Tag: zboruri

  • Anunţul făcut de Wizz Air pe care trebuie să il ştie toţi călătorii. Ce modificări va opera compania

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă lansarea programului de vară 2016. De asemenea, compania introduce trei rute noi din Cluj-Napoca şi Bucureşti, începând cu luna martie, respectiv, mai 2016, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei. 

    Noua rută de la Cluj–Napoca spre München Memmingen va fi disponibilă din 28 martie 2016, cu două zboruri pe săptămână, în fiecare zi de luni şi vineri. Din Bucureşti, noul zbor spre Hamburg Lubeck va fi lansat din 20 mai, cu două curse pe săptămână, tot lunea şi vinerea, în timp ce ruta către Glasgow va fi inaugurată pe 21 mai şi zborurile vor fi operate în zilele de marţi şi sâmbătă.

    Wizz Air anunţă, de asemenea, creşterea frecvenţei pentru unele dintre rutele deja existente, cum ar fi Bucureşti şi Timişoara spre Londra Luton sau Cluj-Napoca spre Nuremberg, dar şi altele. Reţeaua Wizz Air din România va beneficia şi de o nouă aeronavă Airbus A321 care va spori capacitatea de transport datorită numărului mare de locuri – 230. Vara, în timpul vârfului de sezon 2016, baza din Bucureşti va avea patru aeronave A320 şi patru A321 care vor fi distribuite pe cele mai populare rute, acum ar fi, de exemplu, Londra Luton, Bruxelles Charleroi, Roma Ciampino şi Madrid.

    Cu această extindere a rutelor, reţeaua de zbor Wizz Air România numără în total 95 de rute, spre 15 ţări diferite, de la 8 aeroporturi. Biletele pentru noile curse sunt deja disponibile cu preţuri începând de la 129 lei* şi pot fi rezervate pe site-ul wizzair.com

    Rute noi Wizz Air din România:

    Rută

    Zile

    Lansare

    Preţuri începând de la

    Cluj-Napoca – München  Memmingen

    luni, vineri

    28 martie 2016

    RON 129

    Bucureşti – Hamburg Lubeck

    luni, vineri

    20 mai 2016

    RON 129

    Bucureşti – Glasgow

    marţi, sâmbătă

    21 mai 2016

    RON 179

     

     

     

     

     

    Frecvenţe crescute pe rute existente din România:

    Rută

    Frecvenţă săptămânală

    De la

    Timişoara – Londra Luton

    7 zboruri de la 5

    20 mai 2016

    Bucureşti – Londra Luton

    26 de la 21

    20 mai 2016

    Bucureşti – Doncaster Sheffield

    3 de la 2

    20 mai 2016

    Bucureşti– Tel Aviv

    4 de la 3

    20 mai 2016

    Bucureşti – Oslo Torp

    3 de la 2

    20 mai 2016

    Bucureşti – Zaragoza

    3 de la 2

    20 mai 2016

    Cluj-Napoca – Bruxelles Charleroi

    4 de la 3

    27 martie 2016

    Cluj-Napoca – Malmo

    3 de la 2

    27 martie 2016

    Cluj-Napoca – Nuremberg

    3 de la 2

    27 martie 2016

     

    Wizz Air transportă anual în şi din România peste trei milioane de pasageri. Compania este deţinută de fondul american de investiţii Indigo Partners şi nu are o entitate juridică pe piaţa locală, serviciile fiind facturate la compania înregistrată în Ungaria. Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână de dimensiuni standard. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Recent, 20 de angajaţi ai companiei au fost concediaţi în mod ilegal de Wizz Air – ei au câştigat procesul cu compania şi şi-au recăpătat slujbele, precum şi despăgubiri morale.

    Wizz Air este cea mai mare companie low-cost din Europa Centrală şi de Est, care operează o flotă de 63 de aeronave Airbus A320 şi oferă mai mult de 380 de rute din 22 de baze, ce leagă 112 destinaţii din 38 de ţări. Echipa Wizz Air este formată din peste 2.300 de angajaţi. 

     
     
  • Cum vede lumea un om care face 80 de zboruri pe an pentru a duce un brand german premium în toate marile oraşe? Ultima “escală” a fost Bucureştiul

    Norbert Lock râde rar şi vorbeşte puţin şi precaut atunci când vine vorba despre via­ţa sa personală. Ca un german autentic. Situaţia se schimbă radical însă când dis­cuţia se îndreaptă către Marc Cain, brandul german premium care a deschis primul mo­nobrand din Ro­mânia în acest an şi pentru care Norbert Lock lucrează de 16 ani. Mai exact, şi-a petrecut în companie o treime din viaţă.

    Îl relaxează să joace golf şi a vizitat întreaga lume în scop de business, însă îi plac mai mult discuţiile despre afaceri, iar cifrele – fie ele afaceri sau monobranduri – le spune dintr-o suflare, fără să stea pe gânduri. „Avem 170 de magazine monobrand în 36 de ţări. Dacă luăm în considerare şi multibrandurile, suntem prezenţi în 55 de ţări din toată lumea“, spune executivul german care ocupă poziţia de managing director, fiind responsabil pentru activităţile de wholesale şi retail (vânzări cu amănuntul şi cu ridicata). Viaţa sa se învârte de fapt în jurul cifrelor: 80 de zboruri pe an, 120 de kilometri de acasă la sediul companiei, 250 de milioane cifră de afaceri pe an.

     

  • Blue Air reia cursele interne din România. Cât costă un bilet pe ruta Bucureşti – Iaşi ?

    Compania low-cost Blue Air va relua cursele interne, cu zboruri pe ruta Bucureşti- Iaşi şi retur, la preţuri de la 48 de euro pe segment, după câţiva ani în care a operat doar curse către destinaţii externe.

    Noua cursă va avea două frecvenţe pe zi.

    Biletele de avion pornesc de la 47,9 euro/segment (cu TVA şi taxe incluse), însă locurile sunt limitate, a anunţat compania.

    “Zborurile interne au reprezentat întotdeauna o pondere foarte mare din totalul solicitărilor primite din partea pasagerilor noştri”, a declarat directorul general al Blue Air, Gheorghe Răcaru.

    Potrivit acestuia, ruta Iaşi – Bucureşti şi retur se alătură zborurilor deja disponibile în orarul de iarnă 2015/ 2016, începând cu 25 octombrie, şi se va opera cu aeronave Boeing 737.

    Tariful pentru zborurile interne include un bagaj de mână în limita a 10 kg, un bagaj de cală în limita a 32 kg şi un snack pe timpul zborului.

  • 5.200 de oameni au intrat anul trecut în liga bogaţilor lumii. Averile celor mai înstăriţi au crescut cu 700 de miliarde de dolari

    61% este ritmul anual cu care a crescut numărul oamenilor bogaţi la nivel mondial în ultimul deceniu. Numai anul trecut peste 63.000 de oameni au intrat în clubul select al celor bogaţi, iar numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari a crescut cu 1.180.

    Discrepanţele dintre săraci şi bogaţi vor continua şi se vor accentua, în lipsa unor măsuri clare şi ferme la nivel mondial, arată analistul Mircea Coşea. Iar mecanismul care determină ca an după an rândurile bogaţilor să se îngroaşe, în ciuda crizelor economice, sunt explicate, arată Coşea, chiar în lucrarea lui Thomas Piketty, „Capitalismul secolului 21“: „Rata de creştere a profitului este întotdeauna mai mare decât ritmul de creştere a economiei“. Mai mult, prăpastia dintre bogaţi şi săraci va continua în condiţiile neoliberalismului, afirmă Coşea, iar singura măsură viabilă este o nouă formă de fiscalizare, mai exact o taxă aplicată la nivel global.

    Ideea este mai veche, prezentă la nivel filosofic la Kant iar apoi în teo-ria economică a lui Marx, dar eroarea a constituit-o aplicarea în practică, prin revoluţie proletară şi deposedarea violentă a celor bogaţi. „Acest model este acum utopic, iar varianta viabilă ar fi o taxă globală“, este de părere Coşea. Analistul mai arată că „ar fi un comportament electoral să credem că există în România un individ sau un organism care poate să elimine discrepanţele. Ne confruntăm cu o deviaţie a funcţiilor statului, ajuns un stat capturat, care dezvoltă clientelism politic“.

    La nivel mondial, regulile jocului sunt făcute de multinaţionale şi transnaţionale, care au o forţă uriaşă şi impun situaţii de monopol pe diferite zone, fie geografice, fie segmente de piaţă. Coşea admite totuşi că un nou model de fiscal-izare ar presupune o resetare a întregului model de dezvoltare, fiind extrem de greu de acceptat şi aplicat pe termen lung. Iar modelele aplicate până acum nu s-au dovedit viabile, fie că este vorba de socialism, fie cel al ţărilor scandinave, „care au avut intenţii bune, dar au reuşit să menţină doar temporar echilibrul“.

    În 2004 România avea 61 de bogaţi, în 2013 numărul lor ajunsese la 172, iar un an mai târziu alte cinci persoane ajunseseră să deţină averi de peste 30 de milioane de dolari. Conform estimărilor The Wealth Report, realizat de com-pania de consultanţă imobiliară Knight Frank Research, numărul bogaţilor din România aproape se va tripla (Ă190%) în următorii zece ani, ajungând la 297 de persoane. Numărul românilor cu averi de sute de milioane de dolari este sensibil mai redus, respectiv 48 de persoane în 2014, faţă de 17 în 2004, iar estimările indică o creştere la fel de spectaculoasă şi în cazul lor, până la 80 de persoane în 2024. În 2004 România avea un singur miliardar, iar în 2024 vor fi doi români cu avere de peste un miliard de dolari, conform studiului. The Wealth Report 2015, ajuns la a cincea edidiţie, este realizat pe baza informaţiilor primite din partea a circa 500 de bancheri şi consilieri de investiţii din lumea întreagă, ai căror clienţi au averi cumulate de peste 1,7 trilioane de dolari.

    Pe întreg globul, distribuţia averilor diferă destul de mult. În vreme ce densitatea bogaţilor este foarte ridicată în Monaco, dat fiind că majoritatea rezidenţilor ţării au situaţii financiare solide (respectiv 574 oameni cu averi de peste 30 de milioane de dolari la 100.000 de locuitori), celelalte ţări plasate în acest clasament au situaţii mai puţin aşteptate. SUA, cu o densitate de 12,7 bogaţi la 100.000 de locuitori, este surclasată de ţări din Scandinavia, dar şi de Noua Zeelandă şi Marea Britanie.

    La nivel mondial, Asia dobândeşte tot mai multă forţă şi în peisajul avuţiei. Cu toate acestea, în ciuda nu-mărului mare de chinezi aflaţi în rândul bogaţilor, raportat la numărul de locuitori procentul este firav (0,6 bogaţi raportat la 100.000 de locuitori) în comparaţie cu alte ţări. Iar în vreme ce Thomas Piketty susţine că guvernele ar trebui să ia măsuri ferme, ridicând nivelul de taxare pentru a redistribui bogăţia, sunt şi opinii conform cărora un grad mai ridicat de taxare se poate dovedi o veritabilă piedică în ritmul creşterii economiei. „În ţările în curs de dezvoltare este un însemnat volum de averi create de clasa de mijloc, tot mai numeroasă“, arată studiul citat.

  • Cât câştigă un pilot la Germanwings

    Potrivit site-ului pilotjobsnetwork.com, un pilot al companiei Germanwings, divizia low-cost a Lufthansa, câştigă între 10.000 şi 15.000 de euro pe lună.

    Salariul de bază pentru căpitani, conform aceleiaşi surse, pleacă de la 135.000 de euro pe an şi poate ajunge până la peste 250.000 de euro.

    Adiţional, piloţii Germanwings primesc şi diurnă în valoare de aproape 50 de euro pe zi.

    Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a bifat un insucces pe piaţa din România, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013. „Nu l-aş numi un eşec. Germanwings nu a avut o bază operaţională aici, deci nu a fost un transportator cvasinaţional, şi se uită la profitabilitatea zborurilor point-to-point, iar cursele operate din România nu au fost rentabile. Nu ştiu alţii cum o duc, dar Germanwings nu a mers„, spunea anterior, pentru Business Magazin, Martin Riecken, directorul de comunicare din Europa al Lufthansa.

     Prăbuşirea zborului 9525 al Germanwings în Alpii francezi, care a provocat moartea tuturor celor 150 de persoane aflate la bord, a ridicat semne de întrebare asupra stării mentale a copilotului. Autorităţile cred că germanul în vârstă de 27 de ani a acţionat în mod deliberat pentru a distruge aeronava Airbus A320 în timp ce se deplasa între Barcelona şi Dusseldorf.

    În Statele Unite, Administraţia federală pentru aviaţie cere ca piloţii să fie supuşi unor examinări medicale din partea unui medic militar anual sau la fiecare şase luni, în funcţie de vârsta pilotului. Organizaţia internaţională pentru aviaţie civilă, o agenţie a ONU care stabileşte standardele globale în aviaţie, cere ca piloţii să fie examinaţi medical periodic, ceea ce inculde o evaluare mentală.

    Din punct de vedere tehnic, medicii ar trebui să verifice dacă aceştia au probleme mentale, dar piloţii au declarat că de obicei nu se întâmplă acest lucru.

    “Nu există o evaluare reală a sănătăţii mintale”, a declarat John Gadzinski, căpitan la o companie americană mare şi fost pilot în marină. În 29 de ani de examinări medicale el nu a fost întrebat niciodată despre starea sa psihică, susţine el.

    Bob Kudwa, fost pilot al American Airlines, a declarat: “Îţi verifică ochii, urechile, inima – toate organele care încep să meargă prost atunci când îmbătrâneşti. Dar nu fac nimic pentru cap, nu”.

    De asemenea, nu există confidenţialitate. “Dacă ai o problemă mentală, cu siguranţă nu îi spui medicului care se ocupă de tine pentru că ajunge direct la FAA”, a declarat Gadzinski.

    Piloţii trebuie, de asemenea, să dezvăluie starea psihologică şi tratamentele pe care le urmează în fişele pe care le completează pentru FAA. Dacă nu fac acest lucru, pot fi amendaţi cu până la 250.000 de dolari. Fişele includ întrebări care le cer piloţilor să spună dacă sunt deprimaţi sau au încercat să se sinucidă, a declarat Gadzinski.

  • Wizz Air a anunţat al nouălea aeroport din România de unde operează zboruri. Constanţa-Luton, din 15 iunie

    Wizz Air va ajunge la operaţiuni care însumează în România 96 de rute de la 9 aeroporturi, către 16 ţări.

    Pe aeroportul din Constanţa operează doar două companii aeriene, Turkish Airlines şi Blue Air, fiind inclus de Business Magazin pe lista aeroporturilor ruşinii din România, câtă vreme nu exploatează potenţialul Mării Negre şi al regiunii turistice adiacente şi nu depăşeşte câteva zeci de mii de pasageri anual. Compania low-cost Ryanair, care opera zboruri de la Constanţa către Pisa şi Bergamo, a renunţat la activitatea pe aeroportul dobrogean.

    Wizz Air a transportat, în 2013, 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, iar estimările pentru anul 2014 indică o creştere de 20% faţă de anul precedent. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners şi s-a listat în 2015 pe bursa de la Londra. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.


    Compania aeriană WizzAir anunţa în luna octombrie a anului 2012 introducerea unei taxe de minimum 10 euro pentru bagajele mari de mână (trollere), în timp ce bagajele de mână mai mici (genţi, poşete), care nu depăşesc dimensiunile 42cm x 32cm x 25cm, urmau să fie transportate în continuare gratuit.  Cei care plătesc cei zece euro nu mai au însă dreptul să transporte bagajul la care ar fi avut dreptul gratuit dacă nu optau contra cost pentru bagajul de mână mare. Peste un milion de pasageri din România s-au văzut nevoiţi să plătească taxa suplimentară intrată în vigoare în 2012. 

  • Grecia, pentru al doilea an consecutiv, în topul vacantelor de vară 2015 la Târgul de Turism

    Vânzările înregistrate de companie pe toată perioada târgului au crescut cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, notează un comunicat al companiei.

    Cele mai vândute destinaţii greceşti au fost insulele Creta, Rodos, Corfu, Mykonos, Santorini, iar preţul mediu plătit pe un pachet a fost de aproximativ 350 euro.

    „Şi anul acesta Grecia rămâne pe locul întâi pe segmentul charterelor şi transportului individual. Romanii au ales destinaţiile clasice pentru vara 2015 alături de Grecia – Turcia, Spania. Interes au prezentat şi noile destinaţii pentru vara 2015 Rimini şi Costă Blanca, dar şi Aqaba. Turiştii au plătit în medie cu 50% mai puţin pentru o vacanţă rezervată la târg, astfel că pentru un sejur în Grecia întregul pachet a costat în medie 350 euro pentru 7 nopţi cazare în hotel de 4 stele şi transport cu charterul”, explica Alin Burcea, preşedinte Paralela 45.

    Turismul social şi cel pentru seniori au înregistrat de asemenea creşteri, în special ofertele pentru Spania şi Turcia, dar şi Bulgăria. Cele mai vândute oferte au fost Madeira (Portugalia), Istanbul, Cappadocia şi Riviera Mediteranei, Costa Brava, Sicilia şi Toscana.

  • Opt zboruri Lufthansa au fost anulate miercuri pe aeroportul Otopeni

    Astfel, au fost anulate două curse Bucureşti – Munchen şi retur, precum şi un zbor spre Munchen, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai Aeroportului “Henri Coandă” Otopeni.

    De asemenea, a mai fost anulată o cursă Bucureşti – Frankfurt şi retur, precum şi o altă cursă spre Frankfurt.

    Operatorul aerian german Lufthansa a anulat 750 de curse programate pentru miercuri, aproximativ jumătate din total, din cauza unei greve anunţate de piloţi, disputa legată de beneficiile pentru pensionarea anticipată şi planurile de suplimentare a curselor low-cost urmând să afecteze 80.000 de pasageri.

    Lufthansa încearcă să restrângă costurile şi să renegocieze contractele costisitoare de muncă, pentru a face faţă concurenţei intense din partea operatorilor low-cost şi a unor companii rivale precum Emirates şi Turkish Airlines, dar planurile conducerii întâmpină opozţia piloţilor, care anul trecut au declanşat 10 greve, relatează Reuters.

    Sindicatul piloţilor, Vereinigung Cockpit (VC), a anunţat greva luni seara, aceasta urmând să fie a doua acţiune de protest din 2015. Protestul va afecta cursele pe distanţe scurte şi medii.

    Potrivit sindicatului, conducerea companiei continuă să ofere condiţii de muncă mai puţin atractive pentru piloţii tineri decât până acum.

    Lufthansa ar fi trebuit să efectueze miercuri, sub brand propriu, circa 1.400 de curse, iar greva va afecta 80.000 de pasageri, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

    Conducerea Lufthansa, care consideră că dezvoltarea principalelor sale branduri depinde de reducerea costurilor, a convocat ca reacţie o rundă separată de discuţii referitoare la salarii cu reprezentanţii sindicatului VC.

    Directorul general Carsten Spohr a promis că va rămâne ferm pe poziţie în conflictul cu piloţii.

    În schimb, conducerea operatorului Air France-KLM a modificat planurile de extindere a operaţiunilor low-cost, după o grevă de anul trecut a piloţilor.

    Grevele declanşate de piloţii şi personalul de securitate de la Lufthansa au costat compania 232 de milioane de euro, în 2014. Săptămâna trecută, Lufthansa a anticipat că anul acesta va înregistra o creştere a profitului, dar a avertizat că estimarea nu include costul unor posibile greve.

    Piloţii au solicitat recurgerea la o procedură de mediere pentru rezolvarea diferendelor, inclusiv în problema reducerii costurilor pentru cursele pe distanţe lungi către destinaţii turistice şi a salariilor.

    Oficialii Lufthansa sunt dispuşi la mediere în privinţa beneficiilor pentru pensionarea anticipată, care permite în prezent piloţilor să se pensioneze la 55 de ani şi să primească o parte din salariu până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

    Conducerea companiei s-a oferit să menţină pragul de 55 de ani pentru cei care s-au angajat înainte de 2014, dar să crească vârsta medie de pensionare la 61 de ani. În prezent, vârsta medie de pensionare pentru piloţi este de 59,5 ani.

    Cursele efectuate de alte companii ale Lufthansa, respectiv Germanwings, Eurowings, Air Dolomiti, Swiss International Air Lines şi Austrian Airlines nu vor fi afectate de greva piloţilor, ca şi cursele pe distanţe lungi.

  • Air France creşte frecvenţa zborurilor zilnice către Paris. Şapte curse între Bucureşti şi Paris, dintre care doar una este low-cost

    Noul zbor se adaugă celor trei zboruri efectuate de Air France şi celor două zboruri efectuate de TAROM, zilnic, pe ruta Bucureşti-Paris. Air France şi TAROM au încheiat un acord de colaborare pentru aceste zboruri, asigurând astfel conexiunea pasagerilor spre alte destinaţii intercontinentale.

    Noul zbor permite pasagerilor conexiuni mai scurte pe aeroportul francez, informează compania.

    Astfel, pasagerii români care vor dori să călătorească mai departe spre destinaţii precum Havana, Mauritius, Atlanta, Boston, Washington, New York şi San Francisco vor avea un timp de aşteptare minimum 50 de minute si maximum 2h40minute. La retur, cele mai avantajate conexiuni sunt cele din Saint Martin, Mauritius, Delhi, Hong Kong, Tokyo, Kuala Lumpur, Beijing, Shanghai, Singapore, Atlanta, New York, Cincinnati şi Montreal, cu timp de aşteptare între 55 de minute şi 2h45minute. 

    Compania Wizz Air operează zboruri de trei ori pe săptămână (marţi, joi şi sâmbătă) către aeroportul Beauvais, situat în nordul Parisului, iar compania aeriană Blue Air patru zboruri săptămânal (luni, miercuri, vineri şi duminică).

    Air France KLM transportă anual în şi din România 516.000 de pasageri. Gradul de încărcare pe cursele Air France pe ruta Bucureşti-Paris şi retur a fost în 2012 de 80,2%.

  • Cursele aeriene care vin sau pleacă de la Bucureşti spre Paris au întârzieri de cel puţin 30 de minute

    Cele două curse Tarom care erau programate vineri să plece de pe Aeroportul Henri Coandă Bucureşti spre Paris au înregistrat întârzieri. Prima, al cărei zbor era programat la ora 9.15, a decolat la ora 9.45, iar cea de-a doua, care ar fi trebuit să plece la ora 12.50, a decolat la ora 13.47.

    Directorul de comunicare al companiei aeriene, Georgeta Dinu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că întârzierile nu aparţin Tarom, compania primind un alt slot de la Aeroportul Roissy-Charles-de-Gaulle, care a precizat că a trebuit să închidă două piste, din cauza vântului puternic. Ea a precizat că slotul poate fi realocat din diverse motive, iar acest lucru este destul de obişnuit.

    Şi cursa Air France care trebuia să aterizeze pe Aeroportul Henri Coandă la ora 14.15 are sosirea estimată la ora 14.59.

    De asemenea, şi alte curse înregistrează întârzieri. Astfel, avionul care ar fi trebuit să decoleze spre Moscova la ora 13.20 va pleca cu o oră întârziere, iar cursele care ar fi trebuit să vină de la Londra (ora 14.20), Madrid (orele 15.05 şi 16.50), Beauvais (ora 15.00), Amsterdam (ora 15.40) şi Lisabona (16.20) au estimate întârzieri de până la o oră şi jumătate.

    Pe de altă parte, traficul aerian pe Aeroportul Roissy-Charles-de-Gaulle din Paris a fost deviat “spre sudul zonei”, din cauza operaţiunii în desfăşurare la Dammartin-en-Goële, localitate situată la numai zece kilometri de primele piste, relatează L’Express.

    Societatea Aeroports de Paris (ADP) a precizat că traficul aerian nu a fost suspendat din cauza operaţiunii forţelor de ordine de la Dammartin-en-Goële, la nord de Paris, unde o luare de ostatici este în desfăşurare. ADP a explicat că din cauza operaţiunii, avioanele sunt “redirecţionate spre sudul zonei”.

    Operaţiunea de amploare a forţelor de ordine franceze este în desfăşurare la nord-est de Paris, unde fraţii Kouachi, autorii atentatului de miercuri de la redacţia Charlie Hebdo, au luat cel puţin un ostatic la o mică firmă din Dammartin-en-Goële.

    Ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve a confirmat că autorii luării de ostatici sunt fraţii Kouachi. “O intervenţie este în curs şi este menită să-i neutralizeze pe autorii atentatului laş comis în urmă cu două zile”, a declarat Bernard Cazeneuve într-o reuniune cu prefecţii, la Paris.