BusinessMagazin

Tag: Spania

  • Şedinţă de urgenţă a Guvernului spaniol, după recentele acţiuni ale liderilor catalani

    Carles Puigdemont, liderul Cataloniei, a semnat, marţi seara, alături de alţi lideri regionali, o declaraţie de independenţă faţă de Spania, însă documentul nu va fi implementat în următoarele săptămâni pentru ca liderii regiunii catalane să poarte negocieri cu Guvernul spaniol.

    Mariano Rajoy, prim-ministrul Spaniei, a cerut ca Executivul să se întrunească de urgenţă la începutul zilei de miercuri pentru a decide paşii următori. Recent, Rajoy a promis să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a bloca independenţa regiunii catalane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emmanuel Macron îndeamnă UE să nu se implice în criza din Catalonia, “problemă internă” a Spaniei

    Criza din Catalonia este “o problemă internă a Spaniei”, a declarat Emmanuel Macron într-un discurs rostit la Universitatea Goethe din oraşul german Frankfurt.

    Astfel, liderul Franţei a îndemnat Uniunea Europeană să nu se implice în eforturile de mediere dintre Madrid şi Barcelona, informează site-ul agenţiei Reuters.

    “Este vorba de o lovitură de forţă a catalanilor; vreau să se desfăşoare în mod paşnic, cred că aşa va fi, sunt încrezător”, a afirmat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Figaro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mario Vargas Llosa: Complotul pentru independenţa Cataloniei nu va distruge 500 de ani de istorie

    Totodată acesta a adăugat că Spania nu va deveni un stat al ”lumii a treia”

    Llosa i-a catalogat pe Carles Puigdemont, Oriol Junqueras şi Carme Forcadell drept ”pucişti”.

    Manifetsul Societăţii civile catalane ce a fost citit la finalul mitingului pentru unitatea Spaniei a solicitat încheierea ”marginalizării” catalanilor ce nu susţin independenţa regiunii.

    Vicepreşedintele Societăţii civicile catalane, Jose Domingo, a solicitat liderului catalan, Carles Puigdemont să nu comită ”actul insensibil şi provocator” al declarării independenţei şi a făcut apel la ”recuperarea bunului simţ”.

    Societatea civilă catalană a convocat duminică o demonstraţie împotriva independenţei Cataloniei. La finalul demonstraţiei, fostul preşedinte al Parlamentul European, Josep Borell, şi scriitorul Mario Vargas Llosa au citit un manifest.

     

  • FMI avertizează: Criza constituţională din Catalonia riscă să afecteze economia Spaniei

    “Perspectivele economiei spaniole sunt în prezent puternice”, afirmă Andrea Schaechter, şeful Misiunii FMI la Madrid.

    “Cu toate acestea, tensiunile prelungite şi incertitudinile asociate crizei din Catalonia ar putea afecta încrederea şi deciziile privind investiţiile”, precizează Andrea Schaechter.

    Conform celui mai recent raport de evaluare al FMI, sistemul bancar spaniol a devenit mai rezistent la crize, iar economia profită de pe urma reformelor structurale şi a tendinţelor moderate privind salarizarea, într-un context mondial destul de favorabil.

     

  • Mii de manifestanţi unionişti au ocupat piaţa Puerta del Sol din Madrid | VIDEO

    Cei care au participat la miting au avut panglici legate în zona gurii pe care şi le-au îndepărtat la cinci minute după miezul nopţii pentru a mima ”un strigăt silenţios” de protest unificat.

    În Barcelona s-au organizat alte demonstraţii în care oamenii solicitau iniţierea unui dialog politic.

    Catalonia a organizat pe 1 octombrie un referendum proindependenţă considerat neconstituţional de către Madrid şi UE.

    Acţiunile poliţiei, care potrivit autorităţilor catalane au cauzat rănirea a 900 de persoane, au fost condamnate de organizaţiile pentru drepturile omului, fiind catalogate drept un exemplu de folosire excesivă a forţei împotriva populaţiei civile.

    Autorităţile catalane au anunţat că Parlamentul catalan se va reuni luni, deşi Curtea Constituţională de la Madrid a suspendat, într-o măsură preventivă, reuniunea Legislativului regiunii Catalonia care ar urma să valideze rezultatul controversatului referendum proindependenţă.

     

     

     

  • Decizia de „URGENŢĂ EXCEPŢIONALĂ” luată cu Curtea Constituţională a Spaniei, după referendumul pentru independenţa Cataloniei

    Liderul Cataloniei, Carles Puigdemont, şi-a exprimat voinţa de a apărea lunea viitoare în faţa plenului Parlamentului pentru a valida rezultatele şi efectele consultării de pe 1 octombrie, cu Declaraţia de Independenţă a regiunii pe masă. Convocarea legislativului reunit a fost solicitată miercuri de mai multe grupuri parlamentare. Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, i-a cerut însă liderului catalan, Carles Puigdemont, să reintre în legalitate şi să renunţe „cât mai curând posibil” la proiectul său de declarare unilaterală a independenţei. 

    În conflictul dintre Madrid şi Barcelona a intervenit şi Curtea Constituţională care a luat o decizie calificată de o „urgenţă extraordinară”. 

    AFLĂ AICI: Decizia de „URGENŢĂ EXCEPŢIONALĂ” luată cu Curtea Constituţională a Spaniei, după referendumul pentru independenţa Cataloniei

     

  • Povestea femeii care se chinuie sa le dovedească tuturor ca este vie. Le-a cerut chiar sa o dezgroape

    Juana Escudero, o femeie de 53 de ani din Spania, nu poate să îşi refacă permisul de conducere sau să obţină o programare la clinicile de stat pentru că autorităţile o consideră moartă. Motivul este o eroare birocratică de datează încă din 2010.

    Pe 3 mai 2010, o femeie din Malaga a fost declarată decedată, iar informaţiile sale – inclusiv numele complet şi data naşterii – se potriveau perfect cu cele ale lui Escudero. Asta a produs o întreagă încurcătura la Serviciile Sociale, care au declarat-o moartă pe cea din urmă.

    Femeia spune că s-a lovit prima oară de problemă atunci când a ajuns la camera de gardă a unui spital, iar doctorul nu a putut să o primească. “S-a uitat la ea şi i-a spus că, potrivit registrelor, nu mai este în viaţă”, a povestit fata Juanei Escudero celor de la Fox News.

    La începutul acestei luni, femeia a apelat la ultima variantă posibilă: a cerut autorităţilor din Malaga să dezgroape mormântul pentru a culege DNA, sperând să dovedească astfel că e nu ea îngropată acolo.

  • Parcursul istoric al luptei Cataloniei pentru independenţă. Ce îi leagă şi îi desparte de Spania

    Una dintre cele mai mari nemulţumiri a autorităţilor după integrarea Cataloniei ca una dintre comunităţile autonome ale Spaniei a fost utilizarea veniturilor fiscale în alte zone ale Spaniei. Dar problemele şi lupta pentru independenţă a regiunii au început cu mult timp în urmă, informează The Telegraph.

    În secolul IX, Guifré el Pilós (Wilfred Părosul), conte al Barcelonei, a reunit cele patru ţări feudale catalane sub conducerea sa. Un secol mai târziu a devenit un stat neoficial care în acea perioadă traversa Pirineii şi se întindea până în Franţa din zilele noastre. Deşi Catalonia s-a unit cu regatul lui Aragon în 1137, autonomia ţării a rămas intactă. Iar în următoarele trei secole, prin uniunea dintre cele două regiuni, a fost stabilită expansiunea imperiului de-a lungul Mediteranei.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Parcursul istoric al luptei Cataloniei pentru independenţă. Ce îi leagă şi îi desparte de Spania

    Una dintre cele mai mari nemulţumiri a autorităţilor după integrarea Cataloniei ca una dintre comunităţile autonome ale Spaniei a fost utilizarea veniturilor fiscale în alte zone ale Spaniei. Dar problemele şi lupta pentru independenţă a regiunii au început cu mult timp în urmă, informează The Telegraph.

    În secolul IX, Guifré el Pilós (Wilfred Părosul), conte al Barcelonei, a reunit cele patru ţări feudale catalane sub conducerea sa. Un secol mai târziu a devenit un stat neoficial care în acea perioadă traversa Pirineii şi se întindea până în Franţa din zilele noastre. Deşi Catalonia s-a unit cu regatul lui Aragon în 1137, autonomia ţării a rămas intactă. Iar în următoarele trei secole, prin uniunea dintre cele două regiuni, a fost stabilită expansiunea imperiului de-a lungul Mediteranei.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • 90% dintre catalani s-au pronunţat pentru independenţa faţă de Spania, după numărarea a peste 2,2 milioane de voturi

    Jordi Turull, purtătorul de cuvânt al guvernului Cataloniei, a precizat că 2.262.424 de voturi au fost numărate până în prezent.
    2.020.144 (90,09%) de participanţi la referendum au votat “Da” la întrebarea privind independenţa faţă de Spania, 176.565 (7,87%) au votat “Nu”, 45.586 (2,03%) de buletine de vot au fost neştampilate, iar 20.129 (0,89%) de voturi au fost declarate nule.
    Executivul regional al Cataloniei a mai precizat că alte aproximativ 770.000 de persoane nu au putut să voteze, întrucât secţiile de votare din şcolile aferente zonelor în care se aflau au fost închise.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro