Tag: miliarde

  • Povestea pantofilor care au cucerit lumea. De la faliment, la o afacere de miliarde de dolari

    In 2001, Converse depunea actele pentru intrarea in faliment. Insa, spre norocul brandului adoptat astazi de sute de mii de tineri, Nike a salvat compania, preluand-o doi ani mai tarziu. Din acel moment, Converse s-a dezvoltat spectaculos, noteaza Quartz. Numai in ultimele trei luni, firma a avut o crestere de 18% a castigurilor, o performanta care se aliniaza cu succes in portofoliul celor de la Nike. 

    In 2002, compania avea incasari de numai 205 milioane de dolari. De la preluarea Nike insa, brandul s-a transformat intr-o afacere de 1,4 miliarde de dolari, iar cifrele de anul acesta sunt pe cale sa fie si mai bune. Cele mai bune piete pentru Converse sunt in America, Marea Britanie si China, dar si cumparatorii romani, in special din randul tinerilor, au inceput sa prinda gustul acestui brand. 

    Reteta Converse: a luat niste tenisi obisnuiti si i-a transformat in unii de designer. Printre cei care si-au pus amprenta pe articolele de incaltaminte se numara John Varvatos si Hudson Bay. Pantofii sport, creati pentru jucatorii de basket in anii ’70, erau inca de pe atunci un succes. Dar popularitatea lor a crescut semnificativ de cand au inceput sa fie purtati de catre artisti celebri, cum ar fi Kurt Cobain, la inceputul anilor ’90. Dupa cum spune si descrierea de pe site-ul companiei, “s-au nascut pe teren si s-au adaptat strazii”.  

    Cititi mai multe pe incont.ro

  • Activele fondurilor de pensii private au depăşit trei miliarde de euro

     De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.

    “Cu alte cuvinte, Pilonul II a produs de la lansarea sa, în mai 2008, şi până în prezent o valoare adaugată de peste 510 milioane de euro în beneficiul exclusiv al contributorilor la sistem, demonstrând cel puţin până în prezent îndeplinirea mandatului de administrare responsabilă şi eficientă a economiilor actualei generaţii de salariaţi, pentru pensia de mâine”, declarat preşedintele APAPR, Marius Popescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trezoreria SUA: Congresul “se joacă cu focul”. SUA ar putea intra pentru prima dată în incapacitate de plată

     Trezoreria estimează că va epuiza până la 17 octombrie măsurile excepţionale folosite pentru a amâna atingerea plafonului de îndatorare, în prezent de 16.700 de miliarde de dolari.

    “Congresul se joacă cu focul. (…) Dacă statul american, pentru prima dată în istorie, alege să nu-şi plătească datoriile la timp, ne vom afla în default. Nu există nicio variantă pentru a preveni intrarea în default dacă nu avem suficienţi bani pentru a plăti facturile”, a declarat oficialul american pentru postul CNN, preluat de Bloomberg.

    Trezoreria SUA va rămâne cu lichidităţi de circa 30 de miliarde de dolari după data de 17 octombrie, insuficiente pentru a acoperi cheltuielile, care ajung la 60 de miliarde de dolari în zilele următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoria publică a Spaniei, mărită cu 10 miliarde de euro, din greşeală

     “Există o erată”, a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei, care a precizat că cifrele au fost inversate atunci când proiectul de buget pe anul viitor a fost prezentat în Parlament la începutul săptămânii.

    La sfârşitul anului 2011, datoria publică a Spaniei era relativ scăzută, la nivelul statelor Uniunii Europene, de 68,5% din PIB, dar ulterior a explodat, ajungând la 85,9% în 2012 şi la 92,2% la sfârşitul lunii iunie a anului 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean: Franţa a primit 4,4 miliarde de euro pentru romi, România – 500 de milioane de euro

     Ministrul român de Externe a dorit, în cadrul intervenţiei sale la postul francez, să infirme declaraţiile unor politicieni din Hexagon, care arată cu degetul spre sumele mari alocate României de la bugetul european pentru incluziunea romilor.

    “Este o eroare gravă. În exerciţiul bugetar european 2007-2013, Franţa a beneficiat de o alocare de 4,4 miliarde de euro, în timp ce România nu a primit decât 500 milioane de euro. Noi am folosit acest buget, caree nu este alocat doar pentru romi, pentru incluziune socială, dar există o mare diferenţă între alocările bugetare europene”, a declarat şeful diplomaţiei, adăugând că expulzarea unor cetăţeni europeni “nu constituie o soluţie”.

    Titus Corlăţean a precizat că România şi Franţa au stabilit un mecanism de cooperare în ceea ce priveşte incluziunea socială. Totodată, ministrul de Externe a evocat cooperarea bună la nivel poliţienesc şi juridic dintre cele două ţări şi a transmis disponibilitatea Bucureştiului de a suplimenta numărul de poliţişti în capitala franceză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung se aşteaptă la profit record pentru trimestrul al treilea

     Samsung, cel mai mare producător de smarphone-uri din lume, se aşteaptă la un profit operaţional de 9.900-10.300de woni (9,2-9,6 miliarde de dolari) pentru perioada iulie-septembrie. Grupul a raportat un profit operaţiuonal record de 9.500 miliarde de woni în trimestrul al doilea, potrivit Wall Street Journal.

    Estimarea înaintată de grup reprezintă o creştere de 23-28% faţă de perioada similară a anului trecut, dar o încetinire faţă de avansul anual de 47,5% înregistrat în trimestrul al doilea. Samsung obţine două treimi din profitul operaţional din afacerea de telefonie mobilă.

    Vânzările s-ar putea situa la 58.000-60.000 de miliarde de woni, în urcare cu 11-15% comparativ cu trimestrul al treilea al anului anterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director RMGC: România ar extrage la Roşia Montană mai mult aur decât toate ţările europene împreună

     “Proiectul minier de la Roşia Montană înseamnă 5,2 miliarde de dolari pentru România, bani care intră în economia României, la bugetele de stat. Prin proiectul de la Roşia Montană, România devine principalul producător de aur, producând mai mult decât toată Europa la un loc în momentul în care vom începe acest proiect”, a afirmat Tănase.

    El le-a spus membrilor comisiei că proiectul va duce la înfiinţarea a mii locuri de muncă, directe şi indirecte, în medie pe o perioadă de operare de 3.600, şi va acea beneficii importante pentru stat.

    “Dacă raportăm cele 2,3 miliarde încasări ale statului român versus profitul investitorului, de 1,5 miliarde, doar dacă facem acest raport, constatăm o distribuţie de aproximativ 60-40 statul român investitor, în condiţiile în care investitorul finanţează sută la sută acest proiect”, a arătat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială: Românii din străinătate vor trimite în acest an în ţară 3,6 miliarde dolari, în stagnare faţă de 2012

     Astfel, remiterile către România se vor plasa în acest an la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială.

    Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania.

    Astfel, în România au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, câte 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de români sunt Statele Unite (240 miloane de dolari), Ungaria (237 milioane de dolari), Israel (236 milioane de dolari), Germania (184 milioane de dolari), Canada (131 milioane de dolari), Austria (78 milioane de dolari), Franţa (73 milioane de dolari), Marea Britanie (71 milioane de dolari) sau Grecia (58 milioane de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un antreprenor de weekend la afaceri de aproape două miliarde de euro din „păcănele”

    Dacă la momentul în care a decis să devină antreprenor full-time, Paul Gauselmman, în prezent in vârstă de 79 de ani, avea în responsabilitate o afacere mică din domeniul operării aparatelor tip slot machine, acum aceasta numără 8.000 de angajaţi şi are activităţi răspândite în întreaga lume. Compania, dezvoltată progresiv în domeniul divertismentului şi jocurilor de noroc, este condusă şi astăzi de familia Gauselmann, formată din Paul şi din cei patru copii ai lui

