BusinessMagazin

Tag: companii

  • Companiile farmaceutice se lupta pentru banii de pe fundul sacului

    Lista C2, cea in care sunt incluse medicamentele din programele
    nationale (cancer, boli autoimune, diabet etc.) grupeaza circa doua
    treimi din cheltuielile totale cu doctoriile platite de stat (circa
    400 de milioane de euro), iar in volum doar 4% din totalul
    produselor disponibile pe piata. Daca decizia MS ar intra in
    vigoare, producatorii ar urma sa factureze un minus 15% catre
    distribuitori, care apoi sa se rostogoleasca inspre farmacii. “Am
    fi obligati sa vindem sub pretul minim european si este posibil sa
    nu mai primim autorizatie sa comercializam unele produse din partea
    sediilor centrale ale producatorilor. Exista niste reglementari
    clare, iar in clipa in care se ajunge sub un anumit prag se retrag
    anumite produse”, spune Dan Zaharescu, presedintele Asociatiei
    Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

    Preturile pentru doctorii se calculeaza in momentul de fata in
    Romania la nivelul celui mai mic pret dintre statele Uniunii
    Europene pentru fiecare medicament in parte. De aceea, circa 15-20%
    din medicamentele din piata locala iau drumul altor tari unde se
    vand, fireste, la preturi mai ridicate. ARPIM propune ca, in
    momentul cand se fac platile de catre minister pentru medicamentele
    din programele nationale eliberate intr-o anumita perioada,
    producatorii sa ramburseze 10% bani lichizi catre autoritatea de
    resort. “Doar asa se poate realiza cresterea numarului de pacienti
    care sunt tratati cu medicamentele respective. Daca reduc
    compensarea la 85%, inseamna ca nu am suficienti bani si platesc
    doar 85%. Nicidecum nu tratez mai multi pacienti. Daca aduc mai
    multi bani in sistem, pot sa maresc numarul de beneficiari ai
    tratamentului, dand 10% din suma pe care am primit-o la decontare.”
    Potrivit oficialilor ARPIM, solutia substitutiei generice, cea a
    compensarii celui mai ieftin medicament cu o anumita substanta si
    plata diferentei pentru cele mai scumpe din buzunarul pacientului,
    poate fi luata in considerare pentru ca si aceasta optiune permite
    tratamentul unui numar mai mare de pacienti: “Oricare din cele
    doua, mai putin solutia propusa de minister”.

    De cealalta parte, Dragos Damian, presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, spune ca
    decontarea de 85% pe care o propune ministerul nu difera de
    returnarea a 10% in bani cash din partea producatorilor, iar faptul
    ca aceasta ar accentua exporturile paralele este “o minciuna”,
    pentru ca pretul de lista este tot acelasi, chiar daca statul ofera
    mai putini bani pentru compensare. “Ceea ce accelereaza exporturile
    paralele e faptul ca avem in prezent cele mai mici preturi din
    Europa”, spune seful genericelor. Dupa el, varianta propusa de
    Ministerul Sanatatii este eronata pentru ca taie marjele la
    distribuitori si farmacii, nu aduce economii pe termen lung in
    sistem si pune in dificultate medicamentele generice.

    De fapt, dupa substitutia din celelalte liste de medicamente (A,
    B, C1 si C3) economiile la buget au fost de circa 25 de milioane de
    euro, iar calculele APMGR indica economii de alte 50 de milioane
    daca s-ar aplica acelasi mecanism si pe lista medicamentelor pentru
    boli cronice (C2). “Ce ati alege intre economii de cel putin 50 de
    milioane de euro la buget si mai multi beneficiari ai tratamenului
    si insolvente la distribuitori si farmacii si disparitia
    medicamentelor generice?”, se intreaba retoric Damian. Solutia
    propusa de minister nu este viabila pe termen lung pentru ca, dupa
    cum spune seful APMGR, chiar daca s-ar elimina fraudele si lobby-ul
    din sanatate, nevoia de sanatate a populatiei este in crestere. Cu
    alte cuvinte, ne-am putea intalni cu noi situatii de reducere a
    nivelului de compensare de fiecare data cand banii nu vor mai
    ajunge.

  • Apple a devenit, pentru scurt timp, cea mai valoroasa companie din SUA

    Valoarea de piata a Apple a ajuns marti pana la 341,5 miliarde
    de dolari, usor peste cea a Exxon, de 341,4 miliarde de dolari.
    Diferenta dintre cele doua companii ramane, insa, destul de mare,
    Exxon avand venituri anuale de peste patru ori mai mari decat
    Apple. Exxon a avut anul trecut venituri de 383 miliarde de dolari,
    fata de 65 de miliarde de dolari in cazul Apple.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce salariu cere un manager pentru a conduce o companie de stat

    Declaratia lui Wencz vine in conditiile in care reprezentantii
    FMI au spus ca 15 mari companii de stat, printre care se afla
    Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, trebuie sa aiba management
    privat. “As accepta sa conduc o companie de stat strict pentru
    bani, pe un contract de management incheiat cu ajutorul unei firme
    mari de avocatura, cu obiective clare si pentru o perioada bine
    stabilita”, a spus Weicz.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pe timp de criza, marile companii devin investitii mai atractive decat titlurile de stat

    In timp ce Statele Unite risca sa-si piarda ratingul “AAA” dupa
    o disputa indelungata si crancena la Washington pe tema plafonului
    datoriei de stat, o serie de companii multinationale par pregatite
    sa profite de ratingurile mai bune de care se bucura in raport cu
    emitentii suverani. In mod normal, guvernul este considerat cea mai
    solventa entitate dintr-o tara, datorita sumelor uriase de bani
    incasate din taxe, rezervelor substantiale de valuta si capacitatii
    de a se finanta prin vanzarea de active aflate in proprietatea
    statului. Insa in urma crizei financiare, mai multe guverne se
    confrunta cu riscuri mai mari privind retrogradarea ratingului sau
    intrarea in default (incapacitate de plata), situatia acestora
    fiind, aparent, mai grava decat pentru unele companii private.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rapoartele companiilor de stat arata cheltuieli salariale si numar de angajati in crestere

    Publicarea de catre Fondul Proprietatea a rapoartelor
    companiilor de stat arata cheltuieli salariale si numar de angajati
    in crestere. Cititi doua pagini speciale, 12-13, despre ce se
    intampla in cele mai mari companii aflate sub controlul statului.
    Cele mai mari zece companii de stat din sectorul energetic au
    cheltuit aproape 2 miliarde de lei cu salariile angajatilor in
    2010, mai mult cu 6,4% fata de 2009, si au facut angajari in anul
    in care economia s-a contractat cu 1,3%. Informatiile privind
    cheltuielile cu sa¬la¬ri¬ile au fost publicate de Fondul
    Proprietatea, ac¬tionar alaturi de statul roman la aceste companii,
    in cadrul celui mai mare demers de transparenta. Au fost publicate
    pe site-ul FP rapoartele financiare la 20 de mari companii locale,
    din care 10 controlate de stat si nelistate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cat succes au reclamele cu sefi de la televizor

    Atunci cand spui Apple, imaginea lui Steve Jobs este primul
    lucru care iti vine in minte. Cand auzi Facebook, te gandesti la
    Mark Zuckerberg, iar numele lui Bill Gates este sinonim cu
    Microsoft. Probabil acelasi lucru l-au dorit si Constantin Toma,
    fostul presedinte al companiei de asigurari Omniasig, si Alin
    Burcea, proprietarul agentiei de turism Paralela 45, atunci cand au
    decis ca este momentul sa apara in spoturi TV care sa le promoveze
    afacerile. Toma promova la acel moment, nu mai tarziu de inceputul
    acestui an, produsele de asigurare ale companiei sale, iar Burcea
    pachete turistice in strainatate. Pentru doua industrii care au
    fost puternic afectate de criza, respectiv asigurarile si turismul,
    abordarea atat de directa a parut cea mai potrivita solutie la
    momentul respectiv. Cu atat mai mult cu cat niciuna dintre cele
    doua companii nu obisnuise sa comunice prin intermediul spoturilor
    televizate.

    Este insa o strategie pe care pana acum sefii de companii din
    Romania, in special cei de la carma multinationalelor, au evitat-o
    si au lasat spoturile traditionale sa-si faca treaba. Comunicarea
    lor cu presa si publicul in general se limita la conferinte de
    presa, evenimente oficiale sau interviuri. Asa cum recomanda, de
    altfel, orice manual de comunicare.

    Faptul ca incepe sa se creeze un precedent pentru acest tip de
    comunicare, in care seful de companie este personajul principal, a
    starnit doua tipuri de reactii. Pe de o parte, sunt cei care spun
    ca este bine ca un CEO sa fie atat de vizibil pentru ca isi apropie
    clientii. Pe de alta parte, sunt mult mai multi cei care cred ca o
    astfel de strategie este deosebit de riscanta si doar in cazuri
    exceptionale poate fi pusa in aplicare. “Reclamale in care apar ca
    <povestitori> ai produsului directorii companiilor ce ofera
    acest produs sunt precum saritura in apa si fara trambulina.
    Riscante. Le urmarim cu emotii legate de puterea impactului”,
    specifica Mihaela Nicola, CEO-ul grupului de comunicare The
    Group.

    Secretul reclamelor de tip “marturie”, asa cum sunt si acestea,
    este ca personajul narator, fie ca este o vedeta sau un
    reprezentant de varf al companiei, sa se bucure nu doar de un grad
    ridicat de notorietate, dar si de o reputatie care sa-i confere
    credibilitate. Cuvantul sau trebuie sa aiba greutate in fata
    publicului, iar recomandarea pe care o face unui anume produs sau
    serviciu sa fie suficienta pentru potentialii consumatori.
    “Marturiile sunt valide atunci cand le ofera in mod obiectiv o
    personalitate neutra in raport cu respectivul produs sau serviciu.
    Povestea produsului, impartasita de liderul companiei, este un
    monolog care genereaza (si) scepticism, atunci cand respectivul
    lider are notorietate limitata”, explica Nicola.

    In Romania, numarul oamenilor de afaceri care sunt cunoscuti de
    public si care au o reputatie bine consolidata este extrem de
    redus. Poate si de aceea pana acum ei au evitat sa apara in spoturi
    TV. In ceea ce-i priveste pe Toma si Burcea, lucrurile stau la fel.
    Desi cei doi sunt bine cunoscuti in mediul de afaceri, in presa de
    specialitate si au experienta consistenta in conducerea unei
    companii, pentru consumatorul de rand ei nu reprezinta o figura
    atat de puternica incat sa fie si credibila.

  • Profitul trimestrial al General Electric a crescut cu 21%

    Gigantul financiar si industrial a raportat un venit de
    3,76 de miliarde de dolari, sau 35 de centi pe actiune, pentru
    trimestrul incheiat la 30 iunie. Anul trecut, compania a raportat
    un venit de 3,11 miliarde de dolari, sau 28 de centi per
    actiune.

    Rezultatele GE au depasit estimarile analistilor de pe Wall
    Street, de 32 de centi pe actiune la venituri de 34,7 miliarde de
    dolari, potrivit Los Angeles Times. “Pentru perioada urmatoare,
    vedem o crestere puternica in zona de credite”, a declarat Jeffre
    y Immelt, directorul executiv al GE. Cresterile cele
    mai bune ale afacerilor au fost inregistrate mai ales in India,
    China, Asia de Sud-Est, Africa, Rusia, Australia, Canada si America
    Latina.

  • Oltchim poate fi inclusa pe lista companiilor cu management privat, alaturi de Hidroelectrica si CNH

    El a precizat ca lista companiilor de stat cu management privat
    ar urma sa fie stabilita in toamna acestui an. La inceputul lunii
    iunie, ministrul a declarat ca primele companii in care se va
    incerca noul concept de management privat “este posibil” sa fie
    Hidroelectrica si Compania Nationala a Huilei, noua forma de
    conducere urmand sa fie implementata din toamna. El a sustinut
    atunci ca detaliile proiectului nu sunt stabilite, putand fi vorba
    chiar de trei companii pilot pentru implementarea unui management
    privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vacanta de manager: dicteaza copiii si confortul

    BUSINESS MAGAZIN: Dupa o perioada destul de lunga in care am vorbit despre criza si impactul ei, ne-am gandit sa discutam si despre lucruri mai placute si anume despre locurile unde isi petrec managerii concediile, cum arata un concediu de manager, care au fost cele mai frumoase locuri pe care le-ati vazut sau ce destinatii urmeaza sa vizitati. Am vrea, de asemenea, sa stim cat de important este pentru un manager sa pastreze un echilibru intre viata personala si profesionala si sa se rupa cateva zile pe an de ceea ce se intampla la birou. Cum va alegeti destinatiile?

    BOGDAN PUTINICA: Mie imi plac destinatiile cat mai putin batute de turisti, cat mai ciudate. Acesta este hobby-ul meu. Imi place sa-mi iau rucsacul, sa ma duc in jungla si sa vad ce e acolo. De civilizatie mai mult sau mai putin ne lovim in fiecare zi, cu bunele si cu relele ei. De foarte putine ori mai folosesc serviciile unei agentii, poate si din cauza profilului putin mai ciudat al destinatiilor care ma atrag, dar si pentru ca, invariabil, aranjamentele pe care ti le construiesti singur sunt mult mai bune.

    ADINA ROTILEANU: Poti sa dai si un exemplu?

    BOGDAN PUTINICA: De exemplu, ultima vacanta ciudata a fost in Papua Noua Guinee. In Romania nu am gasit nicio agentie care sa poata sa-mi ofere un pachet acolo. Diferenta fata de un pachet normal de la o agentie cred ca a fost de trei ori mai mica.

    BUSINESS MAGAZIN: Folositi serviciile agentiilor de turism?

    OANA DATKI: Am renuntat de acum cativa ani, pe acelasi principiu.

    MARCEL VULPOI: Da, eu le folosesc, dar din comoditate.

    DAN BOABES: Eu le folosesc pentru idei.

    BUSINESS MAGAZIN: Unde ati fost ultima oara in concediu?

    DAN BOABES: Este greu de spus. Incerc sa combin calatoriile de business cu inca doua-trei zile de concediu, daca se poate. Notiunea de concediu cred ca s-a modificat fata de ceea ce intelegeam prin concediu acum 15-20 de ani. Atunci stiam ca plecam in august trei-patru saptamani, nu erau telefoane mobile si nu era nicio problema sa nu tinem legatura cu cei de acasa. Acum, concediu inseamna poate si trei-patru zile grupate si asta se poate intampla de cinci, sase, sapte ori pe an.

    MARIUS GHENEA: Cred ca este vorba si de un anumit gen de eficienta pentru ca daca se intampla ca o asemenea calatorie de business sa te poarte destul de departe, ar fi pacat sa nu prelungesti putin si sa nu combini cu o alta destinatie potrivita. Din acest punct de vedere, cred ca o agentie de turism are dificultati in a raspunde unui asemenea tip de pachet, care este complicat din multe motive. In primul rand pentru ca pare ciudata o combinatie intre o calatorie de afaceri si una de placere. In al doilea rand, o parte din aventura este si gasirea propriului traseu, a unei destinatii. Este una dintre placerile de a calatori. Eu pot sa spun ca apelez in continuare la agentiile de turism pentru lucruri destul de clare. Spre exemplu, mi se pare mult mai util sa apelez la o agentie de turism pentru ticketing. Alte lucruri mi le organizez mai bine de unul singur. Eu stiu mai bine pe ce parte a strazii vreau sa am camera de la hotel sau ce loc sa-mi rezerv in avion. Acelasi lucru se intampla si cand inchiriez o masina. In ceea ce priveste programul pe care mi-l fac pentru concediu, am o abordare duala. Sunt anumite lucruri pe care prefer sa mi le rezerv de acasa, cum ar fi spectacole in Vegas, in New York sau Londra si alte lucruri pe care le fac la fata locului.

    ADINA ROTILEANU: Depinde si cu cine mergi in concediu pentru ca daca mergi si cu copiii, evident ca alegi o varianta in care ei sa fie cat mai mult timp ocupati. Eu am fost norocoasa sa-mi umplu spiritul aventurier cu fel de fel de calatorii de afaceri. De exemplu, Karachi nu este o destinatie pe care mi-as fi ales-o pentru concediu, dar care a fost binevenita. Daca nu sunt copiii, confortul este pe primul loc, pentru ca ai nevoie de relaxare dupa o perioada mare de stres, si apoi vin serviciile. Este foarte greu sa verifici asta atunci cand cumperi un pachet de la o agentie de turism. Iti trebuie foarte multe recomandari, pentru mine recomandarile conteaza foarte mult, indiferent ca este vorba de Noua Zeelanda, Australia, Hong Kong si asa mai departe, imi place sa merg la sigur.

  • Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE FOTO)

    Roy Cohen, autor al cartii “The Wall Street Professional’s
    Survival Guide”, publicata anul trecut, atrage atentia ca o
    concediere poate sa nu aiba lo din vina celui concediat, dar e bine
    ca orie angajat sa-si evalueze comportamentul, ca sa vada daca nu
    cumva face greseli care il expun inutil, de la cele mici, ca de
    pilda postarea prea frecventa pe retelele de socializare online, si
    pana la obiceiul de a da vina mereu pe altii pentru propriile
    greseli sau lipsa de masura atunci cand cer mariri de
    salariu.

    “Chiar daca pe ansamblu angajatul respectiv ramane productiv, e mai
    bine sa se fereasca din timp de greseli de comportament decat sa
    fie mai intai concediat”, sustine Cohen. Timp de 14 ani,
    principalul client al lui Cohen a fost grupul Goldman Sachs, pentru
    care a oferit servicii de plasament si sustinere in cariera in
    folosul angajatilor care plecau sau erau dati afara din
    companie.


    Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE
    FOTO)

    The Wall Street Journal a alcatuit o lista cu zece greseli
    frecvente la locul de munca, pe care angajatorul le poate folosi ca
    argumente pentru a decide sa dea afara un angajat, chiar daca
    altminteri ar avea motive sa fie multumit de performantele lui
    profesionale.