BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • Câţi bani au cheltuit românii pe vacanţe anul acesta

    „După mulţi ani de stagnare, turismul a fost puternic impulsionat anul acesta cu ajutorul voucherelor de vacanţă. Fără echivoc, 2018 va înregistra cel mai bun rezultat financiar din ultimii zece ani, iar trendul crescător va fi susţinut şi în anul 2019”, spune Lucian Boronea, preşedintele Comisiei de Turism Intern a ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) şi proprietar al agenţiei de turism Accent Travel & Events. Potrivit datelor furnizate de ANAT, suma estimată să intre anual în piaţă datorită voucherelor de vacanţă este de 400 de milioane de euro, calculată în funcţie de numărul de bugetari (1,2 milioane), la care a fost adăugată şi valoarea voucherelor care se dau, încă din 2009, în sistemul privat. Traian Bădulescu, consultant de turism, susţine la rândul său că „voucherele de vacanţă au avut un impact foarte mare asupra turismului intern. Un exemplu este capătul de sezon 2018 – luna septembrie, care poate fi considerată cel mai bun capăt de sezon din ultimii 15-20 de ani”; la fel, Alin Burcea, CEO al agenţiei de turism Paralela 45, estimează o creştere „de cel puţin 40-50% pe industrie, la nivel de agenţii”.
    Potrivit reprezentantului ANAT, valoarea voucherelor de vacanţă emise anul acesta în perioada ianuarie-septembrie a ajuns la 223 milioane euro, de 7,7 ori mai mare faţă de 2017. Anul trecut, valoarea totală a vânzărilor înregistrate de cele mai mari zece agenţii de turism s-a ridicat la 2,2 miliarde de lei, potrivit ZF.


    Care a fost însă aportul adus de programul voucherelor de vacanţă în dezvoltarea turismului local? Avantajele programului sunt, în opinia reprezenţilor industriei, dintre cele mai diverse: „Hotelierii au avut creşteri de peste 50% ale gradului de ocupare mai ales în perioadele de low season sau middle season, agenţiile de turism şi-au crescut vânzările pe turismul intern. De asemenea, sunt familii care în urma voucherelor au mers pentru prima dată în vacanţă”, spune Amalia Ştefan, specialist în Travel/Turism, managing partner la Juvo Hospitality. Burcea susţine la rândul său ideea că mulţi români, „cel puţin 40-50% dintre clienţii noştri, şi-au luat vacanţe numai de vouchere, de unde rezultă că atât şi-au permis”. El crede că în cazul în care voucherele se vor scoate, aceştia, probabil, nu vor mai veni, deoarece „nu au alocat în buget banii lor, ci doar vouchere”. Pe de altă parte, Traian Bădulescu crede că implementării acestui program i se datorează şi faptul că „mai multe vile şi pensiuni s-au autorizat, pentru a putea primi turişti cu vouchere de vacanţă. Acestea au o contribuţie foarte mare la îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor turistice ale României. Atunci când serviciile sunt bune, la nivel internaţional, le poţi promova şi vinde cu succes şi peste hotare”.


    În opinia lui Boronea, pe lista cu beneficii ale acestui program se află „faptul că banii proveniţi din voucherele de vacanţă au rămas în economia românească şi au fost folosiţi exclusiv pentru serviciile turistice pe teritoriul ţării, creşterea pieţei de turism intern care a stimulat investiţiile locale prin creşterea numărului unităţilor de cazare, construirea de noi unităţi hoteliere şi pensiuni şi investirea unor sume considerabile în renovarea şi modernizarea unităţilor deja existente, dar şi generarea unei creşteri pentru sectoare conexe: transporturi, construcţii, generarea de noi locuri de muncă şi stimularea consumului”. El susţine că acestea au contribuit şi „la creşterea calităţii vieţii salariaţilor din România, pentru că fiecare dintre noi avem dreptul la vacanţă, măcar o dată pe an. Acordarea voucherelor de vacanţă reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de stimulare economică lansate pe piaţă în ultima perioadă”. Reprezentantul ANAT adaugă că singurul inconvenient pe care îl vede ar fi „anularea programului sau menţinerea lui un număr redus de ani. Succesul acestui program ar permite lansarea altor programe similare, şi aici am în vedere în special programul voucherelor de sănătate sau al voucherelor pentru activităţi sportive”, spune Boronea. La rândul său, Bădulescu susţine că „tichetele de vacanţă, introduse acum zeci de ani în Elveţia şi Franţa, urmând cu succes şi ţări din Europa Centrală şi de Est, impulsionează turismul intern şi pot contribui şi la creşterea calităţii serviciilor – ceea ce ne va face o ţară competitivă pe plan international. Nu văd decât avantaje prin introducerea voucherelor de vacanţă. Totul e ca acestea să fie menţinute în actuala formă şi să permită turistului român să efectueze sejururi doar în propria ţară”.


    În topul destinaţiilor din sezonul de vară, care au înregistrat, potrivit ANAT, creşteri de 25% faţă de anul 2017, s-au numărat „litoralul românesc, unde în lunile iulie şi august unităţile de cazare au avut şi 100% grad de ocupare, cele mai căutate staţiuni fiind Eforie Nord, Saturn şi Venus, staţiunile balneare, zona de agroturism şi Delta Dunării, care au avut un grad de ocupare fără precedent în ultimii zece ani, datorat desigur voucherelor de vacanţă”, spune Boronea. „Noi am crescut cu 60% pe litoral, iar 40% din creştere este datorată voucherelor. Pe balneo, am dublat vînzarea, la peste 100%”, întăreşte ideea şi Burcea. O mare „explozie” a cererilor a fost înregistrată pentru programele tip ”Litoralul pentru toţi”, în special pentru capătul de sezon din septembrie, completează Bădulescu.
    Pe plan extern, principala destinaţie ca număr de turişti este Grecia, iar pe segmentul de curse charter Turcia (în special cu Antalya) are cei mai mulţi vizitatori. Foarte solicitate, potrivit lui Bădulescu, sunt şi Bulgaria, Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Malta, Cipru, Croaţia şi Dubai, iar pe partea de city breakuri, în topul solicitărilor se află capitale europene precum Viena, Paris, Roma, Milano, Amsterdam, Barcelona, Londra, Praga, Budapesta sau Berlin. Croazierele şi circuitele europene sau exotice sunt şi ele pe lista turiştilor români, dar şi „vacanţele la schi pentru sezonul de iarnă, cu destinaţiile Bulgaria, Austria, Franţa”, adaugă Boronea. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, „Laponia este vedeta destinaţiilor. Peste 300 de români vor ajunge iarna aceasta în Ţara lui Moş Crăciun”, potrivit reprezentanţilor Paralela 45.

    Bugete în creştere


    Anul acesta, „bugetul românilor a crescut pe plan intern datorită acordării voucherelor de vacanţă. Preţul cazării şi al micului dejun sau chiar şi al altor servicii de masă a fost acoperit, pentru 1,2 milioane de turişti români, de aceste vouchere, clienţii structurilor de cazare având la dispoziţie, astfel, un buget semnificativ mai mare pentru alte cheltuieli (cumpărături, restaurante, excursii)”, explică Bădulescu. Bugetul mediu al unei familii cu doi adulţi alocat anul acesta unei vacanţe în România a fost, potrivit lui Boronea, în creştere datorită voucherelor de vacanţă. Astfel, acestea au crescut de la 1.350 de lei la 1.650 de lei. În ceea ce priveşte vacanţele în afara graniţelor, reprezentantul Paralela 45 spune că anul acesta românii au avut în buget în jur de 600 de euro, în creştere uşoară faţă de anul trecut. Reprezentanţii industriei pun acest fapt mai ales pe seama creşterior salariale, în special din sectorul de stat.


    Potrivit datelor BNR, citate de ZF, o sumă record cheltuită de români în străinătate, cea mai mare din ultimii zece ani, s-a înregistrat anul trecut, respectiv 3,1 miliarde de euro, cu un miliard în plus faţă de anul anterior. Spre comparaţie, suma lăsată de vizitatorii străini s-a ridicat la doar 2,2 miliarde de euro anul trecut, faţă de 1,56 miliarde de euro în 2016.
    Comparativ cu alte state europene, Boronea spune că „din păcate, România se află sub nivelul tuturor celorlalte pieţe din Europa de Est din punctul de vedere al infrastructurii, dar şi al serviciilor turistice oferite”. La fel, reprezentantul Paralela 45 spune că „în România vin pe litoral maximum 50.000 de străini, în timp ce în Bulgaria vin peste 4 milioane. Nici măcar nu mai este o diferenţă, este o discrepanţă”, subliniază el. Bădulescu susţine că pe „partea de incoming, de turism receptor – export de servicii, deşi am înregistrat ani buni, începând cu 2012, mai avem mult de lucru. Ca o comparaţie, Bulgaria a primit, anul trecut, 8,88 de milioane de turişti străini”. El subliniază faptul că România nu are încă dezvoltat turismul de masă pe partea de turism receptor, făcând referire în special la litoralul românesc şi la staţiunile de schi, „unde majoritatea turiştilor sunt români”. Pe partea de turism intern însă, spune că România se poziţionează destul de bine raportat la vecinii săi.
    Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) citate de Traian Bădulescu, în timpul sezonului estival (iunie-august), România a primit 905.000 de străini care au înnoptat în structurile de cazare, faţă de 949.500 de străini înregistraţi în 2017, adică o scădere de 4,7% faţă de anul precedent. Explicaţia pe care el o găseşte este că în 2018 a scăzut numărul evenimentelor găzduite de ţara noastră; Alin Burcea, în schimb, spune că „motivul principal este că nu avem hoteluri. Nu există suficiente hoteluri de 3-4 stele pentru incoming, în care să aducem turişti. Un agent de turism simte că nu sunt investiţii când începe să facă rezervări. În Deltă sunt maximum zece hoteluri şi în jur de 50 de pensiuni. Dacă în Deltă mâine s-ar dubla numărul de pensiuni, tot ar fi insuficiente”.


    Alte probleme cu care se confruntă industria locală a turismului sunt, în opinia lui Bădulescu, lipsa unei promovări coerente şi puternice, o insuficienţă a personalului calificat, precum şi lipsa autostrăzilor. Şi Boronea spune că resursa umană reprezintă cea mai importantă problemă actuală a industriei, care se va acutiza şi va obliga agenţiile şi hotelurile să caute soluţii în zona tehnologiei: „În opinia mea, două sunt problemele majore ale industriei, la care autorităţile, pe lângă eforturile individuale ale antreprenorilor, trebuie să vină cu soluţii urgente: infrastructura şi resursele umane, în sensul deschiderii spre atragerea de resurse umane din străinătate şi specializării personalului care deja activează în industrie”. În opinia lui Alin Burcea, „lipsa de etică faţă de agenţiile de turism, care plătesc, cu excepţia biletelor de avion, un TVA de 19%, mult peste media maximală de 7% a altor pieţe europene”, precum şi lipsa de interes a statului sunt alte două probleme majore care împiedică evoluţia turismului local: „În România, înainte de alegeri se fac promisiuni de dezvoltare a turismului, dar după aceea nu se mai mişcă lucrurile. Doar 4-5% din agenţiile de turism din Romînia fac turism de incoming. Nu există o politică naţională. Nu există nimic care să ne stimuleze să facem incoming, să aducem străini”.

    Încă în urmă?


    La nivel de investiţii, un raport realizat de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC) arată că investiţiile locale în turism de anul trecut s-au ridicat la 15,3 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din investiţiile totale realizate la nivel naţional, ceea ce clasează România pe locul 38 în lume, în faţa Greciei, Ungariei, Cehiei, Bulgariei sau Slovaciei. În perioada 2018-2028, se preconizează că acestea vor creşte până la 20,4 mld. lei, adică 8,3% din totalul investiţiilor. Bădulescu spune că în turismul românesc majoritatea investiţiilor au fost făcute fie de către antreprenori români sau rezidenţi în România în construirea şi modernizarea structurilor de cazare, fie de către municipalităţi şi alte organizaţii sau instituţii prin fonduri europene, fiind direcţionate spre modernizarea urbană, domenii schiabile sau infrastructură. În industria hotelieră, potrivit Amaliei Ştefan, „una dintre cele mai importante investiţii de anul acesta este investiţia în valoare de peste 30 milioane de euro de renovare a hotelului Lido din Bucureşti şi a complexului Belvedere-Amfiteatru-Panoramic din Olimp. Urmează deschiderea primului hotel de 5 stele plus din România – Palatul Suter. Braşovul urmează să aibă un nou hotel de 4 stele, proiectul fiind parte a ansamblului multifuncţional Coresi, iar Timişoara va avea cinci hoteluri noi până în anul 2020”.
    În ciuda problemelor identificate la nivelul pieţei, aşteptările reprezentanţilor industriei pentru anul următor sunt optimiste, bazate în special pe faptul că România va prelua la începutul anului viitor preşedinţia Uniunii Europene. Astfel, în opinia lui Bădulescu, „dacă nu vor interveni situaţii neprevăzute, şi 2019 va fi un an bun, cu o creştere pozitivă. Pe partea de incoming, va contribui mult faptul că România deţine, primele şase luni ale anului viitor, preşedinţia Uniunii Europene. Fireşte, depinde de noi cum ne vom gestiona imaginea. Turismul intern va fi impulsionat, în continuare, de acordarea voucherelor de vacanţă. Pe partea de outgoing, apetitul românilor se va menţine ridicat atât pentru destinaţii estivale apropiate, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania, Cipru, Croaţia sau Portugalia, precum şi pentru circuite în Europa, Asia, dar şi pentru destinaţii exotice, în cazul celor cu venituri mai mari. Cred că în 2019 vom înregistra creşteri cel puţin similare celor din 2018”. Pe plan intern, „din ce în ce mai mulţi români preferă să îşi petreacă vacanţa în ţară, crescând astfel destinaţii ca Maramureş, Bucovina, nu numai litoralul. Cred într-o creştere a turismului intern cu cel puţin 35%”, concluzionează Amalia Ştefan.


    „Cred că turismul românesc are nevoie de coerenţă în promovare şi în colaborarea dintre instituţiile publice, precum cea între ministere, dar şi între public şi privat. De aici porneşte totul. De asemenea, avem nevoie de o strategie. Potenţial există. Trebuie să fim conştienţi că numai noi ne putem ajuta. Între destinaţii există concurenţă şi competiţie. Contează impulsionarea turismului intern – unde au avut o contribuţie mare voucherele de vacanţă. Dacă românii au încredere în propria destinaţie şi impulsionează turismul intern, se vor ridica şi calitatea serviciilor şi imaginea de ţară. Orice corporaţie sau firmă, înainte de a se promova în extern, trebuie să se asigure că propria echipă crede în produs”, încheie Traian Bădulescu.

  • Cât costă o zi de vacanţă în cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Cei care realizează sondajul iau în calcul diverşi factori pentru a calcula cât trebuie să cheltuie un turist zilnic în anume destinaţii.
     
    20. Hong Kong – 141 de dolari/zi
     
     
    19. Helsinki – 146 de dolari/zi
     
     
    18. Las Vegas – 148 de dolari/zi
     
     
    17. Tokyo – 149 de dolari/zi
     
     
    16. Manama (Bahrain) – 150 de dolari/zi
     
     
    15. Paris – 151 de dolari/zi
     
     
    14. Doha – 152 de dolari/zi
     
     
    13. Dubai – 155 de dolari/zi
     
     
    12. Londra – 156 de dolari/zi
     
     
    11. Dublin – 157 de dolari/zi
     
     
    10. Caracas – 158 de dolari/zi
     
     
    9. Roma – 159 de dolari/zi
     
     
    8. Honolulu – 160 de dolari/zi
     
     
    7. Amsterdam – 162 de dolari/zi
     
     
    6. Veneţia – 163 de dolari/zi
     
     
    5. Stockholm – 169 de dolari/zi
     
     
    4. Oslo – 189 de dolari/zi
     
     
    3. Copenhaga – 193 de dolari/zi
     
     
    2. New York – 201 dolari/zi
     
     
    1. Zurich – 219 dolari/zi
     

  • Marius Pandel, CEO / Christian Tour: “Dezvoltarea turismului intern face parte din strategia de viitor pentru repoziţionarea pe piaţă, care presupune să aducem înapoi în România tot ce am consolidat peste graniţe: partea de tehnologie, de sisteme şi produsele noi”

    Carte de vizită
    ¶ Marius Pandel lucrează de la vârsta majoratului în cadrul Christian Tour, agenţia de turism fondată de fratele său, Cristian Pandel
    ¶ În 2011 s-a hotărât să îşi înfiinţeze propria agenţie de turism, Pegas Holidays, axată pe segmentul de lux al vacanţelor, devenită ulterior divizie a Christian Tour
    ¶ Pleacă în concediu de trei ori pe an, alături de familie, dar destinaţiile pe care le alege de obicei nu sunt unele exotice 

  • Destinaţiile ascunse din Europa pentru vacanţe de iarnă la costuri reduse

    Specialiştii momondo.ro propun 9 destinaţii în care totul accesibil, de la permisul pentru pârtie, la echipament, hotel, mâncare şi băutură.

    1.         Poiana Braşov, România

    Pentru staţiunea din inima Transilvaniei turiştii din diverse colţuri ale lumii încep să se cam bată pentru a prinde un loc. În plus, la câţiva paşi pe pârtie, găseşti vinul fiert, care te încălzeşte până în măduva oaselor şi stârneşte apetitul pentru bucatele tradiţionale, precum mămăligă asortată la brânză de vacă şi ouă.

    2.         Kopaonik, Serbia

    Cele 200 de zile însorite pe an i-au adus muntelui Kopaonik pseudonimul de „muntele soarelui”. Staţiunea cu acelaşi nume se arată ca un minunat şi liniştit tărâm al iernii, cu 70 de km de pârtii. Tot acesta e cel mai întins lanţ muntos al Serbiei şi un loc unde nu o să se plictisească nimeni – nici cei care abia învaţă să încalţe clăparii, nici cel care schiază de la doi ani şi jumătate. Pentru copii, există un centru special de schi, echipat cu tot ce-i trebuie, inclusiv bandă rulantă şi carusel.

    Cei cu energia mai mare pe timp de seară pot înlocui băuturile la lumina lunii cu schiatul la lumină artificială în Malo Jazero, pârtia luminată când dispare soarele. În Kopaonik telecabina este încălzită, cu o capacitate de şase persoane. Pentru cei care nu vor să renunţe la serile clasice, dar tradiţionale, există numeroase baruri şi restaurante locale, din care nu lipseşte muzica folk sârbească. Ca să ajungi aici, ia mai întâi un zbor spre Belgrad.

    3.         Spindleruv Mlyn, Republica Cehă

    Cuibărită într-unul dintre vârfurile înzăpezite ale celui mai întins lanţ muntos din Republica Cehă, Krkonoše („Munţii Giganţi”),  se află Spindleruv Mlyn, una dintre cele patru staţiuni din ţinut. Nu doar că preţurile aici sunt mici, dar te aşteaptă minuni de sezon: de la pârtii pentru copii, spaţii aproape virgine pentru a practica schi de fond şi parcuri ticsite cu zăpadă, până la împrejurimile Parcului Naţional, atât de frumos încât a fost clasificat de UNESCO drept rezervaţie a biosferei.

    În călătoria ta aici coboară agale către satul îmbrăcat în zăpadă, unde mirosul fripturilor frăgezite la foc mic şi al clătitelor este atât de prezent, iar pentru o experienţă mai excentrică, află că Berăria Novosad oferă un tratament de spa cel puţin neobişnuit: scăldatul în băi de bere. Drumul până aici e mai simplu dacă iei mai întâi un zbor spre Praga.

    4. Jahorina, Bosnia şi Herzegovina

    Jahorina, împreună cu vârfurile înzăpezite care-i stau de strajă, atrage an de an împătimiţi ai pârtiilor. Fiecare centimetru de pârtie este din cale-afară de îngrijit, înalţii Alpi Dinarici ai Bosniei te înconjoară. Coborând la poalele acestora, vei da negreşit de un mic şi fermecător orăşel, încărcat de cabane tradiţionale şi presărat la fiecare pas cu brazi înzăpeziţi.

    La numai o aruncătură de băţ de Sarajevo, această destinaţie balcanică indulgentă cu portofelele este încă şi mai recunoscută pentru aşa numitele „après-party”, petreceri care îşi fac debutul după ce pârtia iese din scenă. În plus, în Jahorina găseşti o natură superbă, unde cunoscătorii dau năvală pentru drumeţii, săniuş şi aer proaspăt alpin. Ca să ajungi aici, zboară mai întâi spre Saravejo.

    4.         Bialka Tatrzanska, Polonia

    Dacă eşti un împătimit al schiurilor, ai auzit, poate, că Zakopane ar fi cea mai mare şi mai faimoasă staţiune din Polonia. Dar dacă ţi-ai propus să te îndrepţi spre o destinaţie care să nu te lase cu portofelul gol şi care să nu fie plină de oameni, satul Bialka Tatrzanska este o alternativă. Cele trei pante lungi şi aranjate paralel sunt ideale pentru familii, începători şi intermediari care îşi pot şlefui talentul de schiori.

    Pentru călători cu pofte culinare, s-ar putea ca tentaţia mai mare să fie în jurul brânzei de oaie afumată şi amestecată în mod iscusit cu afine, iar dacă aşezi un ceai cu rom alături, sunt şanse să simţi că e concediul vieţii tale. Viaţa de noapte nu-i tocmai punctul forte al acestei staţiuni, dar dacă iei în calcul că aici găseşti o piscină exterioară alimentată de ape geotermale, rare şanse să îţi mai lipsească petrecerile. Găseşte, mai întâi, oferta de zbor până în Cracovia.

    5.         Jasna, Slovacia

    Jasna este unul din secretele preţioase şi bine păstrate ale Slovaciei, o aşezare cuibărită în Valea Demanovska Dolina. Rafalele de vânt se opun rândurilor de pini, iar pantele de schi înfruntă sălbăticia şi decorul rural, toate ocupând, de fapt, întinsul unui parc naţional.

    Vârful Chopok îi ispiteşte pe profesionişti cu o pantă aproape verticală de 1000 m, luminată şi pe timp de noapte, şi nenumărate zone unde să-şi tot facă de cap plăcile de snowboard. Rămâne însă loc pentru începători: şcoli de schi există şi ai posibilitatea chiar să practici sporturi de iarnă în zonele mai sălbatice, dacă apelezi la un ghid local. Nici aici petrecerile nu sunt tocmai la ele acasă, dar există berăriile locale şi porţii de găluşte pierogi tradiţionale. Află când este mai ieftin să zbori către Bratislava.

    6.         Bansko, Bulgaria

    Această staţiune recent modernizată e pe poziţii fruntaşe în topurile iubitorilor de zăpadă. Şi are de toate pentru toţi: zăpadă, condiţii de schi de care n-ai cum să te plângi şi nopţi care au să-ţi dea ceva mai mult decât o cană de cacao la căldura focului. Totodată, Bansko este cât se poate de prietenoasă cu începătorii, însă nu are numai pârtii cuminţi. Marcajele roşii au de lucru aici, iar luatul la goană în jos pe pârtie, printre molizii care înţeapă nori, este o altă sursă de adrenalină.

    Cea mai mare staţiune de iarnă a Bulgariei poate deveni, pe alocuri, niţel aglomerată la coada de la telecabine, dar poţi oricând să te cazezi la înălţime, să te odihneşti şi să comanzi un mic dejun, înainte să-ţi pui clăparii. În cele din urmă, scena barurilor din Bansko în care poţi să mergi noaptea este deja faimoasă. Ai în vedere un zbor spre Sofia şi, de ce nu, o plimbare pe străzile capitalei.

    8. Kranjska Gora, Slovenia

    Dacă acestei staţiuni slovene i-au lipsit pârtiile periculoase, i s-au dat din plin terenuri suave, îngrijite, piste numai bune pentru copii şi peisaje incredibile în mijlocul cărora să-i tot dai bătaie cu schiul de fond. Şi în ciuda faptului că participă la cupe mondiale de mai bine de 50 de ani, preţurile sunt cât se poate de decente. Asta face că nu trebuie să fii o celebritate ca să te simţi binevenit pe pârtia de aici.

    Poţi lua un zbor mai întâi către Ljubljana şi, de ce nu, descoperi farmecul acestei capitale.

    9. Popova Sapka, Macedoina

    Devansând fără discuţii cele mai multe staţiuni din Europa de Est, resortul Popova Sapka se cuibăreşte undeva între vârfurile blânde ale Munţilor Dinarici. Şi vei găsi oraşul liniştit din calea-afară, îmbrăcat în alb şi în străzi goale, într-o stare de perpetuă moţăială, cu atât mai potrivit dacă fix de linişte aveai nevoie în concediul de iarnă.

    Dacă vrei să te scufunzi în sălbăticia de un alb imaculat, în Popova Sapka poţi închiria un plug (cu tot cu şofer) care să te conducă până în străfundurile acoperite de zăpadă ale locului. Această distracţie cu plugul este prima şi singura organizată, până acum, în Europa. Opreşte-te la o plimbare prin oraşul-capitală Skopje, către care poţi găsi zboruri ieftine, în funcţie de perioada de călătorie.

     

     

  • Idei de vacanţă: ZECE destinaţii turistice care sunt mai ofertante iarna

    1. Parcul Naţional Riisitunturi, Finlanda
    Înfiinţat în 1982, în Posio, în apropiere de graniţa cu Rusia, se întinde pe o suprafaţă de 77 de kilometri pătraţi, iar, în timpul iernii, peisajul devine de-a dreptul bizar, pentru că arborii de aici, acoperiţi de nea, încep să semene cu oameni de zăpadă. Fenomenul a primit şi un nume, tykkylumi.

    2. Jökulsárlón, Islanda

    Un uriaş lac glaciar situat în sud-estul Islandei, la marginea Parcului Naţional Vatnajökull, este considerat una dintre minunile naturale ale acestei ţări. Privit de pe şoseaua dintre Höfn şi Skaftafell, apare ca o procesiune fantomatică de aisberguri albastre şi a fost ales drept fundal pentru mai multe pelicule de succes, precum “A View to a Kill”, “Die Another Day”, “Lara Croft: Tomb Raider” şi “Batman Begins”.

    3. Lacul Bled, Slovenia

    Un decor potrivit pentru un weekend de poveste, lacul Bled este situat la aproape 60 de kilometri de Ljubljana. O insulă unde o biserică din secolul al 17-lea este cireaşa de pe tort.

    4. Hallstatt, Austria

    Un sat al cărui decor are perfecţiunea unei imagini de carte poştală, situat în Gmunden. Clădirile sale se reflectă în suprafaţa celebrului lac Hallstatter. Satul este atât de spectaculos, încât chinezii au creat o copie a acestuia în Luoyang, ţinutul Boluo.

    5. Praga, Cehia

    Poate capitala europeană cea mai pitorească, cu castelul său, arhitectura gotică şi spectaculosul pod Carol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţiile îşi majorează veniturile cu vacanţe exotice pe final de an. Eurolines: Un cuplu a plătit 38.000 de euro pentru un pachet la un complex de lux în Maldive

    „Una dintre cele mai solicitate destinaţii exotice pentru Revelionul 2018-2019 a fost Zanzibar, care a devenit o destinaţie la modă în acest an. În topul pre­ferinţelor destinaţiilor exotice sunt, şi în acest an,  Mauritius, Maldive şi Republica Do­minicană. Totuşi, Mal­dive ră­mâne în fruntea to­pului celor mai scumpe vacanţe rezervate de turiştii TUI Travel Center în această perioadă“, spune Cosmin Marinof, director na­ţional de vânzări pentru lan­ţul de agenţii TUI Travel Cen­ter/Eurolines.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Hipermarket pentru cei care pierd ore sau zile căutând idei de vacanţă

    Elementul de  noutate:

    Hipermarketul de turism adună ofertele tuturor turoperatorilor din România şi din Germania într-o singură agenţie şi reuneşte toate tipurile de servicii turistice existente în piaţă, adresându-se clienţilor cu bugete medii sau reduse.

    Descrierea inovaţiei:

    În cadrul hipermarketului de turism Travel Brands, turistul care vrea să compare mai multe oferte şi mai multe preţuri ale turoperatorilor români pentru o destinaţie anume le poate găsi pe toate în acelaşi loc. De asemenea, se pot achiziţiona pachete de produse (bilete de avion, asigurări de călătorie, cazare, pachete la sol şi alte servicii care pot transforma vacanţa într-o experienţă). Potrivit reprezentanţilor companiei, investiţia totală va ajunge la peste 5 milioane de euro. Şase agenţii TravelBrands au fost deja deschise în România, dintre care două în Bucureşti (Plaza România şi Sun Plaza) şi celelalte în Cluj, Drobeta-Turnu Severin, Târgu-Jiu şi Vaslui, iar în următorii doi ani planul de business include ca numărul acestora să ajungă la peste 40, plasând astfel TravelBrands în primii cinci jucători din piaţă. Strategia de dezvoltare a TravelBrands vizează, în principal, extinderea în oraşele mai mici din ţară, în care nu e prezent TUI TravelCenter, celălalt brand al grupului Eurolines.
    Anul acesta, grupul Eurolines a înregistrat o creştere de 20% a cifrei de afaceri, până la 150 milioane de euro, şi a ajuns la 700 de angajaţi. Cosmin Marinof – director de vânzări şi al echipei de area sales manageri, Anca Duse – advertising manager împreună cu echipa sa, Ioana Peticilă – manager administrativ şi echipa Uni2B pe partea de design sunt cei care au participat la dezvoltarea acestui proiect.

    Efectele inovaţiei:

    Clienţii petrec între 1 şi 30 de zile căutând online şi în agenţii cele mai bune oferte de vacanţă. Cumpărarea pachetelor de servicii la cele mai bune preţuri se dovedeşte a fi, adesea, un demers dificil. De cele mai multe ori, clienţii se bazează pe recomandări primite din partea prietenilor şi a rudelor sau pe review-uri găsite pe site-uri de specialitate în alegerea destinaţiei de vacanţă şi a hotelului. Hipermarketul de turism scurtează timpul de căutare a vacanţelor şi permite realizarea de economii de buget importante, având la vânzare doar unităţi de cazare testate şi care asigură garanţia calităţii.

  • Insula paradisiacă din Europa unde găseşti ceva de făcut în orice perioada a anului. Mii de români au ajuns deja acolo – VIDEO

    Sardinia, insula italiană situată în Marea Mediterană, între Corsica (Franţa) şi Africa (Algeria şi Tunisia), este o destinaţie luxoasă pentru vacanţele la mare, dar şi una completă pentru ceea ce înseamnă agroturism – de la stâne şi ferme ale localnicilor la crame moderne de vin şi festivaluri tradiţionale. Astfel, Sardinia poate fi aleasă ca destinaţie de vacanţă nu doar pe timpul sezonului primăvară-vară, ci şi toamna, când activităţile turistice se pot îmbina perfect între mare şi munte, în condiţiile în care temperatura ajunge până la peste 20 de grade până înspre finalul lunii octombrie.

    Sardinia se întinde pe 24.000 km pătraţi, zona cu cele mai multe atracţii pentru turişti fiind partea centrală şi de nord, partea sudică fiind mai mult zonă industrială. Insula îmbină peisajele date de interioarele de granit cu gastronomia specifică zonei mediteraneene – peşte şi fructe de mare –, cu istoria ţinuturilor sarzilor – de la vestigii ale culturii nuraghi, culturilor cartagineze şi romane la influenţele barocului spaniol, alături de zona rurală, o oază de linişte neatinsă de agitaţia şi stresul zilnic de pe continent.   

    Din Bucureşti se poate ajunge prin zbor direct în Alghero, capitala insulei, situată în partea de nord-vest. Turiştii pot opta pentru plimbări în centrul vechi al oraşului – cetatea Alghero, în port, de unde se poata explora cu barca întreaga zonă de coastă, sau pe străduţele înguste cu biserici medievale şi magazine tradiţionale pentru bijuteriile din coralul special din acea zonă.

    Aeroportul Alghero a fost refăcut şi extins în urma unei investiţii de 18 milioane de euro, din care 60% provin din fonduri europene. Astfel, acum, aeroportul din Alghero găzduieşte zboruri din peste 52 de destinaţii europene.

    „Alghero este una dintre cele mai căutate destinaţii turistice de city break de către români în această toamnă”, potrivit lui Stefano Iervolino, fondatorul şi CEO-ul agenţiei online de turism Fly Go. Aceasta are sedii în România, Italia şi Spania, cifra de afaceri pentru anul în curs fiind estimată la 50 milioane de euro. 

    Din Alghero se poate ajunge cu uşurinţă, în circa 15-20 minute, la una dintre locaţiile agroturistice pentru a vedea cum se prepară diferite brânzeturi tradiţionale sau pastele tradiţionale din Sardinia, fregola, şi a degusta totodată o serie din preparatele locale în cadrul unei cine – de la măsline, brânzeturi şi mezeluri la paste şi berbecuţ la proţap. Unul dintre aceste locuri este ferma agroturistică Sa Mandra (regiunea Nurra), unde totul este păstrat conform tradiţiei şi decorat pitoresc.

    „Cum Alghero este în topul destinaţiilor de city break în această toamnă pentru români, turiştii pot experimenta Sardinia agroturistică în cadrul unui complex de poveste în imediata apropiere a oraşului, în regiunea Nurra, Azienda Agrituristica Sa Mandra – fermă, restaurant şi spaţii de cazare. Sa Mandra este un business de familie, dar, mai întâi de toate, o fermă: hectare de câmpuri de cereale cultivate ecologic, plantaţii de măslini, turme de oi, herghelii de cai, măgari şi porci, crescătorie de pui”, a explicat Iervolino.

    În afară de experienţa culinară autentică pe care turiştii o pot avea la ferma Sa Mandra, aceştia pot admira totodată şi un adevărat muzeu al tradiţiei locale, proprietarii fiind pasionaţi de istoria sardă şi obiectele realizate de meşteşugarii locali.

    „Turiştii sunt invitaţi ca înainte să se aşeze la masă sau să se cazeze, să rătăcească pe aleile Sa Mandra şi în sălile de expoziţie, unde vor face un pas înapoi în timp şi vor lua contact cu obiecte ce spun istoria sutelor de secole trecute. În cei 30 de ani de la deschiderea unităţii, Sa Mandra a adunat sute de piese originale: unelte folosite de fermieri în stâne şi de gospodine, dar şi covoare, ceramică, cuţite, mobilier, creaţii ale artizanilor locali.”

    Plaje ca în insulele paradisiace din Asia

    Pornind din Alghero înspre partea de nord, se pot vizita o serie de locuri cu peisaje ce îţi taie respiraţia, cum ar fi parcul regional Porto Conte şi Castelsardo. Continuând drumul spre nordul insulei, se ajunge în zona Costa Smeralda (Baja Sardinia – Porto Cervo), una dintre cele mai scumpe zone din Sardinia, unde au case cu vedere la mare designeri vestimentari renumiţi precum Armani. Această zonă luxoasă are de oferit unele dintre cele mai frumoase plaje din Marea Mediterană, arhipelagul La Maddalena fiind în imediată apropiere. Acesta poate fi vizitat într-o zi cu croazierele care opresc la mai multe plaje de pe insulele arhipegului, cum ar fi La Spargia, La Maddalena sau Santa Maria. De asemenea, se trece şi pe lângă plaja roz din arhipelag – Spiaggia Rosa, de pe insula Budelli, care nu se poate vizita decât în condiţii speciale, fiind protejată în cadrul parcului naţional La Maddalena. Nisipul de culoare roz este dat de scoicile şi coralul de culoare roşie care împânzesc plaja.

    La scurtă distanţă cu maşina de Baja Sardinia se poate ajunge la una dintre cramele moderne din Sardinia – Surrau, care a câştigat o serie de premii pentru vinurile sale roşii şi albe, cum ar fi cel mai bun vin roşu din Italia în 2017, potrivit revistei italiene de specialitate Gambero Rosso, şi premiul festivalului de vin din Potro Cervo pentru cel mai bun vin alb (Sciala).

    Pe lângă plajele desprinse din paradis din zona de nord a insulei, unde un sejur de 7 nopţi cu demipensiune în Baja Sardinia la un hotel de 4 stele ajunge la aproape 1.200 de euro pentru o persoană, turiştii pot vizita şi zona de munte din Sardinia, unde se pot face o serie de excursii şi incursiuni în tradiţiile păstrate de sute de ani de localnici.

    „Sardinia nu este numai pentru mare, ci şi pentru munte. Poţi veni atât vara, cât şi iarna să vizitezi insula”, a punctat reprezentantul unui lanţ de patru hoteluri din zona Baja Sardinia, Porto Cervo.

    „Noi colaborăm şi cu alte câteva hoteluri din zona de munte a Sardiniei, care sunt deschise pe tot parcursul anului”, a adăugat ea, menţionând că au în total 25 de propuneri diferite pentru turiştii care vor să viziteze insula, printre care şi retreaturi de yoga, agroturism, trasee montane, festivaluri, croaziere şi o serie de activităţi şi sporturi de apă.

    Barbagia, experienţa autentică din zona de munte a insulei

    Pentru a trăi adevărata experienţă rurală din Sardinia, trebuie vizitată zona Barbagia din inima insulei, unde se pot face excursii pe munte şi se pot vizita stânele autentice ale localnicilor, care păstrează metode de producţie din tată-n fiu, agricultura fiind sustenabilă.

    „Sardinia este o minunăţie rurală, lucru pe care localnicii doresc să îl arate tuturor turiştilor. Dacă timpul le permite, le recomandăm vizitatorilor să se aventureze în inima insulei, în zona Barbagia – o regiune montană, sălbatică şi fascinantă, un teritoriu ce merită descoperit în mai multe zile, pentru că obiceiurile şi tradiţiile sarde sunt menţinute la tot pasul. În Barbagia, turismul este fără doar şi poate sustenabil, sarzii fiind deosebit de atenţi cu natura. În această perioadă a anului – din septembrie până în decembrie – are loc unul dintre cele mai frumoase festivaluri, Toamnă în Barbagia, ce se desfăşoară în satele din Barbagia – fiecare săptămână este dedicată unui sat – şi atrage anual turişti din întreaga lume. Fiecare etapă a festivalului este unică şi irepetabilă. Fiecare sat îşi prezintă cultura şi tradiţiile specifice, produsele locale, de la brânzeturi până la carne, gemuri, murături, carne de miel sau carne de porc, paste proaspete, dulciuri, lichioruri şi vinuri, toate home-made şi după reţete tradiţionale”, a menţionat fondatorul Fly Go.

    În aceeaşi regiune, turiştii au la posibilitatea să viziteze oraşul pitoresc Orgosolo, renumit pentru desenele sale murale de pe străzi.
    În primele nouă luni ale acestui an, Sardinia a atras peste 3,6 milioane de turişti, dintre care 1,8 milioane sunt din afara Italiei. Dintre aceştia, circa 10.000 sunt români.

  • Vouchere de vacanţă de peste 1 miliard de lei au fost emise, până în noiembrie 2018

    Voucherele de vacanţă au reprezentat, anul trecut, cel mai important sprijin acordat industriei de profil din ultimii ani, având în vedere că cei 1,2 milioane de români din sistemul public au putut deconta aceste vouchere exclusiv în unităţi de cazare situate pe teritoriul României, se precizează în comunicatul de presă transmis vineri de Ministerul Turismului.

     

    „Pentru că este o măsură care şi-a dovedit eficacitatea, Guvernul a decis să acorde vouchere atât în 2019, cât şi în 2020. Datorită voucherelor, numărul de turişti din România a crescut simţitor. De exemplu, doar pentru luna septembrie, a crescut cu 14 procente numărul turiştilor români care au înnoptat într-o unitate autorizată faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La nivel naţional, numărul total al turiştilor a crescut cu aproximativ 6%, date valabile pentru perioada de la începutul anului până în septembrie, raportat la anul trecut. A fost o măsură apreciată de către industrie, motiv pentru care reprezentanţii acesteia ne-au solicitat să o prelungim şi în următorii ani sub aceeaşi formă”, a declarat Bogdan Trif, ministrul Turismului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să faci 250.000 de euro dintr-un business care le oferă turiştilor experienţe inedite în România

    Cifra de afaceri a agenţiei VisitRomania este estimată în acest an la 250.000 de euro, potrivit lui Cristian Turc. „Nu este o sumă mare dacă o comparăm cu rezultatele agenţiilor de turism de top. Suntem o agenţie de nişă cu ambiţii mari.” Antreprenorul spune că anul trecut s-a investit în upgrade-ul site-urilor, în infotripuri, târguri de turism şi seri culturale. „Şi au dat rezultate. Astfel de investiţii se văd, de obicei, cel mai devreme anul următor. Am continuat şi în 2018 să investim cea mai mare parte a profitului în promovare.”

    „Rezultatul a fost aşa de bun în primul rând datorită celor de acasă, care i-au preluat pe turişti şi şi-au făcut munca bine.” Tururile organizate de VisitRomania.No sunt variate atât ca durată, cât şi ca destinaţie. Ele pot fi city breakuri de câteva zile la Braşov, tururi foto în Maramureş sau Delta Dunării sau vacanţe ce combină Bucureştiul cu litoralul românesc, spre exemplu. Există şi tururi mai complexe, care pot dura şi două săptămâni şi care le permit vizitatorilor să vadă mai multe dintre destinaţiile de top din România.

    „Eu customizez tururile în funcţie de preferinţele turistului şi le pun în aplicare împreună cu ghizii locali, cu care colaborăm regulat. Luăm în considerare şi părerile lor pentru circuite şi lucrăm strâns cu toţi cei implicaţi.” Turismul în 2018 a fost despre experienţe, crede antreprenorul. „Am trecut de etapa tururilor clasice în care turistul face poze la obiectiv şi apoi pleacă mai departe. Se cere mai mult acum.”

    Agenţia a pornit la drum în 2015 (primii doi ani nu a avut activitate) cu patru clienţi şi a ajuns în 2018 la peste 800 de oameni, iar pentru anul următor antreprenorul estimează o creştere de 300%. Din total, cei mai mulţi sunt norvegieni, însă acest lucru poate fi explicat de faptul că agenţia a fost fondată acum mai mulţi ani pe această piaţă şi abia recent în Suedia şi Danemarca. Dintre turiştii care au vizitat în 2017 România prin agenţia lui Cristian Turc, 80% au fost norvegieni, restul danezi şi suedezi.

    Cum să faci 250.000 de euro dintr-un business care le oferă turiştilor experienţe în loc de vizite clasice