    Paul Gauselmann a revoluţionat industria jocurilor de noroc şi de amuzament prin grupul Gauselmann, care, începând cu 1992,  s-a extins la nivel internaţional în trei domenii de business: producţia şi operarea de maşini electronice prin Merkur, deţinătoare a mărcii Merkur Casino şi estimată la aproximativ 200 milioane euro; divizia operaţional[ şi servicii; producţia şi comercializarea maşinilor electronice şi tipurilor de joc prin compania  Atronic. Grupul deţine şi o unitate de producţie proprie în localitatea Lubbecke din Germania. Compania a ajuns astfel să exploateaze  jocuri de noroc şi divertisment în 272 de locaţii, situate pe teritoriul a zece ţari europene, printre care şi România.

    Activitatea grupului pe piaţa locală a jocurilor de noroc se desfăşoară prin două companii cu capital integral privat străin aparţinand Gauselmann, Casino Entertainment Center şi Merkur Casino România. Prima este prezentă pe piaţa autohtonă din 2004 şi este operatorul jocurilor electronice tip slot-machine pe şapte din cele 13 săli ale companiei. Celelalte şase săli funcţionează sub Merkur Casino România, companie care are în activitate închirierea şi vânzarea de sloturi. Ambele au totalizat afaceri de circa 50 de milioane de euro în 2012(circa 200 milioane de lei). Locaţiile Merkur sunt răspândite în Bucuresti, Constanţa, Ploieşti şi Craiova, având în prezent autorizate 400 de mijloace de joc.

    În perioada 2004-2010, vânzarea sloturilor se făcea direct din Germania şi principalul contact cu potenţialii clienţi se făcea la expoziţia anuala de profil. Din 2010, vânzarile şi închirierea sloturilor se face prin intermediul  Merkur Casino Romania, iar recent, au  fost depuse actele pentru înfiinţarea Merkur Gaming Distribution, pentru a separa activitatile de vânzare si închiriere cu cea de operare.


    Un aparat de jocuri poate genera in Romania în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.
    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie.

    Circa  3% dintre români participă la jocurile de tip slot – machines în timp ce la LOTO joacă 20%,la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo, 3% la jocurile online şi 3% la jocurile de cărţi, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot. Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

    Totusi, România rămâne una dintre cele mai importante pieţe pentru grupul Gauselmann, potrivit lui Thomas Niehenke, membru al boardului Gauselmann. Acest lucru se datorează mai ales contextului in care  LOTERIA se pregăteşte să încheie un nou contract de exploatare a jocurilor de tip loterie (VLT), tinand cont ca  cel semnat în urmă cu zece ani cu grecii de la Intracom si Intralot expiră pe 30 noiembrie 2013, iar acesta a adus companiei pierderi de sute de milioane de lei. Procedura de selecţie a unui nou beneficiar este necunoscută publicului, dar Niehenke este optimist în ce priveşte şansele Merkur de a câştiga contractul. Potrivit lui, competitia este stransa intre firmele care doresc contractul, dar nu doreste sa divulge numele competitorilor sai. 
     

  • SUA au alocat 584 de milioane de dolari drept ajutor militar Egiptului

     Washingtonul, aliat al Egiptului, îi furnizează o asistenţă totală, militară şi economică, în valoare de 1,55 miliarde de dolari pe an, însă acest ajutor face, oficial, obiectul unei reexaminări complete după represiunea de la mijlocul lunii august împotriva susţinătorilor preşedintelui destituit, Mohamed Morsi.

    Preşedintele american Barack Obama a avertizat, săptămâna trecută, de la tribuna Naţiunilor Unite că o continuare a susţinerii Statelor Unite este condiţionată de progresele în materie de democraţie.

    Însă în termenii unui ajutor militar – fonduri transferate într-un cont federal din Statele Unite pentru a onora contracte între Cairo şi companii americane de armament – “am alocat recent restul de plată pentru exerciţiul bugetar 2013 care s-a încheiat ieri, la 30 septembrie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro