Tag: Ungaria

  • Ungaria a depăşit 30.000 decese asociate COVID-19 de la începutul pandemiei

    Ungaria a depăşit 30.000 decese asociate COVID-19 de la începutul pandemiei. Ţara vecină este pe locul al doilea în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de decese raportate la populaţie.

    Numărul deceselor înregistrate oficial din cauza COVID-19 de la începutul pandemiei a depăşit 30.000 în Ungaria, potrivit datelor de la universitatea americană Johns Hopkins, citate de agenţia ANSA.

    Totalul infecţiilor în ţara europeană de 9,7 milioane de locuitori a depăşit 808.000.

    Dozele de vaccin administrate ajung la 10,47 milioane.

    De altfel, Ungaria este pe locul al doilea în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de decese raportate la populaţie.

    Conform unui raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemia a provocat peste 4 milioane de decese.

  • Coca-Cola testează o sticlă reciclabilă din hârtie în Ungaria

    La mijlocul acestei luni a fost lansat în Ungaria prototipul sticlei din hârtie pentru băutura pe bază de plante AdeZ, dezvoltat de Coca-Cola împreună cu startup-ul danez Paboco, notează Budapest Business Journal. Coca-Cola dezvoltă o sticlă 100% reciclabilă din hârtie în parteneriat cu startup-ul danez Paboco din 2019. 

  • Ungaria: guvernul aduce clinicile de fertilitate sub controlul statului

    Guvernul continuă procesul de naţionalizare a clinicilor de fertilitate din Ungaria, ultimul stadiu al acestuia începând cu o săptămână în urmă după un an şi jumătate, scrie Hungary Today. În linie cu un nou proiect de lege, începând din vara următoare femeile nu se vor mai putea trata decât în clinici de tratare a fertilităţii de stat în Ungaria.

  • Compania de curierat Sameday se extinde în Ungaria: Serviciile sunt deja disponibile în Budapesta, însă în următoarele două luni Sameday se va extinde la nivel naţional

    ​Compania de curierat Sameday se extinde în Ungaria, astfel, că furnizorul de servicii de curierat oferă deja opţiuni de livrare şi Budapesta şi zona metropolitană, însă, în următoarele două luni îşi vor extinde acoperirea la nivel naţional.

    „2020 a fost pentru noi anul în care ne-am testat capabilităţile de sclare a modelului nostru operaţional, dar şi a tehnologiei dezvoltate de-a lungul timpului. Chiar dacă am ajuns la o dimensiune mare a organizaţiei, ne păstrăm o cultură antreprenorială, bazată pe cultivarea iniţiativei şi încrederii. Extinderea serviciilor Sameday în Ungaria este un pas natural în evoluţia companiei noastre şi, cu suportul solid al tehnologiei, ne propunem , ca şi în România, să dezvoltăm o infrastructură scalabilă de servicii de curierat cu livrare predictibilă, eficientă operaţional şi cu focus pe satisfacţia clientului”, a declarant Lucian Baltaru, CEO şi fondator Sameday.

    Clienţii din Ungaria vor avea la dispoziţie servicii precum livrări door-to-door, cât şi serviciul easybox, ce beneficiază de o reţea funcţională de peste 200 de locaţii. Numărul acesta urmează ritmul de creştere din România, cu planul de a atinge 1.000 de unităţi până în prima parte a anului 2022, Sameday operează deja cea mai extinsă reţea de lockere din Ungaria.

    Primul serviciu pe care Sameday l-a testat în piaţa ungară a fost cel de locjere easybox, urmat de livrările door-to-door.

    „Suntem prima companie românească de curierat care se extinde cu operaţiuni proprii peste graniţele ţării. Piaţa serviciilor de curierat din Ungaria este una destul de tradiţională, dar, în acelaşi timp, extrem de competitivă. Studiind-o cu atenţie, am identificat oportunităţi pe care modelul nostru de business, bazat pe tehnologie, le poate valorifica”, spune Lucian Baltaru.

    Compania de curierat a fost înfiinţată în 2007 şi se numără printre cei mai mari jucători din piata românească de curierat, având o echipă de peste 3.500 de angajaţi şi parteneri.

  • Budapesta cere UE să încheie cât mai multe acorduri comerciale, în special cu ţări din Orientul îndepărtat

    Ungaria îndeamnă Uniunea Europeană să semneze cât mai multe acorduri de liber schimb în perioada următoare şi să ignore condiţiile politice, a declarat Péter Szijjártó, ministrul maghiar afacerilor externe şi al comerţului, citat de hungarytoday.hu.

    El a făcut aceste comentarii după ce Ungaria a blocat semnarea unui accord de comerţ şi cooperare între UE şi state africane, argumentând că acest lucru va duce la creşterea fluxului de imigranţi în UE. Adresându-se, la Bruxelles, reporterilor maghiari, Szijjártó a spus că UE ar trebui să uite de „condiţiile politice“ atunci când vine vorba de semnarea unor acorduri comerciale deoarece acestea „nu-şi au rostul“.

    UE nu ar trebui să amestece comerţul şi economia cu probleme care nu au nici o legătură cu acestea, a adăugat el. Ungaria face presiuni pentru ca blocul să intre în strânsă cooperare instituţională cu zona de liber schimb din Orientul îndepărtat, a spus Szijjártó. A pierde oportunitatea de a coopera cu acel bloc comercial ar costa UE foarte mult şi ar putea afecta şi comerţul statelor membre, a adăugat el. Szijjártó a povestit cum a apărut o nouă ordine economică şi comercială globală, pe care a atribuit-o câtorva factori. În primul rând, pandemia a provocat anul trecut o scădere a comerţului global cu 9,2%.

    În al doilea rând, cea mai mare zonă de liber schimb din toate timpurile, o zonă cu 15 naţiuni reprezentând 30% din comerţul mondial şi 28% din populaţia globală, a fost înfiinţată în Extremul Orient. Şi în al treilea rând, Estul a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce priveşte tehnologia şi finanţarea, ceea ce a dus la o rebalansare spre est în comerţul global. Ungaria a arătat în ultimul timp un interes în creştere pentru relaţiile comerciale cu statele autoritare din Asia.

     

  • „În Polonia este greu să nu ai copii“. Alocaţii lunare, bani pentru casă şi maşină, ajutor de şcolarizare, garantarea unei pensii pentru „mamele eroine“: Polonia şi Ungaria cheltuie masiv pentru a încuraja natalitatea

    Dincolo de re­torică şi ideo­logie, politicile pro-familie şi pro-natalitate din Polonia şi Ungaria, ţări văzute ca oile negre ale Europei în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor sexuale şi demo­craţia, au o puternică compo­nentă economică.

    ♦ În Polonia partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) a introdus în 2016 politica „500plus“ prin care mamele primesc 500 de zloţi (111 euro) pe lună pentru fiecare copil dacă au mai mult de un copil. ♦ În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban a naţionalizat clinicile de fertilitate, a înlesnit accesul la credite generoase pentru cuplurile care promit să aibă un copil în viitorul foarte apropiat şi acordă facilităţi fiscale pe viaţă pentru femeile cu patru sau mai mulţi copii.

    Dincolo de re­torică şi ideo­logie, politicile pro-familie şi pro-natalitate din Polonia şi Ungaria, ţări văzute ca oile negre ale Europei în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor sexuale şi demo­craţia, au o puternică compo­nentă economică.

    „În Polonia este greu să nu ai copii“, spune Nicolae, un român plecat la muncă în Polonia, unde şi-a găsit de lucru în departa­mentele financiare ale unor mari corporaţii străine. Nicolae, care se apropie de 40 de ani, are doi copii, amândoi polonezi.

    Partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) a introdus în 2016 politica „500plus“ prin care mamele primesc 500 de zloţi (111 euro) pe lună pentru fiecare copil dacă au mai mult de un copil. Aceeaşi sumă o primesc şi tutorii copiilor, dar şi familiile cu venituri mai mici de 800 de zloţi pe lună care au un singur copil. Suma creşte la 1.200 de zloţi dacă copilul are dizabilităţi.

    Datele guvernului polonez arată că peste 2,6 mi­lioane de familii cu aproape patru milioane de copii bene­ficiază de programul  „500plus“. În Ungaria, guvernul premierului Viktor Orban a naţionalizat clinicile de fertilitate, a înlesnit accesul la credite generoase pentru cuplurile care promit să aibă un copil în viitorul foarte apropiat şi acordă facilităţi fiscale pe viaţă pentru femeile cu patru sau mai mulţi copii. Acolo este vorba de „Planul de acţiune pentru protejarea familiei“, un pachet de măsuri implementat începând cu 2019 care are ca scop crearea unei „Ungarii prie­tenoase cu familia“, după cum o arată bannerele uriaşe care întâmpină călătorii sosiţi pe aeroportul Budapestei. Liderii PiS şi Orban au reputaţia de politicieni populişti, naţionalişti, tradiţionalişti şi care stăpânesc maşinării puternice de propa­gandă. Însă încurajarea natalităţii vine dintr-o nevoie economică şi socială urgentă.

    Populaţia Europei de Est nu numai că îmbătrâneşte cel mai rapid, dar suferă şi un ritm mai alert de scădere decât cele din alte părţi ale continentului, arată datele Eurostat. Până în 2050, România, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi ţările baltice vor înregistra o creştere a vârstei populaţiilor lor cu cel puţin opt ani, relevă estimările biroului de statistică al Comisiei Europene.

    Declinul demografic reflectă nu doar reducerea natalităţii, ci şi migraţia masivă în Occident, unde salariile sunt mai mari, iar condiţiile de muncă şi de viaţă sunt de cele mai multe ori mai bune. În plus, în Ungaria, arată Bloomberg, populaţia a suferit cel mai puternic declin din mai mult de un secol anul trecut, ţara est-europeană înregistrând cea mai ridicată rată de mortalitate din lume în timpul pandemiei. Scăderea a fost cea mai ridicată din 1918. Populaţia ţării a scăzut în fiecare an din 1982, ajungând la 9,7 milioane de locuitori la finalul anului trecut.

    O parte din aceştia, însă, lucrează sau locuiesc temporar în ţările occidentale vecine. Declinul populaţiei şi îmbătrânirea ei duc la o problemă de viaţă şi de moarte pentru o economie: deficitul de forţă de muncă şi supraîmpovărarea sistemelor de pensii.  În Polonia, alocaţii pentru copil primeşte orice familie, indiferent dacă partenerii sunt căsătoriţi sau nu sau dacă este vorba de familie cu un singur părinte.

    Copiii primesc alocaţia, echivalentă cu jumătate din salariul minim pe economie, până la vârsta de 18 ani. Programul „500plus“ este similar cu un venit de bază universal şi reprezintă o îndepărtare de atitudinea paternală a guvernelor anterioare, care considerau că familiile sărace „sunt incapabile să-şi administreze banii“, spune pentru The Atlantic Tomasz Inglot, profesor de ştiinţe politice la Universitatea de stat din Minnesota şi specialist în programe sociale din Europa de est. Pe lângă „500plus“, guvernul polonez a pus în aplicare şi programul „300plus“ prin care oferă bani pentru şcolarizarea copiilor şi un altul, „MamaPlus“, prin care statul garantează mamelor cu patru sau mai mulţi copii o pensie minimă la bătrâneţe, face mai uşor pentru mamele de şcolari să-şi ia concediu şi dă femeilor însărcinate acces gratuit la medicamente.

    În Ungaria,„Planul de acţiune pentru protejarea familiei“ include exceptări de la plata unor taxe pentru mamele cu patru sau mai mulţi copii, concediu maternal de trei ani plătit, un credit fără dobândă echivalent cu aproape 30.000 de euro pentru cuplurile tinere care se căsătoresc pentru prima dată. Dacă familia are trei copii, împrumutul nu mai trebuie rambursat. De asemenea, familiile cu trei sau mai mulţi copii sunt eligibile pentru un credit nerambursabil de 7.000 de euro pentru achiziţionarea unei maşini cu şapte locuri.

    De asemenea, politicile pro-familie prevăd crearea a 20.000 de creşe şi grădiniţe, tabere de vară ieftine pentru copii, alocaţii pentru bunicii care-şi îngrijesc nepoţii, concediu plătit pentru bunicii care muncesc dar care vor să-şi îngrijească nepotul nou-născut. În plus, de anul viitor tinerii sub 25 de ani nu vor mai plăti impozit pe venit. Guvernul Orban cheltuie aproximativ 5% din PIB pe politici pro-familie. „Fără bani, nu poţi inversa tedinţele negative“, a spus el.

     

  • Planul Ungariei de a vinde la preţuri reduse apartamente de stat chiriaşilor se loveşte de avertismentele că se va adânci criza de locuinţe

    ♦ În 2019, numărul apartamentelor deţinute de municipalităţi se ridica la 105.174, sau 2,6% din numărul total de apartamente din Ungaria.

    Partidul de guvernământ din Ungaria a propus o lege care ar obliga municipalităţile să permită chiriaşilor să cumpere zeci de mii de apartamente închiriate deţinute de acestea la preţuri extrem de reduse, o decizie despre care ONG-urile şi primarii avertizează că ar putea adânci criza din sectorul rezidenţial, notează Reuters.

    Proiectul de lege, înaintat parla­mentului de către Laszlo Borocz, membru al parlamentului din partea partidului de guvernă­mânt Fidesz, propune ca apartamentele deţinute de municipalităţi şi de stat să fie vândute către chiriaşi la preţuri cu 15%-30% sub cele de pe piaţă.

    Proiectul nu ar interzice re­vânzarea imediată a apartamentelor, multe dintre ele situate în cel mai scump district al Budapestei.

    Textul proiectului de lege precizează că decizia este menită să ajute familiile care nu-şi pot achiziţiona propria locuinţă din cauza unei creşteri recente a preţurilor proprietăţilor.

    Din 2015, Ungaria se confruntă cu o creştere dramatică a preţurilor locuinţelor declanşată de subvenţiile generoase pentru familii acodate pentru achiziţia unei locuinţe noi şi de reducerile de dobânzi ce alimentează cererea din partea investitorilor.

    Criticii noii propuneri, inclusiv unii membri ai Fidesz, spun că aceasta va adânci criza din acest sector prin afectarea sistemului de locuinţe sociale municipale.

    În 2019, numărul apartamentelor deţinute de municipalităţi se ridica la 105.174, sau 2,6% din numărul total de apartamente din această ţară.

    Într-un semn rar de opoziţie venit din interiorul Fidesz, Peter Kovacs, membru al acestui partid şi primar al districtului 16 din Budapesta, a caracterizat proiectul drept „nedrept“, arătând că vânzarea apartamentelor va însemna că municipalitatea sa nu-i va mai putea ajuta pe cei care au nevoie.

    Vânzarea celor 200 de unităţi din districtul său ar însemna o pierdere de 3-8 miliarde de forinţi pentru municipalitate, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

    Şi primarul districtului 13 al Budapestei, din opoziţie, a criticat proiectul de lege pe Facebook. Acesta a arătat că cei mai avuţi vor beneficia de pe urma propunerii respective.

  • China merge şi mai departe în Ungaria, stabilind un drum al mătăsii aerian către Budapesta

    Aeroportul din Budapesta, Henan Airport Group din China, operatorul aeroportului internaţional Zhengzhou, şi compania chinezo-ungară de logistică CECZ/Utlink au semnat un acord de cooperare pentru crearea unui drum aerian al mătăsii între Ungaria şi China şi crearea de centre logistice speciale în cadrul celor două aeroporturi care să gestioneze traficul de mărfuri, relatează Daily News Hungary. 

  • Ungaria încheie un acord de cooperare strategică cu Universitatea Fudan din China

    Guvernul ungar a semnat un acord de cooperare strategică cu Universitatea Fudan din China, deschizând calea pregătirilor pentru înfiinţarea unui campus în Budapesta, se arată într-un comunicat al ministerului ungar al inovaţiei şi technologiei, relatează Intellinews.

    Documentul stabileşte obiectivele, directivele educaţionale şi locaţia campusului.

     

  • Din ce în ce mai aproape de ruşi: Ungaria va fi prima ţară UE care devine membră a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare, bancă regională condusă de Rusia

    Ungaria vrea să devină prima ţară din Uniunea Europeană care se alătură ruşilor în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, a anunţat Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, citat de Bloomberg.

    Banca are sediul la Moscova şi grupează Rusia şi alte cinci ţări care au făcut partea din Uniunea Sovietică, inclusiv Kazahstan.

    Ungaria vrea să devină membră a băncii pentru a-şi extinde investiţiile din Asia Centrală, a explicat Peter Szijjarto.

    Totodată, el a menţionat că statul va folosi una dintre băncile pe care le deţine – Eximbank – pentru a pregăti o facilitate de creditare de 170 de milioane de dolari, menită să aducă legături de business mai strânse între Ungaria şi Kazahstan.

    Dacă va intra în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, acesta va fi încă o mutare prin care permierul ungar Viktor Orban se apropie de est şi de Rusia.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

    .