BusinessMagazin

Tag: banci

  • Bancile, obligate sa taie comisionul de rambursare anticipata

    De anul viitor, bancherii vor trebui sa renunte la unul din
    comisioanele pe care le percep de la clientii lor pentru creditele
    fara garantii. Luna mai 2010 este termenul pana la care Romania
    trebuie sa elimine comisionul de rambursare anticipata pentru
    creditele de nevoi personale negarantate, cu dobanda variabila si
    sa-l limiteze la 1% pentru cele cu dobanda fixa. Asa prevede o
    directiva europeana adoptata anul trecut si care trebuie
    implementata de fiecare stat membru. Bogdan Chiritoiu, presedintele
    Consiliului Concurentei (CC), le-a amintit marti bancherilor de
    aceasta prevedere, pe care intentioneaza sa o extinda si in cazul
    creditelor de consum garantate, dar si pentru imprumuturile
    imobiliare. “Nu ne intereseaza comisionul in sine, ci masura in
    care acesta impiedica transferul clientului la alta banca sau
    atragerea de catre o banca a unui client din cauza unui comision
    impus de alta banca”, a spus Chiritoiu. Cu alte cuvinte, bancile
    impun asemenea costuri tocmai pentru a-i descuraja pe clientii
    atrasi de ofertele mai bune ale altor banci.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bancherii Cuprului

    Simu si Pitulea nu aveau experienta in neferoase, dar au reusit
    sa transforme o afacere muribunda intr-o poveste de succes: cu
    investitii de zece milioane de dolari, reduceri de consumuri si de
    personal, cifra de afaceri a crescut de la 25 de milioane de dolari
    in 2003 la peste 100 de milioane de dolari in 2004.

    Și chiar daca actuala criza economica nu a iertat Cuprom,
    povestea tot isi pastreaza parfumul de succes.


    Click aici pentru a citi materialul    .

  • Culisele Bancii Nationale

    Cine sunt cei ce influenteaza dobanzile sau cursul de schimb sau
    modul de acordare a creditelor, care este secretul longevitatii lui
    Mugur Isarescu in functia de guvernator al institutiei, de ce ar
    putea fi socotit Institutul de Economie Mondiala pepiniera de cadre
    pentru institutiile de stat si care a fost rolul “clubului de la
    Trocadero” in numirea sefului BNR, iata destule motive pentru a
    rasfoi un material de arhiva ce poate deveni, in octombrie 2009, la
    data numirii unui nou Consiliu de Administratie, cat se poate de
    actual.

    Click aici pentru a citi materialul intreg.

  • BNR a imprumutat bancilor 11,24 mld. lei pentru doua zile

    Decizia BNR de a oferi lichiditati bancilor a atenuat presiunea
    pe dobanzi, care au coborat spre nivelul de 10% pe an.

    Cititi mai multe despre decizia BNR pe
    www.zf.ro

  • Doar 33% dintre oraseni pun bani deoparte

    Pe de alta parte, persoanele care economisesc lunar au scazut de
    la 16% la 13%, potrivit unui studiu realizat de Institutul de
    Cercetare IRSOP, pentru BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL).
    Interesul populatiei pentru economisire în detrimentul creditarii a
    crescut la 39%, fata de 32% in 2007.

    Studiul mai arata ca romanii sunt in prezent mai stresati de
    datoriile pe care le au la banci, ponderea acestora ajungand la 69%
    de la 60% in 2007. Pe de alta parte, populatia se preocupa mai mult
    de planurile de viitor, proportia fiind de 52% fata de 46% un urma
    cu doi ani.

    Vezi ce parte a populatiei este cea mai afectata de criza pe
    www.gandul.info

  • Cum te privesc bancherii cand ai un milion de euro in cont

    “Traderii nu sunt niste diavoli, iar private bankingul nu
    inseamna evaziune fiscala”, spunea saptamana trecuta Frédéric
    Oudéa, presedintele Société Générale, intr-o conferinta organizata
    la Londra, facand referire la problemele de imagine cu care se
    confrunta bancherii si care au generat o reticenta considerabila a
    clientilor fata de serviciile lor.

    Capitalul de imagine pe care bancherii incearca sa-l creeze
    diviziilor de private banking isi gaseste deci doua explicatii:
    prima ar fi aceea ca evolutia segmentului de retail bancar
    traditional s-a oprit, iar a doua tine de nevoia bancilor de a
    atrage clienti care dispun de lichiditati importante.

    Cu toate acestea, bancile nu se grabesc sa recurga la
    compromisuri majore si sa relaxeze plafoanele de acceptare a
    clientilor care vor sau au nevoie de un bancher personal. Ba chiar
    dimpotriva. Monica Ionescu, sefa departamentului de private banking
    al UniCredit, explica aceasta “rigiditate” pe care o manifesta
    bancile prin faptul ca serviciile de private banking sunt prin
    definitie elitiste. Cand limita este fixata prea jos si accesul
    este prea usor, produsul nu mai este elitist din punctul de vedere
    al clientului si, de asemenea, devine si ineficient pentru
    banca.


    “Un bancher personal are un portofoliu restrans de clienti
    comparativ cu cel din alte arii de business, tocmai pentru ca este
    vorba de servicii de top. Limita noastra de acces la serviciile de
    private banking a fost aliniata cu cea a diviziei si a Europei
    Centrale si de Est. Comparativ cu 2008 am crescut pragul de intrare
    in categoria clientilor de private banking”, spune Ionescu. In
    prezent, pragurile minime de plasament initial de la care clientii
    bancilor din Romania pot apela la un bancher personal variaza intre
    40.000 si 300.000 de euro, in functie de banca.

    Pana acum, divizia de profil a UniCredit nu a pierdut niciun
    client, iar cresterea de active este de peste 60% fata de anul
    trecut. Cel mai mare cont administrat acum depaseste 35 de milioane
    de euro. “In urma aplicarii noilor limite de accedere la aceste
    servicii, numarul clientilor va fi in jur de 800. Asa cum spuneam,
    este foarte important sa mentinem calitatea serviciilor la
    standarde foarte ridicate”, adauga Monica Ionescu.

  • Bancherii n-au invatat nimic din criza

    Numarul locurilor de munca in sectorul financiar din SUA a
    scazut cu doar 8% fata de nivelul din septembrie 2008. Si doar o
    mana de fonduri de investitii cu grad ridicat de risc s-au inchis.
    Platile se intorc si ele la nivelurile de dinainte de criza, cu cei
    aproape 30.000 de angajati ai Goldman Sachs care se pregatesc
    pentru un salariu mediu de 700.000 de dolari fiecare in acest an.
    Nici reduceri masive de plati nu se anunta, potrivit unui raport al
    J.P. Morgan Securities. Executivii de la cele mai multe banci mari
    si-au pastrat pozitiile. Iar cotatiile bursiere au tot crescut de
    la minimele atinse iarna trecuta.

    Administratia Obama a propus schimbari in reglementarea
    sectorului financiar, dar chiar si sustinatorii acestor schimbari
    recunosc ca traseul lor in Congres va fi dificil. Deocamdata,
    bancile inca tranzactioneaza derivative nereglementate in ciuda
    rolului pe care acestea le-au avut in fiascoul de toamna trecuta.
    Schimbari radicale ca plafonarea veniturilor sau restrictii cu
    privire la dimensiunea grupurilor bancare inca intampina o
    rezistenta coplesitoare. Chiar si schimbari minore, ca solicitarea
    adresata bancilor de a fi mai transparente in ce priveste
    derivativele pe care le detin, sunt departe de a fi puse in
    practica.

    Survenita in aceleasi zile din 2008 cu salvarea gigantului de
    asigurari American International Group si cu vanzarea Merrill
    Lynch, prabusirea Lehman a fost apogeul unui weekend cataclismic al
    industriei financiare. In zilele ce au urmat, aproape toata lumea
    parea sa fie de acord ca Wall Street-ul era pe cale sa se schimbe
    radical. Si ca zilele in care cecurile de salarii de acolo aveau
    cate opt zerouri aveau sa se sfarseasca.

    In realitate, insa, autoritatile de reglementare si legiuitorii
    si-au petrecut mare parte a anului trecut incercand sa salveze
    industria financiara, nu sa o reformeze. Pe termen scurt,
    eforturile lor au si reusit. Citigroup si alte banci afectate au
    evitat falimentul, iar economia a evitat o depresiune.

  • ING Infiinteaza centru regional de servicii la Cluj-Napoca

    Centrul va include toate tarile din zona ING Asigurari Europa
    Centrala (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria si Romania). Motivul
    infiintarii acestui centru este rationalizarea operatiunilor din
    aceasta zona, diminuarea costului unei polite de asigurare de viata
    pentru clienti si dorinta de a beneficia de avantajele unei
    expertize regionale.

    Primele tari din zona Europei Centrale unde ING opereaza care
    vor muta o parte din departamentele operatiuni, financiar si IT in
    centrul de la Cluj sunt Cehia si Slovacia. Procesul de tranzitie va
    incepe din ultimul trimestru al lui 2010.

    Clientii ING de asigurari de viata din Romania nu vor fi
    afectati in niciun fel de acesta schimbare.

  • Cei mai bogati bancheri din lume

    Potrivit studiului Reuters, seful celei mai mari banci din lume,
    Industrial and Commercial Bank of China, a castigat anul trecut
    245.000 de dolari, nici macar 2% din pachetul de 19,6 milioane de
    dolari primit de Jamie Dimon de la JP Morgan Chase (a patra banca
    din lume dupa capitalizare).

    Astfel, diferenta dintre castigurile bancherilor din SUA si cele
    ale sefilor de banca din China ramane ridicol de mare chiar si dupa
    colapsul sistemului bancar de peste Ocean.

    Directorul Industrial and Commercial Bank of China a acceptat o
    reducere de 10% a salariului in 2008, ca urmare a crizei
    financiare, chiar daca profitul bancii a crescut cu 36%, la 16,23
    miliarde de dolari.

    Patru dintre primele noua mari banci sunt din Statele Unite,
    respectiv JPMorgan, Bank of America Corp, Wells Fargo si Citigroup,
    iar patru din cei mai bine platiti sase directori generali conduc
    institutii financiare din SUA, potrivit Reuters.

  • Claudiu Cercel, BRD: Recesiunea nu trebuie privita ca o calamitate pentru Romania

    “Zvonuri legate de dificultati la acest colos financiar circulau
    deja cu ceva timp inainte de ziua nefasta de 15 septembrie 2008.
    Foarte putini s-au asteptat insa ca Lehman Brothers sa fie “lasat”
    sa intre in faliment, avand in vedere implicatiile sistemice deloc
    greu de anticipat in cazul unui astfel de “hub” al lumii
    financiare. Cu atat mai mult cu cat institutii mari de pe aceeasi
    strada fusesera salvate prin interventii guvernamentale sau ale
    bancilor centrale. Probabil acei putini au fost un soi de
    “insideri”, si ma opresc aici cu acest fel de supozitii. Reactia?
    Desigur de ingrijorare. Ingrijorarea fata de efectele unui adevarat
    tsunami financiar. Valul pornise, dar nimeni nu stia cand va lovi,
    unde va lovi, ce efecte va avea si mai ales cat timp vor persista.
    Raspunsurile la ultimele doua intrebari inca nu le avem pe
    deplin.

    Acesta a fost un eveniment de tip “black swan”, adica cu o
    probabilitate considerata ca extrem de redusa in amonte, dar cu
    impact masiv. Am da dovada de autosuficienta sa spunem ca am fost
    in totalitate pregatiti, dar totusi BRD are un atu care deriva din
    cultura sa de prudentialitate. Am avut astfel reflexul de a judeca
    evolutiile posibile pe baza de scenarii, inclusiv de stress test,
    iar acest lucru ne-a ajutat in rezonabila masura sa “param”
    efectele adverse.

    Cele mai grele momente s-au consumat in timpul atacurilor
    speculative de pe piata valutara, consecutiv evenimentului Lehman
    Brothers. Dar a fost un context violent pe multe alte paliere:
    dobanzi cu doua sau chiar trei cifre, (ne)incredere intre banci,
    atacuri mediatice. Se pusese in miscare o adevarata fabrica de
    zvonuri, avand pe alocuri accente de razboi psihologic.

    Una dintre consecintele inevitabile ale crizei a fost
    restrangerea cererii de creditare, simultana cu, intr-o prima
    etapa, cresterea costurilor de finantare. Apoi, desigur, a crescut
    ponderea creditelor cu intarzieri la plata. Pe un plan mai general,
    volumetria activitatii bancare a inregistrat reduceri inevitabile.
    Recesiunea nu trebuie insa privita ca o calamitate pentru Romania.
    Este adevarat ca am trecut de la incredere exuberanta la
    neincredere – pe alocuri deprimanta – insa s-a intamplat asa si pe
    la case mai mari si poate in felul acesta vom retine in memoria
    colectiva, autoritati si cetateni, ideea de a ne crea plase de
    siguranta pe viitor (disciplina manageriala si consacrarea
    gestiunii pe baza de business plan, buffere de active lichide,
    politica fiscala si de venituri prudente etc) si de a iesi astfel
    din etapa naivitatilor individuale si institutionale.

    Totusi, nu trebuie sa uitam ca este prima criza din istoria
    Romaniei in care exista o lichiditate abundenta in sistemul
    financiar. Proiecte sa fie, ca de bani nu ducem lipsa!

    Accesul la finantare, in cazul BRD, nu s-a schimbat fata de
    situatia anterioara evenimentului Lehman Brothers. Liniile noastre
    de finantare, prin recurs la Grupul Société Générale, au fost
    dimensionate cu redundante generoase si de aceea nu am avut nici un
    fel de dificultati de trezorerie. Nici in cele mai dificile
    momente. De altfel, nu trebuie uitat ca BRD a fost singura banca
    care in momentele de stres din octombrie-noiembrie a adus resurse
    importante de valuta in tara, sumele suplimentar atrase fiind de
    peste 700 de milioane de euro. Eram intrucatva impotriva
    curentului.

    Intr-un mod poate mai greu de inteles, pe unii dintre actorii
    care in octombrie-noiembrie 2008 nu manifestau prea multa simpatie
    fata de moneda nationala si in general fata de evolutiile romanesti
    ii vedem astazi ca intermediari ai anuntatei emisiuni de
    euroobligatiuni a Statului Roman.

    Chiar cu riscul de a nemultumi pe unii dintre cititorii
    dumnevoasta, as spune ca acum clientul care ne contacteaza este
    mult mai apropiat de ceea ce fiecare dintre noi ne dorim ca
    bancheri: un client care este prudent, care socoteste de trei ori –
    poate chiar de mai multe ori – inainte de a porni spre
    parteneriatul cu banca si, desigur, spre materializarea proiectelor
    sale.

    Si ei, si noi invatam din aceasta criza. Dureros, ce-i drept,
    dar omenirea a facut salturi doar in urma unor crize sau provocari
    formidabile. Natura umana…

    In ceea ce ne priveste pe noi, intr-o astfel de meserie nu ai
    prea mult timp liber, indiferent de faza ciclului economic. Inveti
    sa traiesti cu asta, pentru ca este o alegere personala si incumba
    responsabilitate. Prin urmare nu s-a schimbat nimic pe acest
    plan.

    Altfel, managementul in conditii de vizibilitate aproape zero,
    asa cum inca avem in prezent, este mult mai complicat si are
    inevitabil doze mai mari de stres. Perioada actuala este insa cea
    mai buna carte de management. Una pe care o scrie fiecare dintre
    noi.

    Anul viitor va fi anul in care si tarile din Europa de Est vor
    depasi cea mai dificila etapa a crizei. Romania nu va face
    exceptie, mai ales ca unele semne pozitive se intrevad deja. Prin
    urmare, destul de probabil vom intra pe o traiectorie pozitiva. Vom
    avea insa nevoie de cel putin trei ani pentru a relua o crestere
    viguroasa.

    Acesti 3-5 ani reprezinta o oportunitate uriasa de gestiune
    chibzuita din partea autoritatilor publice care sa ne permita sa
    respectam calendarul de adoptare a euro. Este o miza enorma pentru
    Romania, stiut fiind ca a ajunge acolo inseamna a intra cu adevarat
    in zona disciplinei bugetare publice si a descatusarii sectorului
    privat pe baze sustenabile. Este o sansa uriasa de recredibilizare
    a Romaniei.”

    Cititi si Cover Story-ul editiei curente:

    Confesiunile managerilor dupa anul de criza

    Cititi mai jos cum au
    trait anul de criza si alti manageri si antreprenori locali:


    Liliana Solomon, Vodafone: Nu am fost
    niciodata un consumator exagerat


    Brent Valmar, Porsche Romania: Au
    existat oferte de pret sinucigase in piata


    Dragos Simion, Flamingo: A fost acelasi
    sentiment pe care l-am avut la 11 septembrie 2001


    Mariana Gheorghe, Petrom: Cred cu tarie
    in masurile dure si nepopulare


    Bogdan Georgescu, Colliers: Cand mi-am concediat colegii a fost cea
    mai grea zi din viata mea


    Radu Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Cred ca peste un an criza
    va fi depasita


    Tinu Sebesanu, Trend Hospitality : Cei
    care merg in minus ar trebui sa-si numere pierderile si s-o ia la
    goana!


    Cornel Marian, Oresa: Am prins ultimul
    tren pentru o tranzactie leveraged buy-out


    Bogdan Enoiu, McCann: Evident ca am si pierdut dar privesc cu multa
    relaxare problema asta


    Alexandru Costin, Adobe: Am investit
    nesabuit si m-am supraindatorat


    Marius Sfintescu, 3TS Capital: Au fost
    multe proiecte de investitii private equity
    abandonate


    Radu Georgescu, Gecad: Problema mea e ca lumea nu accepta starea de
    disperare


    Dorin Boboc, Allianz-Tiriac Pensii: Nu
    ne imaginam vreodata ca se va ajunge la aceasta
    amploare


    Florian Libocor, BRD: Sistemul bancar din Romania este unul
    solid


    Florin Talpes, Softwin: Industria IT din Romania a scazut cu 40% –
    60%


    Radu Timis, Cris-Tim: Criza va mai dura cel putin inca doi ani si
    jumatate


    Razvan Pasol, Intercapital: Au fost zile de groaza la BVB


    Adrian Stanciu, Human Synergistics: M-am speriat destul de rau


    Marius Stancescu, Riff Holding: Nu am putut anticipa amploarea
    dezastrului


    Toni Iordache: Lumea se astepta ca urmatoarea victima sa fie
    salvata