Tag: miliarde

  • Cine este Dimitri Ribolovlev, oligarhul miliardar cu interese în Cipru

    Ribolovlev, locul 13 în topul bogaţilor din Rusia, este medic, dar în 1990 a intrat în afaceri cu îngrăşăminte chimice, preluând compania Uralkali.În 1996, la 29 de ani, a fost acuzat că a plănuit uciderea unui partener de afaceri şi a fost arestat timp de 11 luni.

     Feţele nevăzute ale crizei cipriote: un bilet de avion către Cipru este marfă rară la Moscova

    La proces a fost achitat iar unii jurnalişti din presa occidentală au speculat posibilitatea unui dosar “fabricat”. În închisoare Ribolovlev a fost “presat” să îşi vândă acţiunile deţinute la Uralkali, în schimbul unor mari sume de bani şi a eliberării sale. A refuzat şi declara, într-un interviu, că este pregătit s stea şi zece ani în închisoare. În cele din urmă a fost eliberat, după ce investigatorii au identificat adevăraţii vinovaţi.

    Dar în 2010 şi-a vândut participaţia la Uralkali cu 6,5 miliarde de dolari; în prezent deţine un fond de investiţii spacializat pe industrie.
    Oligarhul mai este cunoscut pentru faptul că deţine imobilul La Belle Epoque din Monaco, în valoare de 300 de milioane de dolari, o vilă în Hawaii, pe care a cumpărat-o de la Will Smits cu 20 de milioane de doalri, precum şi fostul conac din Palm Beach al lui Donald Trump, pe care l-a cumpărat în 2008 cu 95 de milioane de dolari.

    În 2011 a cumprat, alături de alţi investitori, două treimi din  acţiunile clubului de fotbal AS Monaco. Iar anul trecut a cumpărat pentru fiica sa, Ecaterina, apartamentul în valoare de 88 de milioane de dolari al fostului CEO al Citigroup Sandy Weill.

    Dimitri Ribolovlev mai este şi eroul unuia dintre cele mai costisitoare divorţuri din istorie, atunci când s-a despărţit de soţia sa Elena.

  • Pierderile Oltchim s-au dublat anul trecut, la 403,3 mil.lei, iar vânzările au scăzut la jumătate

     În exerciţiul financiar anterior, combinatul chimic a consemnat pierderi de 198,3 milioane lei şi vânzări de 1,528 miliarde lei.

    În condiţiile în care activitatea a fost oprită în luna august a anului trecut, Oltchim a înregistrat în 2012 pierderi din exploatare de 276,4 milioane lei (62 milioane euro), de trei ori mai mari decât cele consemnate în 2011, de 83,2 milioane lei, potrivit rezultatelor financiare preliminare şi întocmite conform standardelor internaţionale de raportare financiară.

    Cheltuielile cu materiile prime şi materialele au scăzut de peste două ori, la 426,7 milioane lei (95,7 milioane euro), în timp ce costurile cu salariile au avansat cu 4%, la 154,4 milioane lei (34,6 milioane euro).

    Oltchim a încheiat anul trecut cu datorii totale de 2,789 miliarde lei, în creştere cu peste 30%. Printre creditori Oltchim se numără BCR, CEC, Banca Transilvania, Electrica SA, SALROM şi CFR Marfă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Cipru blochează tranzacţii de miliarde de dolari ale investitorilor din Rusia

     Moody’s estimează că firme şi investitori din Rusia deţin depozite de 31 miliarde de dolari (24 miliarde euro) în sistemul bancar cipriot, însă insula mediteraneană este totodată cel mai important hub offshore pentru economia rusă, potrivit Financial Times.

    Astfel, prin sistemul financiar din Cipru au trecut tranzacţii ruseşti de 120 miliarde de dolari (aproximativ 90 miliarde euro), potrivit datelor băncii centrale de la Moscova, datorită regimului fiscal mai favorabil, cu taxe mai mici pe câştigurile de capital şi dividende.

    Firma de avocatură Squire Sanders a fost nevoită să suspende cinci tranzacţii în care sunt implicaţi investitori din Rusia şi care trec prin Cipru, în valoare totală de miliarde de dolari, pe care încearcă acum să le restructureze prin alte jurisdicţii, precum Luxemburgul, potrivit unui avocat specializat în fuziuni şi achiziţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt samsarii de petrol, cereale sau metale la nivel mondial

    CONDUSĂ DE CARISMATICUL AFACERIST BRITANIC IAN TAYLOR, Vitol cumpără petrol unde găseşte mai ieftin şi îl vinde cui plăteşte mai mult. Marjele de profit sunt subţiri, însă trebuie avut în vedere că sunt raportate la venituri uriaşe şi împărţite într-un anturaj restrâns de acţionari şi investitori.

    Afacerile companiei au crescut la 303 miliarde de dolari în 2012, faţă de 297 mld. dolari în anul anterior, şi cu 45% mai mult decât în 2005. Volumul de petrol şi produse petroliere care a trecut anul trecut pe la traderii grupului a scăzut de la 272 milioane de tone la 260 milioane de tone, însă compania a reuşit să compenseze declinul prin creşterea afacerilor cu gaze naturale.

    Vitol deţine 200 de tancuri petroliere şi are facilităţi de depozitare pe cinci continente. Într-un interviu acordat recent revistei Fortune, Ian Taylor a vorbit cu oarecare modestie despre rezultatele companiei în 2012, acuzând condiţiile dificile de piaţă. Principalul obstacol pentru profiturile companiei? Diferenţele reduse dintre preţurile petrolului practicate în diverse regiuni ale lumii, situaţie neplăcută pentru un business care mizează tocmai pe aceste marje. “Piaţa a fost foarte congestionată. Nu a oferit prea multe oportunităţi”, a spus şeful Vitol.

    Compania speră să obţină în acest an un avantaj prin acordul încheiat recent cu grupul rus Rosneft, controlat de stat, cel mai mare producător de petrol din Rusia. Vitol şi Glencore International, cel mai mare trader de materii prime din lume, înregistrat de asemenea în Elveţia, au ajutat Rosneft să obţină o finanţare de 10 miliarde de dolari pentru achiziţia companiei TNK-BP.

    Traderii au obţinut în schimb contracte de livrare de petrol pe termen lung, asigurându-şi materie primă la preţuri preferenţiale.Ascensiunea economică a Chinei, Indiei şi Braziliei, însoţită de urbanizare şi industrializare, a determinat în ultimul deceniu creşterea puternică a cererii pentru materii prime, de la minereuri, metale şi combustibili la alimente. Afacerile clubului restrâns al traderilor de mărfuri au înflorit, depăşind 1.100 miliarde de dolari pe an.

    Cele mai mari cinci companii de profil au desfăşurat în 2010 afaceri de peste 600 miliarde de dolari, aproape cât veniturile celor mai mari companii financiare şi peste vânzările cumulate ale celor mai mari companii din IT&C.

    TRADERII DE MĂRFURI FAC AFACERI DE OBICEI DIN JURISDICŢII CU O FISCALIZARE REDUSĂ, precum Elveţia, iar cele mai multe astfel de companii acumulează poziţii speculative de miliarde de dolari pe diverse materii prime sau îşi utilizează forţa financiară ca pe o pârghie pentru a strânge stocuri uriaşe în depozite, creând perioade de “secetă” pe piaţă pentru a împinge preţurile în sus.

    În timp ce autorităţile din SUA şi Uniunea Europeană fac eforturi pentru a sancţiona băncile şi fondurile de hedging care fac speculă cu materii prime, marile case de trading îşi văd nestingherite de treabă. Majoritatea nu sunt listate la bursă şi îşi fac afacerile discret, căutând să nu atragă atenţia.Unele sunt afaceri de familie, altele sunt asocieri între investitori puternici, dar toate păstrează tăcerea şi sunt relativ necunoscute în afara industriei energiei şi materiilor prime. Iar pentru că tranzacţionează bunuri concrete şi nu instrumente financiare, activitatea lor este dificil de reglementat.

    Afacerile au mers ca pe roate în ultimii ani, permiţând acestor grupuri să îşi extindă aria de influenţă. Cele mai mari case de trading, precum Glencore, au început să cumpere pe bandă rulantă minele care produc materia primă, vapoarele care o transportă în lume, depozitele sau silozurile unde staţionează marfa şi conductele prin care se scurge spre consumatori. Cu o putere financiară greu de rivalizat, o reţea extinsă de relaţii în industrie şi politică şi un nivel avansat de cunoaştere a mediului în care operează, marii traderi au devenit brokeri de putere, îndeosebi în regiuni aflate în dezvoltare din Asia, America Latină sau Africa. Sunt în acelaşi timp o rotiţă a mecanismului şi o forţă care schimbă regulile sistemului.

  • Un apropiat al lui Putin a obţinut contracte de 7 miliarde de dolari pentru pregătirea Jocurilor Olimpice. “Este o risipă monumentală de bani publici”

     Suma este mai mare decât bugetul Jocurilor Olimpice din 2010 de la Vancouver, dar reprezintă numai 15% din investiţiile de 50 miliarde de dolari estimate de Rusia pentru organizarea evenimentului de anul viitor, potrivit Bloomberg.

    Printre proiectele la care va participa şi Rotenberg se numără o conexiune de transporturi de 8,3 miliarde de dolari între Soci şi staţiunile de schi din Munţii Caucaz, o autostradă de 2,1 miliarde de dolari pe malul Mării Negre, un media center de 387 milioane de dolari şi o reţea rutieră de 133 milioane de dolari care va face legătura între diversele obiective din parcul olimpic. Această ultimă investiţie va fi utilizată în viitor şi ca circuit de Formula 1, primul din Rusia.

    “Este o risipă monumentală de bani publici. Un mic număr de persoane de la vârf controlează resursele şi nu pot fi trase la răspundere”, comentează pentru Bloomberg Stefan Szymanski, economist specializat pe probleme de sport la Universitatea Michigan, specializat în finanţarea Jocurilor Olimpice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro menţine ţinta de 5,8 miliarde euro pentru Cipru, dar înclină spre taxarea depozitelor mari

     “Nu mă gândesc la planuri B. Aplicăm planul A. Fiecare trebuie să îşi asume responsabilităţile”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, referindu-se la suma de 5,8 miliarde euro care trebuie atrasă de Cipru prin taxarea depozitelor, transmite Bloomberg.

    Miniştrii Finanţelor din zona euro, reuniţi luni seară în teleconferinţă pentru noi negocieri privind acordul de bailout al Ciprului, au menţinut presiunile asupra statului mediteranean însă s-au arătat mai flexibili în privinţa formei în care va fi aplicat planul.

    “Autorităţile din Cipru vor introduce mai multă progresivitate în taxa specială comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu condiţia să rezulte în continuare aceeaşi reducere a anvelopei de finanţare şi, în consecinţă, să nu afecteze valoarea totală a asistenţei financiare”, se arată într-un comunicat transmis în urma teleconferinţei miniştrilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cipru: Parlamentul amână votul privind taxa pe depozite. Băncile ar putea rămâne închise câteva zile

     Ţările din zona euro au convenit, sâmbătă, asupra unui pachet de împrumuturi externe de 10 miliarde de euro pentru Cipru, însă fondurile sunt condiţionate de introducerea unei taxe pe depozitele bancare, prin care guvernul de la Nicosia să obţină circa 5,8 miliarde de euro.

    Creditorii externi au avansat o taxă de 6,7% pentru conturile cu mai puţin de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele care depăşesc acest nivel.

    În prezent au loc discuţii pentru modificarea treptelor de taxare, astfel încât să fie protejate în mai mare măsură persoanele cu depozite mici.

    “Modul în care Cipru îşi organizează finanţarea contribuţiei este decizia guvernului cipriot”, a declarat luni Steffen Seibert, purtător de cuvânt al cancelarului german, Angela Merkel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cipru va propune zonei euro o nouă variantă a taxei bancare

     Modificarea vizată de Cipru ar trebui să protejeze mai bine deponenţii care au în conturi până la 100.000 de euro, potrivit agenţiei de presă Dow Jones, citată de CNBC.

    Pentru a putea strânge în continuare suma de 5,8 miliarde de euro din taxa pe depozite, guvernul cipriot ia în calcul un nivel mai ridicat de taxare pentru persoanele cu depozite mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oligarhii ruşi pierd miliarde de euro în programul financiar al zonei euro pentru Cipru

     “Încrederea în Cipru ca loc sigur în care să-ţi plasezi banii se va ajunge la zero”, a declarat, pentru agenţia rusă de presă Interfax, Anatoli Aksakov, reprezentant al asociaţiei regionale a băncilor ruseşti.

    Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.

    Fondurile ruseşti care vor fi probabil afectate se situează la 15,4 miliarde de euro, a estimat Aksakov, în timp ce ediţia rusească a revistei Forbes a înaintat o estimare mult mai ridicată, de până la 35 miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Europarlamentarii noştri vor putea mări bugetul alocat României cu 8-9 miliarde de euro

     “Această dezbatere (privind flexibilizarea fondurilor, n.r.) care va fi în Parlament va da ocazia parlamentarilor noştri să obţină încă vreo 8-9 miliarde de euro în plus – ei parcă îmi reproşau mie că a fost creşterea de numai 18% a bugetului – şi sunt convins că prin pricererea, talentul, inteligenţa, capacitatea lor de a convinge, vor mări bugetul României”, a spus Băsescu.

    El a arătat că rezoluţia PE cu privire la cadrul financiar multianual 2014-2020 este un act politic al PE pe care personal îl consideră îndreptăţit, dar care nu vizează creşterea alocărilor în buget şi i-a ironizat pe unii politicienii români pentru modul în care au înţeles această rezoluţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro