BusinessMagazin

Tag: reducere

  • PwC: Emisiile de carbon s-au redus anul trecut cu 2,5% la nivel global, pe fondul reducerii cererii de energie din cauza pandemiei, dar rata de decarbonare ar trebui să ajungă la 12,9% anual

    Rata de reducere a emisiilor de carbon la nivel global a ajuns la 2,5% în 2020, în creştere uşoară comparativ cu nivelul din 2019, de 2,4%, pe fondul reducerii cererii de energie din primul an marcat de pandemie, arată cel mai recent raport PwC Net Zero Economy Index.

    Cu toate acestea, statele sunt încă departe de progresul necesar pentru limitarea creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5°C, aşa cum a fost convenit prin Acordul de la Paris.

    Indicele PwC arată că rata de decarbonare ar trebui să ajungă la 12,9% anual, de peste cinci ori mai mare decât în 2020, astfel încât emisiile să scadă la jumătate până în 2030 şi să ajungă la zero până în 2050.

    ”Cele mai mari 30 de economii la nivel mondial au alocat 4,8 trilioane de dolari, însemnând aproape o treime din totalul sumelor pe care le-au lăsat în economie prin stimuli fiscali, anul trecut, pentru a sprijini  politicile de mediu, în principal prin măsuri de eficienţă energetică, cum ar fi soluţii de încălzire cu energie verde a locuinţelor sau achiziţia de vehicule electrice. Astfel de investiţii pot oferi un impuls pe termen scurt economiei, oferind în acelaşi timp noi locuri de muncă, un acces mai larg la energie, creştere economică, dar contribuie şi la reducerea emisiilor pe termen lung”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

    Doar două state la nivel mondial, Mexic şi Indonezia, au înregistrat rate de decarbonare de două cifre anul trecut, de 12,4% şi, respectiv, 10,6%, ca urmare a restricţiilor economice impuse de pandemie. Aceste rezultate sunt o situaţie izolată, mai degrabă decât o dovadă a unei tendinţe pe termen mai lung, având în vedere că ambele ţări au anunţat în 2021 planuri de investiţii în producţia de combustibili fosili.

    Cererea globală de energie a scăzut cu 4,3% în 2020, ducând la o scădere a emisiilor globale totale, însă estimările arată o creştere cu 4,6% în 2021, condusă de pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare.

    În timp ce impactul COVID-19 continuă să fie resimţit în întreaga lume, multe ţări au ridicat restricţiile ceea ce a dus la o revigorare atât de necesară a activităţii economice, dar şi o revenire a emisiilor.

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut vineri, 24 septembrie 2021, la 1,65% după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 15 septembrie.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a scăzut ieri, după recordul atins miercuri. Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9490 lei/euro, cu 0,01% sub nivelul de miercuri, când s-a înregistrat un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro. Creşterea cursului valutar leu/euro de la începutul anului este de circa 1,65%.

     

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 14 septembrie 2021, la pragul psihologic de 1,60% după 5 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 07 septembrie 2021.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

     

     

     

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut marţi, 07 septembrie 2021, la 1,61% după 11 şedinţe de stagnare la pragul psihologic de 1,60%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,60% pe an, valoare la care urcase în 23 august.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a urcat ieri la un nou maxim istoric, după recordurile de săptămâna trecută.

    Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9475 lei/euro, în creştere cu 0,12% faţă de cursul de la finalul săptămânii trecute.

     

     

  • Campionatul European de Fotbal a avut un impact redus şi de moment asupra turismului local. Industria ar putea să-şi revină abia în 2024-2025, dar e nevoie de investiţii

    ♦ „Bucureştiul trebuie să îşi dezvolte infrastructura turistică, trebuie să îşi contureze un brand mai puternic, să aibă o campanie de promovare şi să se poziţioneze ca o destinaţie în regiune pentru vizitatorii străini“ ♦ Toată România era încă dinainte de pandemie codaşă în UE în ceea ce priveşte numărul de vizitatori străini atraşi, cu doar 2-2,5 milioane de sosiri de peste graniţe pe an ♦ Spre comparaţie, doar Praga, capitala Cehiei, atrage de trei ori mai mulţi turişti.

    Campionatul European de Fotbal – cu cele patru meciuri jucate la Bucureşti – a avut un impact redus şi de moment asupra turis­mului local care în mod normal ar fi beneficiat de prezenţa câtorva zeci de mii sau chiar peste 100.000 de străini veniţi în Capitală pentru a-şi susţine echipa naţională. Restricţiile impuse de pandemie, cum ar fi folosirea la capacitate redusă a arenelor, au făcut însă ca impactul să fie mult mai redus, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    „Din cauza pandemiei de COVID-19, industriile care în mod normal ar fi beneficial de meciurile de fotbal de la Euro 2020 jucate la Bucureşti – turism, restaurante, baruri şi retail – nu au resimţit boostul de care în mod normal ar fi beneficiat în acest context“, spune Cosmin Dan, consultant services & payments în cadrul Euromonitor International.

    El adaugă că numărul redus de suporteri care au participat la meciuri, restricţiile încă în vigoare în diferite ţări din lume şi riscurile la nivel de sănătate au făcut ca impactul asupra HoReCa să fie mic, asta în contextul în care această industrie se număra deja printre cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

    La Bucureşti s-au jucat trei meciuri în grupe şi unul în sferturile de finală. Analistul Euromonitor afirmă totodată că aceste evenimente nu s-au resimţit deloc la nivel de turism dincolo de Capi­ta­lă pentru că puţini au fost cei care au depăşit graniţele oraşului, ei venind aici doar pentru meci.

    Totuşi, la nivel de avantaje pen­tru România, experienţa câşti­ga­tă cu această ocazie la nivel de coor­ganizare a unei mari competiţii spor­tive ar putea să ajute piaţa loca­lă ca pe viitor să găzduiască alte eve­nimente majore din sport, en­ter­tain­ment sau cultură.

    Spre deosebire de alte cam­pio­na­te din fotbal, Euro 2020 s-a des­fă­şu­rat în mai multe oraşe din mai mul­te ţări, aşa că beneficiile econo­mi­ce sau de altă natură sunt împăr­ţi­te. Şi investiţiile făcute de statele-gazdă au fost astfel mai mici.

    În cazul României, deşi nu s-a resimţit un im­pact puternic la nivel de turişti străini, re­pre­zentanţii HoReCa spun că numărul con­sumatorilor locali care au ieşit în oraş să vadă meciurile – în special cele din semifinală – a fost în creştere considerabilă faţă de o zi normală. Spre exemplu, pentru prima semifinală (Italia-Spania), vânzările teraselor au fost cu 50-60% mai mari decât în mod normal.

    Mai mult, locurile au fost rezervate şi pentru finala de duminică dintre Italia şi Anglia.

    „Când vine vorba de beneficiile aduse de Euro 2020, putem menţiona o creştere a vânzărilor de băuturi răcoritoare, alcoolice, snacks-uri şi chiar mâncare, atât acasă cât şi în oraş. Există şi beneficii intagibile ale acestui eveniment, şi anume că i-a făcut pe oameni să uite de pandemie“, spune Justas Gedvilas, research manager – sports în cadrul Euromonitor Internaţional.

    Afirmaţiile vin în contextul în care şi industria sportivă a avut de suferit ca urmare a amânării de meciuri sau alte competiţii în pandemie. Iar când acestea s-au desfăşurat, publicul fie nu a avut acces, fie au fost aplicate restricţii. Şi aceste situaţii au afectat turismul mondial.

    „Dacă vorbim de industria turismului în general, ne aşteptăm ca numărul de turişti străini care ajung în Bucureşti să revină la nivelul de dinainte de pandemie (2019) abia în 2024-2025. Capitala trebuie să îşi dezvolte infrastructura turistică, trebuie să îşi contureze un brand mai puternic, să aibă o campanie de promovare şi să se poziţioneze ca o destinaţie în regiune pentru vizitatorii străini“, spune Cosmin Dan.

    Toată România era încă dinainte de pandemie codaşă în UE în ceea ce priveşte numărul de vizitatori străini atraşi, cu doar 2-2,5 milioane de sosiri de peste graniţe pe an. Spre comparaţie, doar Praga, capitala Cehiei, atrage de trei ori mai mulţi turişti, acest oraş reuşind să se poziţioneze pe harta europeană ca fiind unul dintre cele mai vizitate. Similar este şi cazul oraşului Budapesta.

    Bucureştiul atrăgea o bună parte dintre vizitatorii străini din România – poate chiar jumătate – dar mulţi veneau aici în interes de business. Capitala era văzută ca un oraş pentru distracţie de către mulţi turişti străini.

    Pandemia a reuşit însă să şteargă chiar şi aceste cifre, turismul şi HoReCa fiind printre cele mai afectate domenii din lume de restricţiile impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea bolii.

    „După un an 2020 teribil, când unele categorii ale pieţei HoReCa au postat scăderi de vânzări de până la 40% comparativ cu anul anterior, cifrele din 2021 sunt dependente de o serie de factori precum progresul procesului de vaccinare, revenirea la normal a consumatorilor locali şi vremea.“

    Pandemia a şters cu buretele 5 mld. lei din încasările restaurantelor şi barurilor. Piaţa a scăzut în medie cu 30%, până la 13,2 mld. lei, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Cifrele nu includ rezultatele hotelurilor.

     

  • Românii cu credite pot deschide şampania. Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut miercuri, 07 iulie 2021, la 1,49% după doar două şase de stagnare la pragul de 1,53%.

    La începutul acestei luni, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,50% şi a înregistrat un trend constant de stagnare până astăzi, 07 iulie 2021, când a scăzut la 1,49%.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR privind indicele IRCC care a scăzut şi egalat dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Indicele IRCC, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele consumatorilor, fo­losit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi acor­date începând din primăvara anului 2019, a scăzut aproape la ju­mătate faţă de prima valoare cal­culată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Astfel, indicele care va fi folosit în procesul de creditare în T3/2021 (iulie, august şi septembrie) a fost calculat la 1,25% pe baza datelor din T1/2021.

    Valoarea anterioară a IRCC, care a fost folosită pentru creditele noi din T2/2021 a fost de 1,67%. Iar IRCC folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele noi din T1/2021, a fost de 1,88%, fiind calculat cu un decalaj, pe baza datelor din T3/2020, valorile IRCC fiind atunci peste ROBOR la 3 luni.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

     

  • Noua strategie DIGI pentru a atrage clienţi: 50% reducere la abonamentul de mobil pentru cei care se portează

    Grupul de comunicaţii fixe şi mobile DIGI, controlat de miliardarul Zoltan Teszari din Oradea, a lansat o ofertă nouă pentru cei care se vor porta vara aceasta în reţeaua sa, noii clienţi pe segmentul de mobil având o reducere de 50% la abonament pe o perioadă de 4 luni, potrivit unui comunicat de presă al grupului. Campania, desfăşurată în perioada 5 iulie – 31 august 2021, se adresează atât noilor clienţi DIGI, cât şi celor existenţi, care sunt abonaţi la celelalte servicii DIGI –  internet, cablu TV sau telefonie fixă.

    În primele cinci luni ale acestui an, peste 277.300 de numere de telefonie mobilă s-au portat în reţeaua DIGI, grupul local de telecomunicaţii păstrându-şi astfel poziţia de lider la acest capitol. În cei aproape 13 ani de existenţă a serviciului de portabilitate, DIGI a ajuns la începutul lunii iunie a acestui an la peste 2,6 milioane de numere de telefonie mobilă portate.

    ”Piaţa portabilităţii mobile a crescut, din ianuarie până în mai 2021, cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi interval, portările de numere de telefonie mobilă în reţeaua DIGI au fost în creştere net superioară pieţei, cu 69% mai multe portări înregistrate în 2021 decât în acelaşi interval, anul trecut”, a declarat Cristian Ioniţă, director de marketing în cadrul grupului DIGI.  

    Actuala ofertă DIGI pentru portarea numărului de mobil este disponibilă din contul de client DIGI.ro, în punctele de prezenţă DIGI, prin apelarea serviciului de relaţii cu clienţi sau prin intermediul agenţilor de teren.

    Clienţii existenţi, inclusiv cei care au activate serviciile DIGI de internet fix, televiziune prin cablu sau telefonie fixă, au posibilitatea să contracteze această ofertă prin logarea în contul de client DIGI.ro, categoria „Mobil”, aleg abonamentul dorit, selectează opţiunea „Portare” şi urmează paşii pentru plasarea comenzii. Oferta se aplică la contractarea serviciului de telefonie mobilă pentru o perioadă de 24 luni, iar clienţii pot opta fie pentru o reducere din valoarea abonamentului de telefonie mobilă, fie pentru achiziţionarea unui telefon din portofoliul operatorului, în 24 rate DIGI şi cu avans zero.

    Clienţii noi care nu deţin încă un serviciu DIGI şi doresc să contracteze unul sau mai multe abonamente de telefonie mobilă DIGI Mobil Optim Nelimitat, pot accesa site-ul DIGI.ro, secţiunea „Mobil”, campania fiind disponibilă în homepage, sau pot opta pentru oricare dintre posibilităţile de contractare menţionate anterior.

    În funcţie de numărul de abonamente DIGI Mobil Optim Nelimitat active la aceeaşi adresă, preţul final al abonamentului poate varia între 3-5 euro/ lună. Abonamentul DIGI Optim Nelimitat inlcude minute nelimitate la nivel naţional, SMS-uri nelimitate în reţeaua DIGI, 3.000 de minute internaţionale şi date mobile nelimitate. Reţeaua mobilă DIGI are o acoperire de 99,5% din populaţia ţării cu servicii în tehnologia 3G (2G Ă 4G în anumite zone) şi de peste 98,1% din populaţie, la standarde 4G. De asemenea, în marile aglomerări urbane şi în mai multe zone cu trafic intens (Valea Prahovei şi litoralul românesc, zona Mamaia-Constanţa), DIGI a început, din 2019, dezvoltarea reţelei 5G. 

     

  • Una dintre cele mai mari companii româneşti anunţă noi tăieri de salarii şi reduce zilele de lucru la doar 4 pe săptămână

    Toţi salariaţii TAROM, indiferent de tipul contractelor de muncă, vor lucra, începând de joi, 1 iulie, timp de patru zile pe săptămână, iar salariul le va fi redus corespunzător, conform deciziei directoului general al companiei.

    Măsura se aplică, conform deciziei conducerii, până la sfârşitul anului sau până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea activităţii companiei.

    Măsura înseamnă reducerea salariilor cu 20%, potrivit unor surse din cadrul operatorului aerian naţional, ciate de Economedia.

    Pierderile TAROM în anul pandemic 2020
    Conform documentelor oficiale, Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române-TAROM-S.A înregistra, la 31 decembrie 2020, un rezultat brut negativ (pierdere) în valoare de 431.304,94 mii lei, plăţi restante în valoare de 120.382,72 mii lei şi o pierdere contabilă din anii precedenţi în valoare de 3.189.409 mii lei.

    Conform notei de fundamentare a proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2021, numărul de personal programat la finele anului 2021 de 1.141 salariaţi, scade cu 393 salariaţi faţă de cel aprobat în anul 2020 şi cu 410 faţă de numărul de personal existent la data de 31 decembrie 2020.

    Cheltuielile de natură salarială au fost estimate în anul 2021 în scădere cu 0,61% faţă de cele aprobate în anul 2020 şi în creştere cu 5,31% faţă de cele realizate la data de 31 decembrie.

    Conform bugetului pe 2021 aprobat, cheltuielile de natură salarială se ridică la 199.819,81 de mii de lei, din care 24.267,60 de mii de lei, pentru plăţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal.

    În proiect se arăta că această creşterea se datorează faptului că aceste cheltuieli conţin şi o componentă variabilă care se aplică personalului navigant (piloţi şi însoţitori de bord), componentă variabilă care se aplică în funcţie de orele de zbor iar acestea sunt estimate în anul 2021 la un nivel mai mare faţă de cele realizate în  anul 2020.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Operaţiunile Vodafone din Europa vor fi alimentate integral cu energie din surse regenerabile începând cu 1 iulie. CEO Vodafone Group: Este un pas important în direcţia îndeplinirii obiectivului nostru de a reduce la net zero emisiile de carbon până în 2030

    Operaţiunile Vodafone din Europa, inclusiv reţelele fixe şi mobile, centrele de date, operaţiunile de retail şi spaţiile de birouri, vor fi alimentate integral cu energie din surse regenerabile începând cu 1 iulie, o etapă  importantă în atingerea obiectivului companiei de a reduce la „net zero” emisiile de carbon până în 2030 şi din întregul lanţ de aprovizionare până în 2040.

    Vodafone va marca acest eveniment printr-o campanie de conştientizare a publicului derulată în 12 ţări din Europa, în care logo-ul Vodafone va fi reprezentat în culoarea verde, transmite un comunicat al companiei

    „Acesta este un pas important în direcţia îndeplinirii obiectivului nostru de a reduce la net zero emisiile de carbon până în 2030, la nivel global, concomitent cu susţinerea clienţilor noştri pentru reducerea amprentei de carbon pentru activităţile proprii şi continuarea planurilor de a contribui la o societate digitală, durabilă şi incluzivă în toate pieţele în care ne derulăm activităţi”, spune Nick Read, CEO Vodafone Group.

    Pe parcursul ultimului an, Vodafone a făcut progrese importante în procesul de transformare a activităţilor sale  într-unele cu impact cât mai mic asupra mediului, bazându-se totodată pe tehnologiile şi reţelele sale digitale pentru a contribui la limitarea schimbărilor climatice. În iulie 2020, Vodafone a anunţat devansarea termenului pentru îndeplinirea obiectivului de a achiziţiona energie 100% regenerabilă pentru operaţiunile sale din Europa pentru iulie 2021, faţă de 2025 cât îşi propusese iniţial. Acelaşi obiectiv a fost stabilit şi pentru Africa, având ca ţintă anul 2025.

    96% din energia utilizată de Vodafone în anul fiscal 2021 încheiat la 31 martie a fost achiziţionată. După anunţul de astăzi, 100% din energia achiziţionată de Vodafone în Europa provine din surse regenerabile, inclusiv pentru spaţiile închiriate.

  • Cum vrea Kremlinul să combată scumpirea alimentelor: Reducerea exporturilor de produse de bază şi plafonarea preţurilor pentru zahăr sau făină

    Rusia a avertizat că se pregăteşte să continue politica de limitare a exporturilor pe alimentele de bază, după ce scumpirile recente au determinat Kremlinul să plafoneze preţurile pentru produse precum zahăr sau făină, a anunţat Ministerul Economiei din Rusia, citat de FT.

    Maxim Reshetnikov, ministrul dezvoltării economice, a declarat pentru Financial Times că Rusia ia în considerare diferite moduri prin care poate continua exporturile, în timp ce-şi protejează populaţia de preţurile în creştere.

    Indicele preţurilor la alimente calculat de Organizaţia Naţiunilor Unite a atins în luna mai cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, majorându-se cu aproape 40% de la an la an.

    Preţurile la alimente reprezintă un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru Kremlin, în contextul în care circa 20 de milioane de oameni – 1 din 7 ruşi – trăiesc sub limita sărăciei, iar raţionalizarea şi hiperinflaţia sunt elemente care încă există în memoria colectivă.

    În decembrie, Vladimir Putin le-a cerut oficialilor statului să impună politici de control al preţurilor pentru anumite alimente de bază, precum uleiul de floarea soarelui sau pastele făinoase. Totodată, statul a anunţat anul acesta un plafon pe exporturile de grâu, iar luna aceasta a decis să impună o serie de tarife suplimentare de export.

    Moscova susţine că aceste mutări au fost necesare pentru a compensa pentru anii în care veniturile cetăţenilor au scăzut, context în care preţurile pentru bunuri esenţiale au depăşit posibilităţile unei părţi din populaţie.

    Reshetnikov a declarat că Rusia continuă să monitorizeze şi să adopte măsuri pe exporturi, inclusiv printr-o serie de potenţiale tarife flexibile, care ar putea fi impusă pe măsură ce preţurile cresc.

    În ceea ce priveşte consumul intern, Rusia vrea să renunţe la mai multe plafonări de preţuri impuse, însă va continua să subvenţioneze produse precum pâinea sau făina.

    „Nu există nicio garanţie că preţurile alimentelor s-au stabilizat la nivel global. (…) Orice ştire legată de previziunile pe producţia agricolă poate provoca încă o creştere de preţuri la alimente, deci ne uităm constant la ele şi luăm măsuri când este nevoie”, a declarat Reshetnikov.

    Mai mult, ruşii susţin că limitarea exporturilor are şi rolul de a încuraja producătorii locali să investească mai mult în facilităţi de producţie.

    Rusia a început să exporte produse alimentare de bază, precum grâu, după 2014, când a interzis importurile vestice ca răspuns la sancţiunile impuse de SUA şi UE – începând ulterior să dezvolte puternic agricultura internă.

    Bunurile agricole au reprezentat aproape 8% din exporturile totale de 419 miliarde de dolari ale Rusiei în 2019, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului.