şi formele sale interconectate creează o compoziţie fluidă ce evocă armonia şi balanţa din peisajele chinezeşti.”
În faza iniţială de lansare aeroportul va avea patru piste (45 de milioane de pasageri pe an), apoi două se vor adăuga mai târziu, împingând capacitatea aeroportului la 100 de milioane de pasageri pe an.
Ceea ce ar însemna că ar deveni cel mai mare aeroport din lume, după suprafaţă şi aproape cel mai aglomerat, după aeroportul Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport.
Aeroportul este situat în districtul Daxing şi va fi inaugurat în 2019; el va fi folosit atât pentru zboruri comerciale şi pentru a spori prezenţa aviaţiei civile chineze. El va servi drept bază pentru China Southern Airlines şi pentru China Eastern Airlines.
Potrivit companiei BuroHappold Engineering, care a câştigat licitaţia pentru amenajarea designuluui interior, pasagerii se vor bucura de multe spaţii largi, atât acoperite cât şi în aer liber.
Potrivit site-ului de arhitectură a lui Zaha Hadid, “simetria aeroportului şi formele sale interconectate creează o compoziţie fluidă ce evocă armonia şi balanţa din peisajele chinezeşti.”
În faza iniţială de lansare aeroportul va avea patru piste (45 de milioane de pasageri pe an), apoi două se vor adăuga mai târziu, împingând capacitatea aeroportului la 100 de milioane de pasageri pe an.
Ceea ce ar însemna că ar deveni cel mai mare aeroport din lume, după suprafaţă şi aproape cel mai aglomerat, după aeroportul Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport.
În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.
Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.
Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”
Procesul Christinei Jiaxin Lee a început pe data de 21 iunie la Sidney.
“Proiectul de extindere a Aeroportului Otopeni va avea două faze şi va necesita o investiţie de 818,5 milioane de euro. În 2022 vom începe lucrările, iar conform studiilor de fezabilitate, fiecare fază va dura trei ani” au spus reprezentanţii CNAB în cadrul unei eveniment organizat de Fondul Proprietatea.
Reprezentanţii CNAB au mai precizat faptul că investiţia de 818 mil. de euro nu include şi taxele de expropiere care vor fi necesare. De asemenea, ei au mai spus şi că sunt în căutare de investitori şi că vizează companiile şi băncile străine.