BusinessMagazin

Tag: rol

  • Lars Wiechen preia rolul de partener coordonator în departamentul de Consultanţă Financiară al Deloitte România

    Începând cu 1 iunie 2016, Lars Wiechen va prelua rolul de Partener coordonator în departamentul de Consultanţă Financiară al Deloitte România. El şi-a început activitatea la Deloitte în noiembrie 2014 ca Partener în departamentul de  Evaluare şi Modelare a afacerilor companiei, contribuind la creşterea cu 25% a activităţii departamentului de Consultanţă Financiară.

    Alături de Lars, Radu Dumitrescu a fost promovat pe poziţia de Partener şi va coordona ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Radu s-a alăturat Deloitte ca Senior Manager în urmă cu cinci ani, contribuind la dezvoltarea continuă a business-ului şi a membrilor echipei.

    Tot de la 1 iunie, noua echipă de Consultanţă Financiară a Deloitte îşi va extinde portofoliul de servicii prin alăturarea echipei de Investigarea fraudelor (Forensic), ca parte integrantă a schimbărilor din departament. Paula Lavric, Director, va continua să coordoneze echipa de Investigarea fraudelor a Deloitte, pe care o conduce de cinci ani. Rezultatele remarcabile obţinute de Paula au plasat echipa sa în rândul celor mai importante din Europa Centrală, alături de echipele Deloitte din Praga, Budapesta şi Varşovia.

    Cu o echipă de 40 de profesionişti dedicaţi, departamentul de Consultanţă Financiară al Deloitte România se numără printre cele mai puternice de pe piaţa din România, oferind soluţii integrate de consultanţă în domeniul finanţelor corporative şi suport în tranzacţii unui portofoliu select de clienţi naţionali şi internaţionali, atât în domeniul privat, cât şi guvernamental.

  • Companiile care influenţează din umbră cele mai importante decizii luate în România cheltuie anual între 60 şi 80 de milioane de euro

    Comunicarea instituţională sau lobby‑ul s-a schimbat în ultimii 10 ani foarte mult nu doar în România, ci peste tot în lume. Viteza informaţiei şi tehnologia au adus cetăţeanul şi consumatorul în centrul atenţiei tuturor şi i-au dat o putere pe care cu greu o putea cineva previziona acum 20 de ani“, descrie Laura Florea, managing partner al companiei de public affairs Point şi preşedinte al Asociaţiei Registrului Român de Lobby, importanţa unui concept destul de des utilizat în limbajul academic şi politic/instituţional, care nu are încă un conţinut clar şi general acceptat.

    România nu face excepţie de la tendinţele internaţionale şi, chiar şi în lipsa unei reglementări, domeniile regăsite sub denumirile de advocacy, public affairs, reputation management şi altele sub care se regăseşte deseori activitatea de lobby pe piaţa locală, este din ce în ce mai efevescent. Una dintre puţinele cercetări în domeniu (Lobby în România, realizată de firma de cercetare GfK) arată că, dintre reprezentanţii grupurilor care au declarat că sunt implicaţi în activitatea de lobby, cei mai mulţi reprezintă ONG‑urile (din domeniile educaţie, ecologie, libertăţi fundamentale, tineret, drepturile consumatorului, minorităţi etnice, sănătate etc.) – 38%, companiile multinaţionale (din domeniile telecomunicaţii şi tehnologia informaţiilor, produse farmaceutice, bunuri de larg consum, servicii financiare şi bancare, energie, retail, băuturi alcoolice, tutun, agricultură etc.) – 29%; companiile româneşti 12%, firmele de avocatură 9%, iar firmele specializate de lobby (care în principal reprezintă interesele companiilor) constituie 4%. Astfel, nu doar firmele specializate în activitatea de lobby fac lobby, aceasta fiind nu doar o meserie, ci o activitate specifică grupurilor care vor să influenţeze politica publică, o decizie politică sau o lege, după cum sesizează autorii studiului „Lobby în România vs. Lobby în UE“, publicat anul trecut.

    „România nu este cu nimic diferită faţă de Bruxelles în privinţa grupurilor de interese care influenţează politicile publice. Cele mai puternice şi mai ascultate grupuri sunt asociaţiile de afaceri, fie că sunt sectoriale sau transsectoriale. Ele sunt din ce în ce mai puternice şi mai profesionalizate, dar din spate vin din ce în ce mai puternice ONG-urile şi thinktank-urile. Companiile, sindicatele, patronatele, organizaţiile profesionale şi chiar biserica sunt şi ele foarte active în influenţarea politicilor publice“, mai spune Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrului Român de Lobby (ARRL). Florea observă că pe fondul unui interes în creştere pentru implicarea în formularea politicilor publice a grupurilor de interese, piaţa de servicii de consultanţă în lobby şi public affairs creşte. Florea apreciază că în prezent aproximativ 250 – 300 de organizaţii fac lobby în România, indiferent că este vorba despre companii, asociaţii de business, ONG-uri şi thinktank‑uri, sindicate şi patronate, firme de avocatură şi consultanţi fiscali sau firme de consultanţă în lobby. „Domeniile vizate sunt preponderent cele hiperreglementate: sănătate, farmaceutic, energie, telecomunicaţii, infrastructură, alimentaţie, financiar-bancar, jocuri de noroc, comerţ, tehnologie şi altele asemenea.“ Potrivit preşedintelui ARRL, 70 de organizaţii care fac lobby sunt înscrise în Registrul de Transparenţă în Activităţi de Lobby şi Advocacy, o iniţiativă de autoreglementare a industriei de lobby. În ce priveşte firmele de consultanţă specializate în public affairs şi comunicare, astăzi activează  în jur de 12-15 firme pe piaţa locală, la care se adaugă un număr şi mai mare de firme de avocatură sau consultanţă fiscală care sunt extrem de implicate în activităţi de lobby pentru clienţii lor. Preşedintele ARRP apreciază că între 60 şi 80 de milioane de euro se cheltuiesc anual de către grupurile de interese pentru activităţi de lobby direct şi activităţi conexe de comunicare, iar o parte din aceste cheltuieli sunt pentru angajarea de consultanţi de specialitate. Florea observă şi că industria emergentă de public affairs şi lobby se ridică undeva la 8-10 milioane de euro în România, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.

    În ce priveşte tentativele de reglementare a activităţii de lobby în România, acestea au apărut în contextul luptei împotriva corupţiei, potrivit studiului „Lobby în România vs. Lobby în UE“. Astfel, strategiile de luptă împotriva corupţiei adoptate în 2001 şi 2004 menţionau printre obiective elaborarea unui proiect de lege privind activitatea de lobby, precum şi asigurarea transparenţei în activitatea decizională. Ulterior, după aderarea României la UE, valurile legislative din 2008 şi 2011 au pus accentul mai ales pe transparenţă în activitatea decizională a autorităţilor publice, reglementarea activităţilor de lobby nemaifigurând ca obiectiv distinct sau menţionat expres. Tranziţia de la economia de comandă la cea de piaţă a dus la apariţia unei pieţe „în care interesele economice şi politice s-au intersectat, au coexistat şi, de multe ori, s-au protejat unele pe altele, în speranţa menţinerii unor privilegii individuale şi/sau de grup, contrare, de cele mai multe ori interesului public“, potrivit autorilor studiului citat.

    „Toate iniţiativele de legiferare de până acum, dintre care cea mai recentă datează din 2010, nu au ţinut cont nici de realităţile sociale din România, nici de recomandările instituţiilor internaţionale şi europene şi nici de modelele de succes din unele ţări sau de motivele de eşec legislativ din alte ţări. Cu alte cuvinte, ele au fost legi scrise prost, care au fost aspru criticate atât de societatea civilă, cât şi de mediul de afaceri.“, observă Laura Florea. Ea menţionează existenţa unei intenţii la nivelul Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic de a promova un registru voluntar de transparenţă la nivelul administraţiei centrale, inspirat din Registrul de Transparenţă de la Bruxelles, unde entităţile care desfăşoară activităţi de influenţare a politicilor publice vor fi invitate să îşi declare interesele. Efectele unei reglementări juste şi în linie cu recomandările internaţionale vor aduce mai multă transparenţă şi etică în desfăşurarea activităţilor de lobby, dar şi reciprocitate în sensul în care funcţionarii şi demnitarii vor avea obligaţii şi rigori etice, sesizează Florea, care observă şi cum o reglementare proastă va duce în subteran şi mai mult această activitate, aşa cum s-a întâmplat în Polonia sau în Ungaria. Pe de altă parte, Radu Nicosevici, om de afaceri din Timişoara şi membru al Academiei de Advocacy, a declarat anterior pentru BUSINESS Magazin că o lege a lobby-ului nu ar aduce nimic nou în legislaţia românească, nefăcând decât să suprareglementeze nişte relaţii contractuale de prestări servicii deja reglementate prin Codul civil. Cât despre aspectul penal, „traficul de influenţă nu se poate face transparent, pe baza unui contract de prestări servicii de lobby, iar interesele servite prin trafic de influenţă nu se vor înregistra niciodată în vreo declaraţie de interese, indiferent cât de «dură» ar fi legea lobby-ului“, explica Nicosevici.

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.

  • Opinie: Asumarea rolului de lider orientat către mediu – o investiţie rentabilă

    Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit

    Ce anume ne va asigura oraşe sănătoase, zone rurale verzi, oceane curate şi un viitor pentru copiii noştri? Într-un cuvânt: investiţiile. În perioada 30 mai – 3 iunie, comisia europeană va găzdui săptămâna verde, un eveniment care se va desfăşura în întreaga europă şi care va ilustra că realizarea unui compromis între economie şi mediu este o idee depăşită. În schimb, viitorul nostru va fi clădit pe investiţii care integrează oportunităţi de natură economică şi practici durabile în domeniul mediului. Voi marca, în fiecare zi a săptămânii, printr-o perspectivă diferită, legătura dintre investiţii şi viitorul nostru în materie de mediu.

    Se spune că „necesitatea este mama invenţiilor“, însă, în cazul investiţiilor, necesitatea joacă rolul „mătuşii înstărite“. Săptămâna verde va arăta că pentru a înregistra progrese trebuie să încurajăm întreprinderile inovatoare şi pe cele dispuse să îşi asume riscuri, fără a pune accentul exclusiv pe întreprinderile care generează invenţii. Uneori, investitorii sunt cei care îşi asumă cele mai mari riscuri, generând totodată inovaţii notabile. Accesul la finanţare poate fi dificil pentru firmele din sectoarele de mediu, din cauza neînţelegerii noilor modele de afaceri din cadrul acestora. Proiectele pot fi prea riscante sau se pot extinde pe o perioadă prea îndelungată pentru investitorii tradiţionali.

    Cu toate acestea, a nu lua în seamă presiunile de mediu reprezintă în sine un risc pentru investitori. Presiunile asupra resurselor pot genera şocuri de ofertă şi fluctuaţii de preţuri, cu un impact puternic asupra performanţei investiţiilor, iar administratorii de fonduri şi investitorii sunt nevoiţi astfel să acorde o atenţie tot mai mare acestor factori. Totodată, multe întreprinderi adoptă o perspectivă pe termen mai lung, conştientizând că investiţiile derulate în funcţie de performanţele trimestriale prezintă un grad ridicat de risc, nefiind capabile să genereze profituri durabile. La rândul lor, guvernele analizează normele privind obligaţiile fiduciare conexe, guvernanţa şi raportările, pentru a soluţiona aceste disfuncţionalităţi ale pieţei de la nivelul sistemelor noastre financiare.

    Planul de investiţii pentru Europa abordează tocmai acest aspect. Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), aflat în centrul acestui plan de investiţii, are ca obiectiv general mobilizarea unor investiţii în valoare de cel puţin 315 miliarde de euro la nivelul Europei în decursul a trei ani, estimându-se că până la sfârşitul anului 2015 au fost deja realizate investiţii de 50 de miliarde de euro. Investiţiile din cadrul FEIS vor contribui la mobilizarea de investiţii private, în special în domenii în care băncile comerciale ezită să se implice. Din totalul de 54 de proiecte preselectate de Banca Europeană de Investiţii pentru a beneficia de finanţare din FEIS, 18 sunt în domeniul mediului. Aceasta reprezintă o adevărată inovare. Alte instrumente, precum mecanismul de finanţare a capitalului natural, reuşesc să combată subevaluarea capitalului natural şi exploatează potenţialul serviciilor ecosistemelor, iar unele state membre deschid calea pentru lansarea de obligaţiuni ecologice.

    Se spune, de asemenea, că „investiţia în asumarea rolului de lider este una rentabilă“. Cu siguranţă, aceasta se aplică în cazul asumării rolului de lider orientat către mediu, astfel cum am văzut în ultimii ani. Întreprinderile care au reuşit cel mai bine să atenueze impactul recesiunii sunt cele care şi-au asumat roluri de lider, care au luat în calcul provocările în materie de mediu şi care au investit în proiecte orientate către viitor. În UE, industriile ecologice au înregistrat o creştere de peste 50% în perioada 2000-2011, iar numărul locurilor de muncă din sectorul bunurilor şi serviciilor de mediu s-a majorat de la 2,9 la 4,3 milioane în intervalul 2000-2012.

    Economia circulară este un exemplu ilustrativ în acest sens. Dacă este proiectată corect, economia circulară poate genera beneficii pe trei paliere – economic, social şi de mediu.

    Pentru a produce cu adevărat aceste schimbări, trebuie să furnizăm condiţiile-cadru pentru sporirea încrederii investitorilor şi trebuie să stimulăm orientarea sistemului financiar către proiecte durabile, nu doar în sensul susţinerii bunurilor şi serviciilor ecologice, ci şi pentru finanţarea de soluţii durabile în agricultură, industrie, energie, apă, construcţii, transporturi, salubrizare şi în multe alte domenii.

    În fiecare zi a săptămânii verzi vom adresa una din următoarele întrebări:

    • Cum putem transforma oraşele în spaţii optime pentru locuit?
    • Cum asigurăm menţinerea sănătăţii şi a productivităţii pe termen lung a zonelor noastre rurale?
    • Cum finanţăm schimbările necesare pentru a ne construi un viitor mai verde?
    • Cum asigurăm sănătatea şi productivitatea pe termen lung a oceanelor noastre?
    • Cum asigurăm prosperitatea şi bunăstarea pe termen lung a generaţiilor viitoare?

    Uniunea Europeană a deschis calea eforturilor dedicate construirii unui sistem financiar care să sprijine dezvoltarea durabilă, însă rămân în continuare multe de realizat. Dacă ne unim eforturile şi ideile creative, vom putea găsi cu siguranţă răspunsuri la aceste întrebări şi împreună ne vom asuma angajamentul de a adopta o serie de măsuri pentru investirea într-un viitor mai verde. Sper că Săptămâna Verde va constitui o sursă de inspiraţie pentru dumneavoastră şi că veţi lua parte la nenumăratele discuţii şi dezbateri indiferent de locul unde vă aflaţi şi de timpul de care dispuneţi.
     

  • Aurora Chindriş, Wim Bosman: „Mi s-a deschis o perspectivă complet diferită asupra rolului pe care financiarul îl are într-o companie”

    Responsabilă de managementul financiar al companiei, Aurora Chindriş face parte din echipa de top management a Wim Bosman, firmă cu afaceri anuale de peste 10 milioane de euro.

    Anul trecut, compania a marcat plusuri pe linie: afaceri mai mari (10%), profitabilitate mai bună (cu 5%) şi creştere a portofoliului de clienţi cu 10%. Povesteşte că şi-a început cariera din timpul facultăţii, iar două momente esenţiale i-au marcat parcursul profesional. Unul a fost cel în care a decis să candideze pentru o poziţie în departamentul financiar al unei bănci.

    „Mi s-a deschis o perspectivă complet diferită asupra rolului pe care financiarul îl are într-o companie, a rigurozităţii şi a profesionalismului de care ai nevoie într-un astfel de rol. Asta mi-a folosit mult în anii următori.“ Al doilea moment a fost când a decis să urmeze cursurile EMBA la Asebuss, pentru că, spune ea, cei doi ani care au urmat au modelat-o ca profesionist şi ca om.

    Tot ea spune că orice drum profesional e presărat cu succese, dar şi cu momente dificile şi că fiecare poziţie pe care a ocupat-o a avut momentele ei de cumpănă sau tensiune, însă de fiecare dată calmul şi aprofundarea acestora au ajutat-o să treacă peste ele.

  • Simona Halep va juca astăzi finala turneului de la Madrid. La ce oră are loc meciul

    Meciul este programat să înceapă la ora 19.00.

    În meciurile directe, jucătoarea din Slovacia conduce cu 3-1. Singura victorie reuşită de româncă a avut loc în 2012, la Bruxelles, pe zgură. Cele două sportive nu s-au mai întâlnit din ianuarie 2014, de la Australian Open, unde Cibulkova a câştigat în minimum de seturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Performanţă uluitoare la Madrid: avem 4 jucătoare în sferturile de finală ale turneului patronat de Ion Ţiriac

    Patricia Ţig (21 de ani, venită din calificări) este ultima româncă calificată în sferturi, după ce a învins-o pe Madison Keys (locul 25 WTA) cu scorul de 6-3, 6-4.
     
    Simona Halep (locul 7 în clasamentul WTA) a câştigat, miercuri, meciul cu elveţianca Timea Bacsinszky (15 WTA), scor 6-2, 6-3, în optimile de finală ale turneului de la Madrid, şi va evolua împotriva Irinei Begu (34 WTA) în sferturile competiţiei desfăşurate pe zgură.
     
    Pentru accederea în turul următor la Madrid, Simona şi Irina şi-au asigurat 215 puncte în clasamentul WTA şi un cec în valoare de 114.560 de euro.
     
    Halep a rămas cea mai bine clasată tenismenă pe tabloul principal. Favorita 1, poloneza Agnieszka Radwanska (locul 2 WTA), a fost eliminată în primul tur. Germanca Angelique Kerber, cap de serie numărul 2, a pierdut tot în primul tur. Au mai părăsit întrecerea Garbine Muguruza (4 WTA), Viktoria Azarenka (5 WTA) şi Petra Kvitova (6 WTA).
     
    Irina Begu s-a calificat în sferturile de finală ale turneului WTA Premier Mandatory de la Madrid, după ce a învins-o în trei seturi pe jucătoarea din Statele Unite ale Americii, Christina McHale, scor 6-7, 6-4, 6-4, la capătul unui meci care a durat 2 ore şi 39 de minute.
     
    Sorana Cîrstea (locul 127 în clasamentul WTA) a câştigat, miercuri, meciul cu sportiva germană Laura Siegemund (44 WTA), scor 6-4, 7-6 (9), în optimile de finală ale turneului.
     
    Meciul a durat două ore şi 6 minute. Pe durata partidei, Sorana a servit un as şi a comis două duble greşeli. Românca a câştigat 53% dintre mingile jucate cu primul serviciu şi 61% dintre cele cu serviciul 2. Cîrstea şi-a pierdut de 4 ori serviciul şi a izbutit 5 break-uri.

  • Noul butoi cu pulbere al lumii

    Teoria lui Kaplan este simplă: aşa cum Balcanii erau văzuţi, la începutul secolului XX, ca butoiul de pulbere al Europei (iar Europa era lumea atunci!), pentru că erau zona strategică în care se confruntau marile puteri politice ale lumii, dar şi marile religii, şi prin care treceau marile rute comerciale ale vremii, tot aşa Marea Chinei de Sud este acum o sursă de conflict.

    O sursă de conflict cu mari rezerve energetice, cu dispute teritoriale, cu rute investiţionale în valoare de mii de miliarde de dolari şi cu rute de mărfuri în valoare de alte mii de miliarde, marea în cauză adună ambiţiile unor zone şi ale unor state care încep acum să îşi joace cărţile la masa geopoliticlui mondial: nu atât China, deja consfinţită drept mare putere, cât Vietnam, Malaiezia, Singapore sau Filipine. Kaplan a scris până acum 16 cărţi de politică externă şi călătorii şi a fost desemnat de Foreign Policy, în 2011, printre „primii 100 de gânditori ai lumii“; este editor al publicaţiei The Atlantic şi a fost analist politic al Stratfor, agenţia de informaţii înfiinţată de George Friedman.

    „Butoiul de pulbere al Asiei“ nu este un simplu volum de politică internaţională, ci o lecţie de analiză geopolitică: fără partizanate, fără abordări de genul „asta nu se va întâmpla niciodată“, bazată pe cunoaştere şi realism. Nimic nu ilustrează mai bine dorinţa vietnamezilor de a juca un rol major în zonă decât achiziţionarea a şase submarine de ultimă generaţie, din clasa aKilo, de la ruşi.

    Un expert occidental în apărare mi-a spus că trasnzacţia nu are sens. «Vietnamezii or să aibă şocul vieţii lor atunci când or să descopere cât costă submarinele astea numai ca să le menţii în stare de funcţionare». Mai mult decât atât, vietnamezii vor fi nevoiţi să antreneze tot atâtea echipaje pentru ele, ceea ce va dura o generaţie“ „Ca să contracareze submarinele chinezeşti, ar fi scăpat mai ieftin dacă se concentrau pe războiul antisubmarin şi pe apărarea de coastă. Evident, vietnamezii au cumpărat submarinele ca pe nişte mărci ale prestigiului, ca să demonstreze că «vorbim serios»“ un scurt citat despre ceea ce va să zică geopolitica actuală şi despre ce poate deveni întinderea de apă dintre Vietman, Filipine, China şi Malaiezia. De citit musai.

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro