BusinessMagazin

Tag: revenire

  • Dorin Oancea, editorialist MEDIAFAX: Mesajul ascuns al manifestaţiilor de protest: Clasa de mijloc revine şi se implică

    De aici puţinele evenimente negative petrecute, de aici disciplina, dacă putem să-i spunem aşa, de aici impactul mesajului, indiferent de numărul celor adunaţi. Situaţia s-a repetat în toate oraşele unde au avut loc manifestaţii şi unde portretul robot al protestatarului a fost acelaşi ca în Bucureşti.

    Respectivul portret robot îmi indică ceva extrem de important: faptul că, după criză, clasa de mijloc din România şi-a revenit şi pare să îşi ia în serios rolul de coloană vertebrală a societăţii. Inginerii, medicii, finanţiştii sau antreprenorii asigură, dacă sunt în număr mare, o infrastructură umană care ţine societatea în mişcare, sunt fundamentele şi acoperişul acesteia, o fac inovatoare, mai puţin coruptibilă, ba chiar dispusă să se implice, într-o mare măsură, în problemele obştii.

    La capătul opus al societăţii se află imobilismul, supuşenia şi inerţia, masele manevrabile.

    Şi poate că în viitor politicienii vor trebui să se gândească nu în ce fel pot să atragă voturile sărmanilor ce pot fi cumpăraţi cu ulei şi găleţi, ci în ce fel trebuie să acţioneze pentru a încheia un parteneriat cu clasa de mijloc.

    Clasa de mijloc a lipsit din tabloul primului deceniu de capitalism al României, ea apărând undeva la începutul noului mileniu. Apariţia sa se leagă direct de plusul de venituri apărut în urma introducerii impozitului unic. În 2008, an în care românii au început să simtă criza, studiile companiilor indicau, luând în calcul numai cifrele oficiale, fără economia gri sau veniturile anumitor categorii de muzicanţi, că din clasa de mijloc făcea parte cel mult 20% din populaţie.

    După trei ani de criză, aceleaşi studii indicau reducerea cu mai mult de jumătate a clasei de mijloc; pentru comparaţie, mai trebuie spus că o realitate economică stabilă se clădeşte pe o clasă de mijloc care reprezintă 60% din populaţie. În februarie 2011, 80% dintre orăşeni se declarau afectaţi într-o măsură oarecare de criză şi numai 7% spuneau că nu simt efectele crizei economice, iar procentul clasei de mijloc din ansamblul societăţii a scăzut la circa 8%. Să nu uităm nici faptul că am pierdut clasă de mijloc şi în momentul în careoameni educaţi, cu putere de muncă şi bine pregătiţi, au preferat să plece în străinătate, exodul personalului sanitar, al medicilor, fiind unul dintre exemple.

    În climaxul crizei scăzuseră îngrijorător şi elanurile antreprenoriale ale românilor, pentru că mai existau doar 160.000 de patroni, mai puţin de jumătate faţă de 1993, când număram 393.000 de proprietari de firme. Sigur că pot exista explicaţii pentru această evoluţie, cum ar fi transformarea micilor întreprinderi ale decretului lege 54 în SRL-uri şi SA-uri, concentrări de activităţi, creşteri de fiscalitate sau talentul antreprenorilor şi puterea acestora de a rezista pe o piaţă care un deceniu şi mai bine numai comodă nu a fost.

    Pe de altă parte, a lega clasa de mijloc strict de bani este o greşeală.

    Pentru a fi într-adevăr clasă de mijloc, trebuie luate în calcul şi alte aribute care fac din respectiva categorie socială o componentă a progresului social şi economic, cum sunt credinţa în valorile burgheze, manierele, statutul şcolilor terminate, zona socială în care se mişcă.

    Nu suntem singurii care trăiesc un astfel de fenomen: în urmă cu câţiva ani, în 2013, am văzut reacţia pomenitei clase de mijloc în Turcia – vă amintiţi de revolta populară determinată de tăierea unor copaci? În fapt era vorba de aceeaşi clasă de mijloc care pur şi simplu nu voia să piardă ce câştigase în decenii de muncă susţinută – occidentalizare, un grad de libertate greu de regăsit în zonă, bunăstare.

    În paranteză fie spus, iată o mutaţie interesantă: 35 de milioane de oameni din Europa se dovedesc ameninţaţi de sărăcie, conform Băncii Mondiale; în schimb, în jur de 50 de milioane de cetăţeni, cu precădere din Turcia şi spaţiul ex-sovietic au înregistrat o creştere a veniturilor suficient de mare încât să îi plaseze în zona clasei de mijloc.

    Aşadar, clasa de mijloc. Clasa care a ieşit cea mai şifonată din criza economică, care a pierdut cel mai mult, care a plătit cel mai mult, ignorată de politicienii europeni şi creditată drept “grupuri marginale” şi “câţiva extremişti” de către Recep Tayyip Erdogan.

    Noua luptă de clasă are loc acum între etajele societăţii – politicieni, marii capitalişti, clasa de mijloc – înconjurate de mulţimea care dă “like” în funcţie de interese, simpatii şi convingeri. Un joc interesant, care pune bazele societăţii post-capitaliste.

  • Ce filme vedem la cinema: Goana după aur

    Kenny Wells (McConaughey) este un prospector disperat care trebuie să tragă urgent lozul câştigător, de aceea face echipă cu un geolog la fel de lacom şi pornesc în căutarea aurului prin jungla nemiloasă din Indonezia. Dacă li s-a părut greu să găsească preţiosul metal, să îl păstreze se dovedeşte a fi o misiune şi mai dificilă după multiplele peripluri pe Wall Street. 

    Distribuit de Freeman Entertainment, ”Goana după aur„ este regizat de Stephen Gaghan, câştigător al Premiului Oscar, şi ajunge pe marile ecrane din România, în premieră, din 3 februarie.

  • UNJR cere Guvernului să revină asupra ordonanţei de modificare a codurilor / APADOR-CH: Avocatul Poporului minte!

    “Uniunea Naţională a Judecătorilor din România condamnă modul profund netransparent în care, pe data de 31 ianuarie 2017, Guvernul României a ales să modifice Codul penal şi Codul de procedură penală, fără o dezbatere reală şi efectivă şi prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă care nici măcar nu figura pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern. Acest mod de acţiune este cu atât mai inadecvat cu cât ministrul Justiţiei a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ca apoi Guvernul să adopte intempestiv ordonanţa de urgenţă, fără să mai aştepte avizul Consiliului, încălcând în acest mod competenţele acestuia”, transmite UNJR printr-un comunicat de presă.

    Asociaţia precizează că dreptul Parlamentului şi al Guvernului de a stabili politici penale este de necontestat însă orice modificare a legii penale trebuie făcută cu dezbateri şi analize solide, precizând că “dezbaterile ce au avut loc în aceste zile la Ministerul Justiţiei sunt departe de a atinge acest deziderat”.

    Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat că Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi seara un proiect de lege privind graţierea şi unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar şi o ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codurilor penale. Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial la ora 1.25.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rubinul iese din umbra diamantului

    Considerate cândva ca având puterea de a-i apăra pe oameni de rele, motiv pentru care le purtau negustorii care călătoreau pe Drumul Mătăsii, rubinele revin în atenţie, după ce ani de zile au stat în umbra diamantelor promovate intens de companiile care le comercializează, scrie CNN.

    Principalul motiv al acestei reveniri îl reprezintă descoperirea unor mari zăcăminte în nordul Mozambicului, la Montepuez, în urmă cu câţiva ani, care se adaugă celor din Madagascar sau Tanzania, ceea ce asigură un stoc suficient producătorilor de bijuterii. în plus, multe dintre rubinele provenite din Mozambic sunt de o mai mare calitate decât cele dintr-o zonă tradiţională pentru industria acestei pietre preţioase, Myanmarul, susţin experţii.

    Alături de rubinele din Mozambic, safirele din Nigeria, tanzanitul din Tanzania şi smaraldele din Zambia sau Etiopia încep să apară tot mai des în componenţa bijuteriilor de lux realizate de case ca Fabergé sau Cartier, atrăgând atenţia celebrităţilor şi mai ales a generaţiei Millennials, a celor născuţi între 1980 şi 2000, care are alte gusturi la bijuterii faţă de părinţi.

  • Titanic revine pe mare. Sumă gigantică pentru reconstrucţia vaporului fantomă

    În 1909, compania Harald & Wolff din Belfast începe să construiască pentru White Star Line din Liverpool inconfundabilul vas de pasageri Titanic. Atunci a costat 7.5 mil. $, echivalentul a 45 mil. $ azi.  Pe 2 aprilie 1912, vasul enorm e gata. Biletele pentru prima cursă la clasa I au fost între 30 de lire (2.700 lire azi) şi 870 de lire (80.000 de lire azi). Doar 710 oameni de pe tot vaporul au supravieţuit după 2 ore şi jumătate în care vasul gigantic s-a scufundat complet.

     

    IATĂ AICI TOATE DETALIILE DESPRE TITANIC II ŞI CÂT DE REPEDE VA FI PUS PE APĂ

  • Iohannis despre intenţia lui Dragnea de a tăia salariile demnitarilor: Îmi păstrez punctul de vedere

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că îşi păstrează punctul de vedere cu privire la nivelul salariilor demnitarilor, fiind o decizie ce aparţine Parlamentului, afirmaţia fiind făcută ca reacţie la intenţia liderului PSD, Liviu Dragnea, de a se reveni la un salariu de 6.800 de lei.

    ”Eu îmi păstrez punctul de vedere, dar, evident, aici intervine decizia Parlamentului”, a spus Iohannis.

    Liderul PSD, Liviu Dragnea, a precizat marţi că el, în calitate de preşedinte al Camerei, precum şi şeful statului, Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi premierul Sorin Grindeanu au salarii de 21.500 lei, el arătând că doreşte ca acestea să revină la 6.800 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a împărţit averea de 12 miliarde de dolari cel mai bogat om din Israel. Cei doi fii ai săi au fost supuşi testului suprem

    După moartea celui mai bogat om din Israel, Sammy Ofer, cei doi fii ai săi au fost supuşi testului suprem de management al averii – fiecare a primit jumătate din averea familiei, fiind divizată în cel mai obiectiv mod de către manageri externi. Fiecăruia i-a revenit circa 6 miliarde de dolari. Până astăzi, unul şi-a mărit averea până la 8,6 miliarde, iar celălalt a pierdut aproape jumătate, arată Bloomberg.

    După ce au fost împărţite în mod egal sute de tancuri, numeroşi operatorii de transport, nave de marfă de transport, în două grupe de valoare egală, fii magnatului Sammy Ofer, Idan şi Eyal, au ales fiecare, prin tragere la sorţi, partea care îi va reveni. În mod similar şi-au împărţit şi tablourile scumpe, de Picasso sau Van Gogh, cât şi restul colecţiei de artă a tatălui lor. Celelalte bunuri ale familiei, precum imobiliare, acţiuni bancare, o participaţie importantă în cea mai mare companie de produse chimice din Israel – au fost împărţite în mod egal, în funcţie de implicarea celor doi fraţi în diversele tipuri de afaceri. Eyal, în vârstă de 66 de ani, a preluat acţiunile lui Sammy din cadrul Mizrahi Tefahot Bank Ltd din Israel, dezvoltatorul imobiliar Melisron Ltd., afacerile imobiliarele din întreaga lume şi o participaţie la Royal Caribbean Cruises Ltd. Pe de altă parte, Idan a preluat controlul celui mai mare holding din Israel şi diverse afaceri în tehnologie.

    Probabil ghinionul, cât şi apetitul diferit pentru risc au dezechilibrat, însă, valoarea averii celor doi. Contul lui Idan a fost afectată de o criză a mărfurilor, de pariuri pe investiţii inoportune şi un control sporit în Israel. Eyal, prin contrast, a adăugat la averea sa diverse clădiri de birouri şi hoteluri din întreaga SUA şi Europa. Când a fost finalizată diviziunea, în 2013, ambii fraţi aveau circa 6 miliarde de dolari. Averea lui Idan a scăzut, în trei ani, până la 3 miliarde de dolari, în timp ce averea lui Eyal a crescut la 8,6 miliarde de dolari, conform indicelui Bloomberg Billionaiers.

    Singurul lucru mai riscant decât să împartă imperiul tatălui lor ar fi fost să îl conducă împreună, consideră specialiştii. Se spune că Idan şi Eyal sunt apropiaţi, dar nu discută afaceri. „Câţi fraţi bogaţi conduc afacerile împreună fără să se certe? Fratele meu şi cu mine suntem foarte liniştiţi cu privire la aceast lucru. Fiecare trăieşte liniştit cu partea sa”, a declarat Idan. 

  • Noul ministru al educaţiei a aprobat vineri un document ce permite directorilor de şcoli care n-au trecut examenul să revină pe posturi

    Profesorii care nu au reusit sa promoveze concursul pentru posturile de directori si directori adjuncti in scoli vor putea ajunge insa inapoi in aceste functii, intrucat noul ministru al Educatiei a aprobat vineri un document ce prevede ca acestia vor avea dreptul sa ocupe functiile de conducere prin numire. Asadar, si cei care nu au intrunit punctajul necesar sau nu s-au prezentat la concurs pot sa isi ocupe scaunele in continuare.

    Numirea se va face de catre inspectorul general, cu avizul consiliului de administratie al Inspectoratului.

    „Pot fi numite si persoanele care pana la data concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise„, se arata in adresa numarul 24187 din 06.01.2017.

    Adresa este aprobata si semnata de noul ministru Pavel Nastase, precum si de proaspat numitul secretar de stat in Ministerul Educatiei, Liviu Pop, noteaza hotnews.ro.

    Textul integral al documentului aprobat vineri de noul ministru al Educatiei:

    „In vederea solutionarii situatiilor pentru care nu s-au emis deciziile de numire in functiile de director si director adjunct prin detasare in interesul invatamantului, situatii raportate la data de 6.01.2017, prin derogare de la prevederile art. 24 alin (1) din Metodologia privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar, aprobata prin OMENCS nr. 5080/2016, in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa validarea rezultatelor concursului pot fi numite si persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.

    Numirea prin detasare in interesul invatamantului se realizeaza prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar si cu acordul scris al persoanei solicitate, pana la organizarea unui nou concurs, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017.”

    Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei, atunci condus de Mircea Dumitru, a transmis inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

  • Noul ministru al educaţiei a aprobat vineri un document ce permite directorilor de şcoli care n-au trecut examenul să revină pe posturi

    Profesorii care nu au reusit sa promoveze concursul pentru posturile de directori si directori adjuncti in scoli vor putea ajunge insa inapoi in aceste functii, intrucat noul ministru al Educatiei a aprobat vineri un document ce prevede ca acestia vor avea dreptul sa ocupe functiile de conducere prin numire. Asadar, si cei care nu au intrunit punctajul necesar sau nu s-au prezentat la concurs pot sa isi ocupe scaunele in continuare.

    Numirea se va face de catre inspectorul general, cu avizul consiliului de administratie al Inspectoratului.

    „Pot fi numite si persoanele care pana la data concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise„, se arata in adresa numarul 24187 din 06.01.2017.

    Adresa este aprobata si semnata de noul ministru Pavel Nastase, precum si de proaspat numitul secretar de stat in Ministerul Educatiei, Liviu Pop, noteaza hotnews.ro.

    Textul integral al documentului aprobat vineri de noul ministru al Educatiei:

    „In vederea solutionarii situatiilor pentru care nu s-au emis deciziile de numire in functiile de director si director adjunct prin detasare in interesul invatamantului, situatii raportate la data de 6.01.2017, prin derogare de la prevederile art. 24 alin (1) din Metodologia privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de director si director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar, aprobata prin OMENCS nr. 5080/2016, in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa validarea rezultatelor concursului pot fi numite si persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.

    Numirea prin detasare in interesul invatamantului se realizeaza prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul consiliului de administratie al inspectoratului scolar si cu acordul scris al persoanei solicitate, pana la organizarea unui nou concurs, dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017.”

    Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei, atunci condus de Mircea Dumitru, a transmis inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

  • Unul dintre cei mai mari retaileri din lume închide 150 de magazine

    Sears a decis închiderea a 150 de magazine şi va vinde divizia de unelte în încercarea de a păstra compania profitabilă.

    Lanţul de magazine, care operează peste 1.500 de unităţi în Marea Britanie, încearcă să revină pe profit după ce a înregistrat pierderi în ultimii ani.

    Sears a închis deja 78 de magazine în 2016 şi peste 200 în 2015, potrivit celor de la Daily Mail.

    “Privind înainte, vom continua să luăm măsuri pentru a ajusta structura capitalului nostru, pentru a ne îndeplini obligaţiile financiare şi pentru a ne poziţiona mai bine în faşa concurenţei”, a declarat CEO-ul Edward Lampert.

    Compania nu a specificat câţi angajaţi vor fi afectaţi de aceste măsuri, dar surse din cadrul Sears spun că majoritatea e formată din lucrători part-time.

    Sears a decis şi vânzarea diviziei de unelte celor de la Stanley Black&Decker pentru aproximativ 900 de milioane de dolari. Stanley comercializează produsele sub mărci precum DeWalt sau Black&Decker. Potrivit înţelegerii, aceştia din urmă vor achita 525 de milioane în primă fază şi alte 250 de milioane de dolari după trei ani.