BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Cine este omul pe care Putin îl urăşte cel mai mult

    Preşedintele rus Vladimir Putin îşi doreşte cu ardoare să îl închidă pe Bill Browder, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    El este managerul de fond care s-a instalat în Rusia în perioada în care ţara trecea prin procesul privatizării; ulterior a devenit un critic al oligarhilor acesteia, atitudine care a determinat alungarea sa din Rusia. Câţiva oficiali ruşi au preluat compania lui şi au folosit-o, într-o metodă clasic rusească, pentru a cere o restituire de taxe de 230 de milioane de dolari. Au obţinut aceşti bani în 24 de ore.

    Chiar dacă Browder şi-a convns majoritatea angajaţilor să se mute în Londra alături de el; un consilier extern pe nume Sergei Magnitsky a refuzat să plece şi a investigat frauda, după care a fost aruncat în închisoare, unde sănătatea lui s-a deteriorat. El a murit la opt luni dupa ce a fost închis, la 37 de ani, aparent ucis de cei care l-au capturat.

    Browder şi-a propus să răzbune moartea lui Magnitsky şi a început o campanie globală pentru a avea aprobarea ţărilor din toată lumea a ceea ce a numit el Actul lui Magnitsky, un document de lege în care respinge vizele şi îngheaţă activele celor care abuzează de drepturile omului, începând cu oficialii care au cauzat moartea lui Magnitsky.

    Aceasta a devenit lege în Statele Unite în 2012. De atunci, alte şase ţări au adoptat actul. Între timp, Browder a scris o carte de memorii în 2015, Red Notice (Notificarea Roşie) şi a muncit neobosit pentru a-i identifica pe cei care abuzează de legi din Rusia.

    Actul Magnitsky a dat dureri de cap preşedintelui Putin şi elitei ruseşti fiindcă a lovit în buzunarele lui Putin şi ale apropiaţilor săi.
    Potrivit Bloomberg, ruşii bogaţi îşi ţin mare parte din avere în afara ţării; majoritatea dintre ei au, de asemenea, proprietăţi în oraşe precum Londra, Miami şi New York. Actul lui Magnitsky preîntâmpină elitele să îşi acceseze banii şi să îşi viziteze oraşele din ţările în care legea a fost adoptată.

    Potrivit Bloomberg, Putin vrea acum răzbunarea. În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui summit care a avut loc la Helsinki, preşedintele rus a declarat că este dispus să perrmită consilierului special Robert Mueller să îi chestioneze pe hackerii ruşi pe care el îi doreşte investigaţi, dacă Rusiei i s-ar permite să interogheze ”anumiţi oficiali din Statele Unite suspectaţi că interferează cu problemele ruseşti”, potrivit Washington Post.

    Cine sunt aceşti oficiali urşi? Cu excepţia fostului ambasador Michael McFaul, toţi au fost asociaţi cu trecerea Actului lui Magnitsky, începând cu Browder, pe care Putin l-a acuzat în timpul unei conferinţe de presă că a evitat să plătească taxe de 1,5 miliarde de dolari şi că a contribuit la campania lui Hillary Clinton cu 400 de milioane de dolari.

    Într-adevăr, procurorii ruşi l-au judecat pe Browder de două ori, in absentia, condamnându-l la 9 ani de închisoare de fiecare dată.
    Potrivit Bloomberg, Browder primeşte constant ameninţări din parte ruşilor – i s-a spus că trebuie să se uite mereu peste umăr. A angajat oameni care să îl păzească în permanenţă şi este foarte atent în ceea ce priveşte oraşele în care călătoreşte – a decis, de pildă, să renunţe la o călătorie în Italia pentru că actualul prim ministru, Giuseppe Conte, este ”pro-Putin”.

    Întrebat de jurnalişti dacă era îngrijorat că Putin ar vrea să îl omoare, nu a respins această idee. Crede însă că este protejat de vizibilitatea sa – ”Dacă mă omoară, toată lumea va şti cine a făcut acest lucru”, a spus el. În pofida ameninţărilor, principalul obiectiv al lui Browder este ca actul să fie adoptat ”în fiecare ţară civilizată diin lume”.

    În mod paradoxal, bunicul lui Browder, Earl Browder, a fost şeful Partidului Comunist din Statele Unite în anii ’30 şi ’40.
     

  • UE condamnă decizia lui Putin de a simplifica procedura acordării cetăţeniei ruse pentru ucraineni

    “Emiterea de către preşedintele Putin a unui decret care le permite, printre altele, cetăţenilor care locuiesc în anumite zone din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk să aplice prin procedură simplificată pentru a obţine cetăţenia rusă reprezintă un alt atac al Rusiei asupra suveranităţii Ucrainei”, a declarat un purtător de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cortina de Fier digitală a lui Vladimir Putin

    Cel mai probabil, încercarea îndrăzneaţă care ţine titlurile ştirilor se va reduce la eforturi ale regimului lui Putin de a introduce o cenzură în stil chinezo-comunist asupra a tot ce circulă pe internet. Parlamentarii ruşi au pregătit deja un pachet de legi care va permite arestarea celor care manifestă lipsă de respect online pentru oficialităţi.

    Pe 10 martie, mii de oameni au ieşit în stradă în Moscova şi alte două oraşe mari ca să protesteze din cauza noilor restricţii privind internetul. Demonstraţia din capitală a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani. Poliţia a efectuat, după unele relatări, zeci de arestări. Turbulenţele sociale îi sperie pe politicienii care conduc cu mână de fier Rusia.

    În octombrie, atunci când protestele antiguvernamentale au izbucnit în partea rusă a Munţilor Caucaz, autorităţile au încercat ceva ce n-au mai făcut înainte: au tăiat serviciile de internet mobil pentru întreaga regiune geografică, scrie Bloomberg.

    Timp de aproape două săptămâni, zeci de mii de ruşi, în principal musulmani, au fost împiedicaţi să acceseze site-urile de social media şi să facă schimb de videoclipuri prin intermediul smartphone-urilor. Spre deosebire de China, unde controlul internetului este centralizat, Rusia nu are încă un instrument care să permită punerea cu uşurinţă în carantină a ştirilor negative, aşa că a trebuit să forţeze furnizorii telecom comerciali să limiteze serviciile locale unul câte unul.

    Deficitul de cenzură al Rusiei în comparaţie cu China este pe cale să fie redus. Susţinuţi de preşedintele Vladimir Putin, parlamentarii de la Moscova împing spre adoptarea unui proiect de lege numit „Internetul suveran“ care este conceput să creeze un singur post de comandă de la care autorităţile pot gestiona şi, dacă este necesar, opri fluxurile informaţionale din spaţiul cibernetic al Rusiei.

    Putin susţine iniţiativa ca răspuns defensiv la noua strategie cibernetică a administraţiei americane conduse de Donald Trump, care permite măsuri ofensive împotriva Rusiei şi a altor adversari desemnaţi. Insiderii din industrie, experţi în securitate şi chiar şi înalţi oficiali spun că răsturnările politice sunt cea mai mare îngrijorare. „Această lege nu este despre ameninţările străine sau interzicerea Facebook şi Google, lucruri pe care Rusia le poate face deja legal“, a declarat Andrei Soldatov, autor al „The Red Web (Netul roşu/Reţeaua roşie): războaiele Kremlinului pe internet“ şi cofondator al Agentura.ru, un site care urmăreşte serviciile de securitate. „Este vorba de posibilitatea de a întrerupe anumite tipuri de trafic în anumite zone în perioadele cu turbulenţe sociale.“

    Tensiunile s-au diminuat de-a lungul frontierei sudice a Rusiei în ultimele patru luni, dar ard mocnit în mai multe locuri din ţară. După ce şi-a câştigat în forţă un nou mandat în luna martie, Putin îşi vede rata de aprobare scăzând la minimele ultimilor ani din cauza unor decizii precum reducerea cheltuielilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea impozitelor, în timp ce salariile continuă să scadă, iar preţurile de consum continuă să urce. Desigur, Putin nu se murdăreşte pe mâini cu aceste măsuri nepopulare. Pentru aceasta există premierul şi miniştrii. Proiectul de lege, la elaborarea căruia a contribuit Andrei Lugovoi, veteranul KGB urmărit în Marea Britanie pentru uciderea prin otrăvire a spionului Aleksander Litvinenko în 2006, este de fapt o amestecătură de legi, unele la care s-a lucrat ani de zile. Scopul final, a explicat Putin, este acela de a se asigura că Runet, numele după care este cunoscut internetul rusesc, continuă să funcţioneze în cazul în care SUA încearcă să-şi izoleze digital foştii inamici din Războiul Rece.

    Putin le-a spus directorilor din mass-media, adunaţi la Kremlin luna trecută, că nu crede că SUA ar deconecta Rusia de la internet, pentru că acest lucru „le-ar provoca pagube enorme“. Totuşi, el le-a dat de înţeles că ameninţarea este reală şi de aceea Rusia trebuie să se pregătească.

    „Ei sunt acolo, e invenţia lor şi toată lumea ascultă, vede şi citeşte ceea ce spui“, le-a explicat Putin. „Cu cât avem mai multă suveranitate, inclusiv în domeniul digital, cu atât este mai bine. Acesta este un domeniu foarte important.“

    Primul pas spre tipul de independenţă avut în vedere în legislaţie este stabilirea „mijloacelor tehnice de combatere a ameninţărilor“. Este vorba de instalarea cutiilor speciale cu software de urmărire la mii de puncte de legătură între reţeaua web rusească şi cea internaţională.

    Unităţile vor alimenta un singur centru nervos, permiţând autorităţilor de reglementare să analizeze atât volumele şi tipurile de trafic în timp real, cât şi să blocheze selectiv sau să redirecţioneze anumite tipuri de fluxuri, fie clipuri pe YouTube, fie notificări pe Facebook. Aşa-numita inspecţie în profunzime a pachetelor (deep-packet inspection, sau DPI) este de ani de zile un instrument popular pentru operatorii de reţele mari, deoarece ajută la optimizarea încărcărilor utilizatorilor. Furnizorii de conţinut utilizează tehnologia pentru a recupera metadatele din ce în ce mai valoroase despre consumatori, pe care le vând agenţilor de publicitate. Însă DPI este, de asemenea, un „mecanism puternic“ pentru represiune, potrivit fostului şef al Google Eric Schmidt. DPI nu numai că poate cenzura „activităţi neacceptate“, dar poate încetini şi internetul „pentru utilizatorii sau comunităţile vizate“, scria Schmidt în 2014.

    Lugovoi, cosponsorul proiectului de lege, a declarat la audieri că oficialii nu au nicio informaţie despre reţelele de comunicaţii stabilite în Rusia şi despre conexiunile transfrontaliere – cine le deţine, cum sunt folosite, ce fel de informaţii sunt trimise. „Odată ce hubul de monitorizare a fost creat, vom putea vedea toate acestea online“, a spus el.

    BBC a încins spiritele pe social media din Rusia luna trecută, când a raportat că autorităţile de la Moscova intenţionau să izoleze Runet complet pentru câteva ore în primăvara acestui an pentru a testa sistemul. Dar acest lucru nu este nici adevărat, nici tehnic posibil, potrivit oficialilor şi directorilor din industrie care au fost informaţi despre proiect.

    Furnizorii de servicii de internet şi operatorii de telefonie mobilă se opun proiectului de lege în forma actuală din mai multe motive, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor. Ei spun că, deşi guvernul s-a angajat să plătească costurile implementării, estimate la 20 de miliarde de ruble (304 milioane dolari) de unul dintre autori, eforturile băneşti nu vor fi suficiente pentru achiziţii, instalare şi ajustare, cu atât mai puţin pentru întreţinere.

    Dar până să se ajungă la acest punct, oficialii trebuie să implice jucătorii de pe piaţă în teste extinse de hardware şi software relevante pentru a evita „întreruperile majore“ care ar putea costa companiile zeci de miliarde de ruble în venituri pierdute, avertizează principala organizaţie de lobby a industriei telecom.

    Rongbin Han, profesor de afaceri internaţionale la Universitatea din Georgia, SUA, care studiază aşa-zisul Marele Zid de Foc (Great Firewall) din China, spune că toate ţările mari îşi extind suveranitatea în spaţiul cibernetic pentru un motiv foarte bun – noi ameninţări apar tot timpul.
    „Rusia se mişcă într-o direcţie similară cu cea a Chinei“, a spus Han. „Nu trebuie neapărat să închizi întregul internet pentru a elimina disidenţa politică. Este mai inteligent doar să filtrezi conţinutul online.”

    Un oficial rus a declarat că noua lege va facilita monitorizarea şi perturbarea de către autorităţi a zeci de aplicaţii de mesagerie care sunt în prezent clasificate drept ilegale. El a spus că circa 30 de milioane de ruşi folosesc astfel de servicii, dintre care cea mai populară este Telegrama, o platformă înfiinţată de antreprenorul rebel din industria de tehnologie Pavel Durov şi de fratele său matematician.

    Eforturile ruseşti de a-l forţa pe Durov, care şi-a stabilit baza în Dubai, să predea cheile de criptare în luna aprilie au dus la proteste şi ridiculizare din partea a mii de utilizatori. Autorităţile au încercat să blocheze accesul la Telegrama în Rusia, dar rezultatul a fost închiderea a sute de site-uri fără nicio legătură cu serviciul de mesagerie, inclusiv comercianţi cu amănuntul, bănci şi platforme de vânzare de bilete de avion. Runetul a funcţionat în mare măsură nereglementat în primii ani ai erei Putin, în timp ce Kremlinul s-a axat pe aducerea la supunere a celor mai influente instituţii media din acea perioadă, radioteleviziunile, ziarele şi revistele. Însă cenzura a fost întărită în mod sistematic, mai ales după izbucnirea unor proteste la nivel naţional la sfârşitul anului 2011, când premierul Putin şi-a anunţat revenirea la preşedinţie.

    Rusia cenzurează acum o varietate de subiecte online, adesea sub pretextul dezrădăcinării „extremismului“. De asemenea, guvernul blochează companii străine precum LinkedIn şi Zello care refuză să aducă serverele în interiorul ţării. În total, aproximativ 80.000 de site-uri sunt în prezent pe lista neagră, potrivit lui Roskomsvoboda, un grup din Moscova care face campanie împotriva restricţiilor online.

    Artem Kozlyuk, fondatorul grupului, a spus că dacă Rusiei îi este cu adevărat teamă că va fi scoasă din reţeaua de internet internaţională de către SUA, atunci joacă pe cartea Americii încercând să centralizeze un sistem deschis. Acest lucru ar face ca Runet să fie mai uşor de atacat şi ar duce la creşterea probabilităţii ca nişte oficiali nepricepuţi să limiteze din greşeală vitezele de conectare în întreaga lume, a spus el.

    „Rusia este unul dintre cele mai mari huburi din lume pentru trafic, cu canale rapide“, a explicat Kozlyuk. „Punerea casetelor de monitorizare pe fiecare nod poate încetini nu numai Runetul, ci şi internetul global. Este ca şi cum ţi-ai închide propriul spaţiu aerian.”

  • Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans: Dacă românii nu intrau în UE, ceea ce Vladimir Putin face acum în Ucraina ar fi făcut şi în România

    “Integrarea europeană a făcut atât de multe lucruri în ultimii 20 de ani. Avantajul de a fi în poziţia mea, de a avea traiectoria mea publică (…) este că vă pot spune că am văzut România cu ochii mei şi era complet diferită la sfârşitul anilor 1980 şi la începutul anilor 1990. Dacă îmi spuneaţi atunci că România va fi un stat membru al Uniunii Europene în 2007, v-aş fi spus că trebuia să ne internăm într-un spital de boli mintale. Dar poporul român a făcut acest lucru posibil. Şi restul Uniunii Europene a făcut acest lucru posibil.
     
    A fost un eveniment istoric. Nu este niciun dubiu în mintea mea că, dacă nu făceaţi acest pas istoric, ceea ce Putin face acum în Ucraina ar fi făcut şi în România. Pentru mine, aceasta este o problemă fundamentală”, a declarat Frans Timmermans.
     
    Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014. Administraţia Vladimir Putin este acuzată că oferă susţinere grupurilor insurgente separatiste proruse implicate în confruntări militare cu serviciile de securitate ucrainene în provinciile Lugansk şi Doneţk. Moscova neagă acuzaţiile.
     

  • DECIZIE DE ULTIMĂ ORĂ a lui Putin. De ce vrea deconectarea întregii ţări de la internet

    Rusia ia în calcul să se deconecteze de la Internet pentru o scurtă perioadă de timp, în cadrul unui test al capacităţilor sale de apărare cibernetică, relatează BBC.

    Acest test presupune ca informaţiile schimbate între cetăţenii ruşi şi organizaţiile ruse să rămână în interiorul ţării în loc să fie direcţionate în afara ţării.
     
    Un proiect de lege prin care se solicită modificări tehnice în vederea unei funcţionări indepedente a Internetului a fost depus anul trecut în Parlament.
     
    Testul urmează să aibă loc până la 1 aprilie, însă data exactă nu a fost stabilită.

  • IMPOSIBILUL s-a produs! Germania sparge frontul şi bate palma cu Putin. ”Trebuie să facem asta pentru a supravieţui”

    Direcţia în care se duce Germania, ale cărei interese domină regiunea, este creşterea dependenţei energetice de Rusia. Iar prin două proiecte de gazoduct care avansează rapid, Moscova prinde Europa de Est ca într-un cleşte, la nord şi la sud. 

     
    Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a afirmat într-un interviu acordat recent revistei Spiegel că Europa are nevoie de potenţialul Rusiei şi, mai important, de piaţa şi de resursele naturale ale acestei ţări pentru a rezista presiunilor unor superputeri cum sunt SUA şi China. Schroeder a explicat că preşedintele rus Vladimir Putin – prietenul său – încearcă să construiască acel gen de relaţii cu Occidentul bazate pe egalitate şi respect, însă a fost respins în repetate rânduri când a încercat să stabilească o legătură cu Europa. 
     

  • Anunţul lui Vladimir Putin: Rusia a suspendat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare şi începe producţia de noi rachete

    Putin a mai afirmat că Rusia va începe să dezvolte noi rachete, inclusiv supersonice.

    Liderul de la Kremlin le-a mai spus oficialilor ruşi să nu iniţieze discuţii privind dezarmarea cu Washingtonul.

    “Partenerii americani au declarat că îşi suspendă participarea la acord, atunci suspendăm şi noi”, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe televizate cu miniştrii de Externe şi ai Apărării.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Vladimir Putin, la un pas de MOARTE. Planul criminal, dejucat in ultimul moment

    Armin Alibašić, în vârstă de 21 de ani, suspectat de apartenenţă la gruparea teroristă ISIS a fost arestat miercuri lângă oraşul Novi Pazar, cu câteva ore înainte ca liderul rus să ajungă în Serbia în cadrul unei vizite oficiale.

    În momentul arestării, tânărul suspectat de pregătirea unui atentat asupra preşedintelui rus, avea asupra sa un rucsac, în care a fost găsită o armă cu lunetă.
     
    La percheziţii în apartamentul său au fost găsite un întreg arsenal precum şi componente de fabricare a bombelor artizanale, potrivit mai multor surse din presa sârbă. În plus, în locuinţa sa au fost găsite steagul grupării teroriste ”Stat Islamic” precum şi materiale de propagandă, scrie stirileprotv.ro
     
    ”Nu excludem faptul că Alibašić intenţiona să detoneze o bombă la sosirea lui Putin” a declarat un oficial sârb sub protecţia anonimatului, relatează The Moscow Times.
     

  • Vladimir Putin a transmis că Rusia este deschisă la dialog cu Statele Unite

    Într-o scrisoare separată, trimisă preşedintelui sirian Bashar al-Assad, Putin şi-a anunţat determinarea de a ajuta în continuare Guvernul sirian „în lupta împotriva terorismului”.

    Vladimir Putin a trimis scrisori de Anul Nou mai multor lideri mondiali, printre care prim-ministrul britanic Theresa May, premierului japonez Shinzo Abe şi preşedintelui chinez Xi Jinping.

    Sursa: mediafax.ro.

  • Vladimir Putin a transmis că Rusia este deschisă la dialog cu Statele Unite

    Într-o scrisoare separată, trimisă preşedintelui sirian Bashar al-Assad, Putin şi-a anunţat determinarea de a ajuta în continuare Guvernul sirian „în lupta împotriva terorismului”.

    Vladimir Putin a trimis scrisori de Anul Nou mai multor lideri mondiali, printre care prim-ministrul britanic Theresa May, premierului japonez Shinzo Abe şi preşedintelui chinez Xi Jinping.

    Sursa: mediafax.ro.