Tag: viitor

  • Viitorul în asigurările auto este reprezentat de „spionul din maşină“ care îţi poate reduce substanţial preţul

    „Spionul din maşină“, aşa cum poate fi numit sistemul telematics, poate aduce şoferilor o reducere substanţială a primei plătite pentru poliţa RCA sau Casco dacă comporta­mentul lor în trafic este unul prudent.

    În prezent sunt puţini asigurători în piaţă care iau în calcul sistemele telematics în stabilirea primelor de asigurare auto, printre ei numărându-se Groupama şi Omniasig.

    Groupama a introdus în luna iulie a anului trecut o clauză numită „autocontrol“ care poate fi ataşată poliţelor Casco de peste 800 de euro pe an, plătiţi în 4 rate. Această clauză poate aduce o reducere de până la 40%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Viitorul premier italian, de Ziua Romilor: “Dacă ar fura mai puţin, ar fi sărbătoare”

    Papa Francisc a salutat comunitatea romilor cu ocazia zilei internaţionale dedicată lor, duminică, în timp ce liderul Ligii Nordului (extrema dreaptă), Matteo Salvini, i-a invitat pe Twitter să “fure mai puţin”, relatează France Presse.

    ″Sper ca ziua (internaţională a romilor) să promoveze cultura întâlnirii, cu bunăvoinţa de a se cunoaşte şi a se respecta reciproc″⁣, a spus papa, după Liturghia celebrată duminică dimineaţă în Bazilica Sf.Petru.

    “Aceasta este calea spre o adevărată integrare”, a adăugat el în faţa miilor de credincioşi adunaţi în Piaţa San Pietro.

    “Astăzi este Ziua Internaţională a Romilor, Sinti (ţigani) şi Caminanti (nomazi din Sicilia)”, a scris la rândul său Matteo Salvini, liderul coaliţiei de dreapta care a câştigat cele mai multe voturi în alegerile din 4 martie din Italia (37%).

    “Dacă mulţi dintre ei ar lucra mai mult şi ar fura mai puţin, dacă mulţi dintre ei şi-ar trimite copiii la şcoală, în loc să-i înveţe cum să fure, ar fi într-adevăr o sărbătoare”, a adăugat el.

    Matteo Salvini, 45 de ani, liderul Ligii Nordului, mişcare suveranistă şi anti-imigraţie, îşi propune să preia conducerea Italiei, dar absenţa unei majorităţi clare după alegerile din 4 martie complică situaţia. Noi consultări între preşedintele italian, Sergio Mattarella, şi liderii politici ai ţării sunt programate pentru weekendul următor, scrie stirileprotv.ro

  • Cum arată casa ce se poate construi în doar 12 ore şi costă 10.000 de dolari – GALERIE FOTO

    ICON utilizează un robot şi imprimarea 3D pentru a putea realiza părţi pentru casă. Maşinăria poate printa ziduri, tavane sau podele pentru case de 60 de metri pătraţi în 12 ore. Apoi o persoană va adăuga ferestre, uşi, instalaţiile sanitare şi sistemul electric. ICON a debutat acest prototip la festivalul SXSW din Austin, Texas. Compania plănuieşte să construiască zeci de case pentru comunităţile cu venituri mici din El Salvador până la finalul anului 2019.

    Deocamdată materialele necesare pentru construirea acestei case au un cost de 10.000 de dolari, însă fondatorii ICON speră să reducă acest cost până la 4000 de dolari.

    ICON nu este singura compania care construieşte case cu ajutorul imprimării 3D. Business Insider a relatat anul trecut faptul că PAssivDom, companie ucrainiană, a creat o imprimantă 3D ce poate construi o casă de 38 mp în 8 ore.

     

  • Maşina viitorului, prezentată la salonul de inventică Pro Inven din Cluj-Napoca

    Adrian Roşca, inventatorul maşinii viitorului RosMar, a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la salonul internaţional al cercetării ştiinţifice, inovării şi inventicii Pro Invent, că maşina are roţi libere, care nu patinează ca în cazul roţilor clasice, şi pleacă instantaneu de pe loc, indiferent de suprafaţă, scrie Mediafax.
     
    ”Maşina viitorului, RosMar, va fi cea mai rapidă din toate timpurile şi va fi şi cea mai performantă în teren greu, în arătură, de exemplu. Maşina foloseşte prisme de blocare, are roţi libere care nu sapă în arătură, cum fac cele cu roţi motrice. Viitorul aparţine maşinilor cu roţi libere, care pot face accelerare urmată, instantaneu, de decelerare. Acest tip de roată nu patinează, ca şi cea motrică, pleacă instantaneu de pe loc, indiferent de suprafaţă. În primul rând, această maşină pe care am inventat-o este făcută să doboare recordul lumii la viteză şi funcţionează pe bază de aer comprimat. Acesta este viitorul, aerul comprimat ca şi combustibil pentru maşini, deoarece maşinile electrice sunt o capcană. Maşina viitorului RosMar este în curs de brevetare la OSIM”, a spus Roşca.
  • Viitorul într-o lume unde forţa de muncă este rară stă în automatizare. Ce se va întâmpla în Europa de Est

    Directorul de uzină Gabor Kiraly îşi aminteşte întâlnirea din urmă cu câţiva ani, când el şi şefii săi austrieci au înţeles cât de gravă urma să devină criza de forţă de muncă din Ungaria  a fost, spune el, o ”descoperire şocantă“, scrie Reuters.

    Rata şomajului din oraşul Papa, din vestul Ungariei, unde Hirtenberger Automotive Safety are 725 de angajaţi şi produce componente auto, se apropia practic de zero. Realizarea unei cifre de afaceri mai mari era deja o mare problemă.
    Dar au venit roboţii. Hirtenberger a cheltuit 2,5 milioane de euro pentru a automatiza două linii de producţie la fabrica maghiară pentru a face faţă cererii crescute din partea BMW, Mercedes, Volkswagen şi Audi. Şi nu este singura companie care recurge le această soluţie.

    Companiile din Europa de Est îşi intensifică investiţiile în automatizări pentru a răspunde unui deficit de forţă de lucru care a început după criza financiară din 2008 şi după ce în 2011 au fost ridicate ultimele restricţii privind fluxurile de muncitori către ţările mai bogate din Uniunea Europeană.

    În timp ce politicienii şi economiştii din multe părţi ale lumii se îngrijorează cu privire la posibilele efecte sociale negative ale înlocuirii oamenilor cu roboţi, aici automatizarea este mană cerească pentru companiile care doresc să evite reducerea cotei de piaţă.

    Schimbările indică o modificare a modelului economic bazat pe folosirea intensivă a forţei de muncă al fostelor state comuniste satelite ale URSS, care au atras investiţiile străine cu stimulente fiscale şi cu mâna de lucru ieftină – eclipsată de costurile muncii din Occident.

    Deşi au fost majorate semnificativ de multinaţionale, salariile nu sunt suficient de mari pentru a convinge tinerii să rămână să lucreze în ţară sau pentru a compensa dinamicile demografice acum îngrijorătoare – populaţia se micşorează şi îmbătrâneşte.
    Dacă ratele de fertilitate scăzute persistă, populaţiile cumulate ale Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei se vor reduce cu mai mult de 8 milioane de persoane, la 56 milioane până în 2050, potrivit unui raport al ONU din 2017.
    ”Înainte de criză, nu era suficient capital disponibil, în timp ce forţa de muncă era foarte ieftină şi abundentă“, explică Attila Godi, director executiv la Terran Tetocserep, producător de ţiglă din Ungaria. Compania a cheltuit anul trecut 900.000 de euro pentru a instala roboţi şi echipamente auxiliare la fabrica sa din sudul ţării. ”Tendinţa este inversă acum. Capitalul este disponibil şi acesta ar trebui să fie investit în tehnologii moderne şi funcţionale, în timp ce costul forţei de muncă creşte“, spune Godi.

    Economiştii avertizează că lipsa forţei de muncă ar putea avea un efect de paralizie asupra unor economii din estul Europei în următorii ani, într-un moment în care companiile occidentale se plâng de lipsă de muncitori inclusiv în Germania, Olanda, Franţa şi Marea Britanie. ”Restrângerea treptată a pieţelor forţei de muncă este evidentă de cel puţin trei ani, însă 2018 ar putea constitui un punct critic, cu penuria de forţă de muncă începând să preseze creşterea economică“, avertizează analiştii de la UniCredit.

    Pentru că nu mai găsesc personal, companiile ar putea începe să se gândească la relocarea producţiei. Kiraly spune că aceasta nu a fost una dintre opţiunile discutate la întâlnirea de la sediul Hirtenberger deoarece investiţiile făcute în Papa fac din fabrica de acolo o ”bază strategică“ pentru firmă.

    ”De aceea am ales ca strategie automatizarea. Dacă vom automatiza, impactul asupra pieţei muncii va fi mai mic“, a spus el, adăugând că Hirtenberger are în vedere o fabrică nouă, dar mai aproape de sursa cererii. El nu a oferit mai multe detalii.
    Ungaria se confruntă cu cel mai mare deficit de forţă de muncă, însă sunt afectate şi companiile cehe, slovace şi poloneze, după cum arată un sondaj realizat de Erste Bank.

    Un alt studiu, al companiei Ipsos, la care au participat 100 de companii cehe, a constatat că aproape o treime dintre acestea a trebuit să reducă comenzile anul trecut din cauza lipsei forţei de muncă, iar una din patru întreprinderi intenţiona să accelereze planurile de automatizare.

    Vesz-Mont 2000 construieşte unităţi de producţie robotizate, dar se chinuie să ţină pasul cu cererea deoarece şi ea este o victimă a lipsei de forţă de muncă. Lansată într-un hambar în urmă cu 19 ani, compania a trecut de la construirea de echipamente pentru gimnastică la unităţi pentru furnizorii automotive şi pentru alte firme. Are acum 170 de angajaţi. ”Gama de sarcini pe care le-am automatizat pentru clienţii noştri s-a triplat în ultimul an“, spune directorul executiv Tibor Zentai. Veniturile au crescut cu aproximativ 10% anul trecut, iar compania îşi propune să dubleze vânzările de roboţi în acest an. ”Creşterea putea fi mult mai mare, având în vedere cererea, dar cu greu am putut ţine pasul cu piaţa“, a spus Zentai.

    Federaţia Internaţională de Robotică din Frankfurt (IFR) estimează că anul trecut au fost instalaţi 9.900 de roboţi în Europa Centrală şi de Est, în creştere cu 28% faţă de anul precedent. IFR proiectează o rată de creştere anuală de 21% a livrărilor de roboţi către regiune până la sfârşitul acestui deceniu, ritm aproape dublu faţă de media europeană.

    Densitatea roboţilor, o măsură a roboţilor industriali multifuncţie la 10.000 de muncitori din sectorul de producţie, este cea mai ridicată în Slovacia, de 135. |n Cehia este de 101, ajunge la 57 în Ungaria şi respectiv 32 în Polonia, conform cifrelor IFR pentru 2016.

    Cota este scăzută în Polonia din cauza celor peste un milion de muncitori veniţi din statele vecine, mai ales din Ucraina, ţară care are o cultură şi o limbă asemănătoare. Pentru ucraineni, permisele de muncă sunt relativ uşor de obţinut. Jakub Gontarek, expert în cadrul unei uniuni patronale din Polonia, a explicat că este mai ieftin pentru companiile poloneze să angajeze străini sau să plătească salarii mai mari decât să automatizeze producţia.

    Compania austriacă Engel, care a furnizat către Hirtenberger utilaje de modelat mase plastice, a anunţat că în timp ce două treimi din unităţile vândute în Ungaria au fost automatizate în 2017, proporţia creşte la peste 75% pentru comenzile noi. Engel automatizează şi liniile de producţie deja în funcţiune, asigură directorul executiv al subsidiarei ungare, Albert Vincze.
    ”În aceste zile, instalăm şi punem în funcţiune patru astfel de roboţi la clienţii noştri şi suntem în discuţii cu un alt client cu privire la instalarea postvânzare a trei roboţi. |n cazul său, achiziţia este în mod clar determinată de necesitatea înlocuirii muncii umane“, a spus directorul.

    Dar automatizarea aduce noi provocări. Vincze a remarcat că programarea, întreţinerea şi repararea utilajelor automate necesită specialişti cu înaltă calificare. Această resursă aproape că s-a epuizat. Engel încearcă să angajeze absolvenţi de liceu şi de învăţământ universitar imediat după şcoală, oferind un program de formare de 3-5 ani şi condiţii suficient de atractive pentru ca aceştia să-şi reconsidere planurile de a pleca în străinătate. ”Lucrăm în acelaşi mediu cu al clienţilor noştri şi avem la fel de multă dificultate în a găsi profesionişti calificaţi ca oricare alţii“, se plânge Vincze.

    Productivitatea generală a muncii în regiune este inferioară mediei UE, după cum arată datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), însă cheltuielile mai mari pentru maşini şi automatizări au condus la îmbunătăţiri modeste.
    Intensitatea capitalului în raport cu orele lucrate a crescut cu 2,9% în Polonia între 2000 şi 2014, cu 2,2% în Ungaria şi cu 1,7% în Republica Cehă. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă, indicatorul a crescut cu 0,7% în Germania şi cu 0,3% în Franţa.

    Băncile cu operaţiuni în Ungaria, cum ar fi K & H, unitatea locală a KBC belgian, Raiffeisen Bank International din Austria şi OTP Bank, cea mai mare bancă maghiară, se aşteaptă ca investiţiile în automatizare să rămână ridicate.
    Dinax, care vinde produse de tratare a apei pentru hoteluri şi piscine în Ungaria, are doar 30 de angajaţi, după ce a fost forţată să îşi automatizeze operaţiunile pentru că nu găsea studenţi pentru muncă temporară de vară, chiar şi în condiţiile în care a majorat salariile cu până la 20% în 2016 şi cu 15% anul trecut.

    După ce a cumpărat controlere de greutate programabile de 18.000 dolari, pompe de la Rice Lake Weighing Systems din Wisconsin şi pompe Stenner din Jacksonville, Florida, Dinax poate acum să tragă cu 50% mai mult lichid în recipiente din plastic  munca a două persoane pe zi. Firma are în plan încă o investiţie, de 20.000 de dolari, pentru a automatiza acelaşi proces pentru substanţele chimice pudră. ”Am nimerit două păsări cu o singură piatră: pe de o parte ne putem mări capacităţile. Pe de altă parte, nu este nevoie să angajăm mai mulţi oameni“, spune managerul de operaţiuni Tibor John.
    Cu noi fabrici sau extinderi de producţie anunţate în regiune aproape săptămânal, penuria de forţă de muncă riscă să se transforme în criză. Automatizarea devine o necesitate.

    Compania japoneză Yaskawa, unul dintre cei mai mari producători de roboţi din lume, vede în această posibilitate o oportunitate. Yaskawa îşi construieşte o fabrică şi un centru de cercetare în robotică în Slovenia, o investiţie de 25 de milioane de euro. Fabrica, prima din Europa, va începe să producă anul acesta. Scopul japonezilor este să intre pe terenul pe care până acum au excelat nemţii. Yaskawa a avut de ales între Slovenia, Slovacia, Cehia şi Polonia. Uzina va da de lucru la 200 de persoane. Presa locală a scris că japonezii vor produce iniţial 4.000 de roboţi pe an, apoi 5.000-6.000 de unităţi pe an. |n 2020 fabrica urmează să fie extinsă. Fabrica ar trebui să acopere până la 80% din cererea europeană. Investiţia a fost îndelung aşteptată şi va aşeza Slovenia pe harta tehnologiei.

    Cu la fel de mult entuziasm a fost aşteptată construirea unei fabrici Jaguar Land Rover în Slovacia. Şi pentru această investiţie a fost o cursă între ţările din regiune. Elanul britanicilor s-a mai domolit când s-au lovit de problema lipsei de forţă de muncă. Problema este atât de mare încât uzinele auto din Ungaria se tem că le vor pleca oameni în ţara vecină, unde salariile sunt mai mari. Rămâne de văzut cu se va descurca Yaskawa.

    Engineered Arts, un producător de roboţi, dar din Marea Britanie, simte din plin penuria de oameni cu pregătire în robotică. ”Mereu căutăm să angajăm oameni noi. O mare problemă de care ne lovim este că nu există experienţă în robotică. Iar cererea este uriaşă“, spune, pentru CNBC, Will Jackson, fondatorul companiei. Engineered Arts proiectează şi produce roboţi umanoizi care pot imita mişcările umane şi chiar cânta şi pot fi programaţi să ţină discursuri. ”|n cazul nostru, roboţii creează locuri de muncă, nu distrug joburi“, explică Jackson.

    ”Abilităţile digitale, în domeniul IT, în fizică, tehnologie, inginerie şi matematică, sunt foarte importante pentru angajatul viitorului“, explică Stefano Scabbio, preşedinte regional al companiei de recrutare ManpowerGroup. Un sondaj recent al acesteia, la care au participat 20.000 de angajatori din 42 de state, a găsit că aproape 90% dintre companii intenţionează să menţină sau să majoreze personalul în următorii doi ani datorită automatizării. Cele mai multe locuri de muncă vor fi adăugate în sectoarele IT, serviciu clienţi şi producţie avansată. ”Este important să facem companiile de toate mărimile să înţeleagă importanţa recalificării şi pregătirii oamenilor“, subliniază Scabbio.

  • Viitorul jocurilor video şi o oportunitate de business

    În trecut, pentru a putea să te joci un joc video trebuia să mergi la magazin să-l cumperi, apoi să te întorci acasă, sa-l instalezi în calculator şi, în final, să te joci. Mai nou, tehnologia a permis eliminarea primilor paşi, iar doritorii pot cumpăra un joc doar descărcându-l de pe un site (ex. Steam). Din cauza avansului tehnologic, utilizatorii cu calculatoare vechi nu pot rula cele mai noi jocuri video, care au cerinţe grafice ridicate. Este şi asta o strategie de business: jocurile avansează calitatea graficii, determinând utilizatorul să investească în componente mai puternice şi tot aşa. Un ciclu care s-a repetat zeci de ani. Un element care întrerupe acest proces este tehnologia cloud, care le permite gamerilor să joace cele mai noi jocuri video chiar dacă au un PC vechi de câţiva ani. La fel cum poţi vedea filme pe Netflix în regim de streaming pe internet, la fel te poţi şi juca un joc video.

    Egor Gurjev, fondatorul Playkey, a sesizat această oportunitate şi a decis să facă o platformă prin intermediul căreia oricine s-ar putea juca. ”În 2012 am început să dezvoltăm platforma. |n contextul în care jocurile PC actuale devin din ce în ce mai neiertătoare cu PC-urile obişnuite, noi am vrut să creăm un produs care să elimine aceste restricţii şi să facă jocurile pe calculator accesibile tuturor“, spune el. Doi ani mai târziu, Gurjev a lansat Playkey, o platformă de gaming în cloud centralizată, oferindu-le acces gamerilor la jocurile dorite, indiferent dacă aveau un computer performant sau nu.
    Playkey foloseşte o reţea de servere de gaming în cloud unde jocurile sunt instalate, iar utilizatorii le pot accesa în schimbul unui abonament lunar. ”Asta înseamnă că PC-ul devine irelevant deoarece serverul din cloud se ocupă procesarea jocului video. Tot ce are nevoie un utilizator este o conexiune puternică la internet şi se poate juca de oriunde şi oricând“, spune Egor Gurjev.

    Totuşi, spre deosebire de Netflix, unde abonamentul permite acces la sute şi mii de ore de conţinut video, la Playkey în schimbul sumei plătite primeşti acces la jocurile gratis, dar pentru alte jocuri precum Grand Theft Auto V sau Bioshock: Infinite trebuie să cumperi un cod care îţi permite accesul, pe lângă acel abonament. De exemplu, pentru a juca cel mai nou joc FIFA trebuie ca utilizatorul să cumpere codul pentru joc şi să plătească şi abonamentul la Playkey. ”Am încheiat parteneriate cu producătorii şi distribuitorii de jocuri; noi nu deţinem niciun joc. Acest parteneriat este benefic pentru ei deoarece obţin acces la un nou grup de gameri care nu au cele mai performante PC-uri şi este avantajos pentru gameri pentru că au acces la cele mai noi jocuri fără să investească într-un PC performant.“

    Firma are în jur de 120 de servere centralizate în Moscova, Frankfurt şi Londra, iar platforma este disponibilă în limba rusă şi în engleză. |n acest moment, cel mai ieftin abonament lunar costă 39,9 de euro şi oferă 70 de ore de joc pe lună, la setări grafice medii. Compania mai are două variante de abonament (una cu 200 de ore de joc şi alta cu un număr nelimitat de ore) cu preţuri mai mari. ”La începutul lui 2016 aveam 10.000 de abonaţi, iar la finalul anului 2017 am ajuns la aproape 250.000 de utilizatori plătitori“, spune Egor Gurjev, care a evitat să dea mai multe detalii financiare ale companiei. Playkey nu este singurul jucător din piaţă, ci se află în competiţie cu giganţi ca Microsoft, Nvidia sau Sony.

    PlayStation are un serviciu numit PlayStation Now prin care, prin intermediul unui abonament, utilizatorii de console au acces la un număr de jocuri pe care le pot juca oricând şi de câte ori vor; în plus, lunar se schimbă oferta. Nvidia face acelaşi lucru cu GeForce Now, un serviciu de cloud prin care se poate juca orice joc video, indiferent dacă este cumpărat de pe Steam, Uplay sau Battle.net. Serviciul Nvidia se află în stadiul de beta de la începutul anului curent şi rămâne de văzut cât de apreciat şi de utilizat va fi de către gameri. Potrivit unui raport al Global Industry Analysts publicat în iunie 2017, piaţa de cloud gaming ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari până în 2024. Această estimare se bazează pe faptul că avansează cererea pentru serviciul de Gaming as a Service (GaaS), dar şi datorită faptului că tot mai mulţi gameri au o conexiune de internet performantă, capabilă să susţină streamingul de jocuri video.

    În Asia este de aşteptat să se înregistreze cea mai mare creştere a pieţei (34%), iar publicul ţintă pentru asemenea servicii sunt tinerii cu vârste între 18 şi 34 de ani, conform sursei citate mai sus.

    În 2018, este de aşteptat ca industria de jocuri video la nivel global să ajungă la 125,4 miliarde de dolari, iar utilizatorii să se îndrepte tot mai mult către streaming decât download, potrivit firmei de cercetare Newzoo. De asemenea, piaţa de jocuri în regim de streaming se aşteaptă să aibă un ritm de creştere de 29% în perioada 2017-2021, conform estimărilor firmei de cercetare Technavio.

    O provocare pentru Playkey dar şi ceilalţi competitori este oferirea unei experienţe de gaming fluide: nimeni nu vrea să apese pe o tastă acum şi personajul să răspundă peste 5 secunde. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple este nevoie de o conexiune bună la internet (minimum 25 Mbs), dar şi ca serverul unde este găzduit serviciul/jocul video să fie destul de aproape de utilizator. Asta înseamnă investiţii masive în infrastructura cloud, ceea ce se traduce în costuri destul de mari pentru companii.

    O soluţie gândită de Egor Gurjev este crearea unui sistem descentralizat cu ajutorul tehnologiei blockchain. ”Tehnologia descentralizează gamingul în cloud făcându-l mai ieftin şi sporind numărul de servere din întreaga lume. Această tehnologie reuşeşte să creeze o reţea ce este susţinută de utilizatori.“ |n reţeaua bitcoin minerii o susţin şi verifică tranzacţiile, iar pentru asta primesc anumite comisioane, dar şi bitcoini în urma minatului. |n acelaşi fel, utilizatorii din reţeaua Playkey care au PC-uri performante şi-ar putea împrumuta puterea de procesare altor utilizatori în schimbul unor tokenuri Playkey pe care le-ar putea monetiza.

    Pentru a realiza asta, Playkey a obţinut finanţare de 10,5 milioane de dolari prin intermediul unui ICO (Initial Coin Offerring) în decembrie 2017. Pentru asta, compania a creat un stoc finit de tokenuri/monede, numite PKT. Utilizatori obişnuiţi, dar şi companii precum Uncharted Capital, Allrise sau G2H2 Capital au cumpărat PKT-uri. |n acest moment, valoarea unui PKT este de 0,6 dolari, iar capitalizarea de piaţă este de 8,2 miliarde de dolari, potrivit coinmarketcap.com. ”Criptomonedele ar trebui văzute ca un instrument de investiţie şi inevitabil unele vor avea succes, iar altele nu, însă câteva vor transforma industriile respective, ceva ce vrem şi noi să facem la Playkey.“

    Spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei.

    De multe ori, o ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate tokenurile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante şi extrem de speculative. |n urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD.

    De aceea, există riscul ridicat ca un ICO să fie doar o modalitate pentru anumiţi indivizi să fure nişte bani. Cel mai recent caz s-a întâmplat pe 12 martie 2018, când reprezentanţii unei companii false numite Giza au ”fugit“ cu 2 milioane de dolari, bani obţinuţi în urma unui ICO. De aceea, Egor Gurjev recomandă celor interesaţi să investească prin ICO-uri să citească foarte atent documentul de intenţie, acel white paper, să caute oamenii care sunt implicaţi în afacere, să se asigure că există cu adevărat. ”Cu cât e mai transparentă compania, cu atât cresc şansele ca acele personaje să fie ceea ce susţin. De asemenea, ar trebui să vezi o cronologie a ceea ce vor să facă, paşi concreţi“, spune Egor Gurjev, care menţionează faptul că este important ca firma în care investeşti să aibă un proiect pentru viitor. ”Noi lansaserăm un model de business de succes, dar ştiam că ne putem extinde prin utilizarea tehnologiei blockchain.“

    Pentru Playkey, asta înseamnă că îşi măreşte numărul de utilizatori din reţea, dar şi numărul de computere ce ar putea găzdui jocurile în cloud. Acest sistem descentralizat ar putea fi gata la finalul lui 2018, dar compania are de gând să continue sistemul de cloud centralizat prin adăugarea de noi centre de servere pentru a susţine extinderea în SUA şi în Coreea de Sud.
    ”Tehnologia blockchain are capacitatea de a perturba piaţa jocurilor video. Această tehnologie transferă puterea la consumator, deoarece astfel consumatorul este liber să efectueze tranzacţii fără intermediari şi tranzacţiile sunt protejate printr-un contract inteligent“, adaugă Gurjev.

  • SCANDAL la congresul PSD, fix când se decide viitorul partidului

    ”Am hotărât să plecăm, pentru că modul în care au fost gândite procedurile şi faptul că sunt pe poziţia 20 şi voturile deja s-au dat, ar fi absolut inutil. (…) M-am înscris pentru această candidatură, deşi prin suportul pe care preşedintele l-a dat dnei Dăncilă, era clar că şansele sunt minime sau deloc, dar pentru ideea de competiţie”, a spus Ecaterina Andronescu.
     
    Nicolae Bănicioiu a declarat că votarea a început, de fapt, începând cu ora 13.30.
     
    ”S-au dat întâi mandatele către preşedinţi, care le-au distribuit şi sunt acum deja buletine votate. Înţeleg că schema era să nu apucăm noi să vorbim, să nu ştie lumea că se retrage unul pentru celălalt. Eu am vrut să-i cedez candidatura mea doamnei Andronescu. Cred că şi dl Dragnmea, dacă iubeşte atât de mult echilibru de gen, ar trebui să-i cedeze doamnei Dăncilă şi funcţia de preşedinte al partidului. Îmi pare rău că s-a ajuns la aşa ceva. Niciodată în PSD nu a fost o astfel de situaţie”, a spus Bănicioiu.
     
  • Povestea tinerei care a reusit să câştige suficient de mulţi bani pentru a se pensiona la 32 de ani. Cum a reusit si cum oricine poate face la fel

    Cu toate acestea, Emilia Rossi şi-a conturat bine planurile, şi încă de la vârsta de 25 de ani a făcut o investiţie bine gândită, iar acum, la 32 de ani, deţine deja patru proprietăţi evaluate la 1,5 milioane de dolari. 

    Pe cei care vor să intre în afaceri cu imobiliare, Rossi îi sfătuieşte să cerceteze bine piaţa, să asculte sfaturile experţilor şi să investească în ei înşişi şi în educaţie. De asemenea, aceasta consideră că un aspect critic este să ai un bun contabil, mai ales când manageriezi mai multe investiţii. Înainte de a cumpăra o proprietate, Rossi urmează un proces format din trei paşi importanţi.

    Primul este de a defini cum arată succesul. Ea a declarat pentru Daily Mail Australia că orice nouă investiţie trebuie să fie bazată pe o strategie pe termen lung şi că trebuie să ştii ce aşteptări ai de la o proprietate şi cum arată succesul pentru tine.

    „Dacă eşti interesat să închiriezi, probabil este mai puţin important cât teren deţii. Aşa că eu m-aş orienta în acest caz pe gradul de ocupare al zonei şi pe calitatea chriaşilor. De asemenea, mă uit la propretatea în sine, când a fost construită clădirea, cât de solidă este structura şi cum arată planul locuinţei. În final, analizez calitatea zonei ”, menţionează Rossi.

    De asemenea, tânăra susţine că trebuie să te orientezi în funcţie de schimbările care urmează să se efectueze în zona respectivă, şi de accesul rapid la facilităţi esenţiale precum transportul public, magazine, şcoli etc, adăugând că trebuie luat în considerare venitul mediu al familiilor locaţiei evaluate, care poate influenţa atât creşterea capitalului, cât şi preţul chiriilor.

    Rossi consideră că al doilea pas, cel mai dificil, constă în cumpărarea primei locuinţe, dar şi economisirea banilor pentru a face această primă investiţie.

    Ultimul pas este auto-educarea. „Când faci o achiziţie de sute sau mii de dolari, vrei să fii sigur că ţi-ai făcut temele, aşa că mergi la seminarii, evenimente şi  contactează experţii locali”, îi sfătuieşte Rossi pe viitorii investitori.

    Ea adaugă că „în loc să te concentrezi prea mult pe încercarea de a găsi chiriaşul ideal şi pe un profit mare din închiriere, mai bine te axezi pe alegerea unei proprietăţi care să genereze o creştere mare a capitalului”. Acestea sunt sfaturile pe care tânăra şi-ar fi dorit să le primească la rândul său. Ea a reinvestit banii proveniţi din închirierea primei proprietăţi în cumpărarea celei de-a doua locuinţe, iar acum, la 32 de ani, deţine deja patru case.

     

  • România va avea un nou AEROPORT. Şantierul va fi redeschis după o pauză de cinci ani

    Consiliul Judeţean Braşov este în curs de atribuire a licitaţiei pentru reluarea lucrărilor la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, iar o primă etapă de lucrări va presupune cinci obiective noi, iar lucrările vor începe la sfârşitul lunii aprilie şi vor dura patru luni.

    Primul este calea de rulare Alfa, care va face legătura între pistă şi parcarea avioanelor, cu o lungime de 200 de metri şi o lăţime de 23 de metri, plus acostamente. Aceasta va fi construită din dale de ciment cu o grosime de 41 de centimetri, ca de altfel şi parcarea, care va avea o dimensiune de 135 de metri pe 145 de metri. Aici vor putea staţiona trei aeronave categoria C, cu anvergura aripilor de 36 de metri.

    Totodată, un al treilea element din acest proiect este sistemul de canalizare complex, care va asigura atât preluarea apelor de pe pistă, cât şi de pe calea de rulare şi parcare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Universităţile trec la atac: vrem să fii studentul nostru

    Universităţile nu se duc însă acasă la oricine, ci doar la viitorii studenţi care au candidat deja pentru un loc la ele şi pe care au decis să-l admită. Astfel, tânărul aflat în vizorul unei universităţi, scrie Wall Street Journal, nu este informat de acceptarea candidaturii lui prin corespondenţă, ci primeşte o vizită surpriză acasă sau la serviciu din partea unor reprezentanţi ai acesteia.

    Scopul acestor vizite nu este de a le arăta tinerilor că vor primi tratament special dacă aleg să urmeze cursurile lor, ci să le surprindă reacţiile şi să le facă publice pe reţelele de socializare online pentru a le convinge prietenii să candideze şi ei la aceeaşi universitate.

    Universitatea din Maryland a trimis nu demult câtorva potenţiali viitori studenţi ai săi un autobuz mare cu numele şi sigla sa, din care coborau o fanfară, o trupă de majorete şi o broască ţestoasă de 1,80 m înălţime (de fapt un om îmbrăcat în costum special, ţestoasa fiind mascota statului american). Alte universităţi se duc la uşa viitorilor studenţi pe care i-au declarat admişi cu baloane şi pungi cu mici cadouri, cum ar fi căni de cafea şi tricouri.

    Universitatea Butler din Indiana merge şi ea cu mascota la tinerii declaraţi admişi. Mascota, în cazul său, este un simpatic buldog englez pe nume Butler Blue III, alintat Trip, îmbrăcat în tricou cu sigla instituţiei.

    Trip este foarte popular pe Instagram, unde are mai bine de 20.000 de abonaţi, şi are şi o garderobă pe măsura lui formată din tricou albastru pe care scrie Butler, halat alb, smoching şi o zgardă din piele şi argint în valoare de 10.000 de dolari, pe care o poartă doar la ocazii speciale. Atunci când merge la un viitor student acasă, ştie să stea frumos la poze şi să dea lăbuţa, iar anul acesta a vizitat deja peste 50 de tineri pentru a-i convinge să aleagă universitatea sa din cele la care au fost admişi.