BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Oraşul care bate Clujul şi Bucureştiul? Premieră pentru România! 347 de milioane de euro, fonduri europene cu asistenţa specială a Băncii Mondiale

    Dacă la Cluj primarul Emil Boc a avut ideea bugetare participativă (cetăţenii propun proiecte iar Primăria le finanţează) Braşovul a trecut la un alt nivel. Împreună cu specialişti de la Banca Mondială are acum o listă fezabilă de proiecte de investiţii ce pot fi implementate până în 2023 în valoare de 347 de milioane de euro cu finanţare europeană. O premieră pentru România.

    Reprezentanţii Băncii Mondiale au prezentat miercuri, 26 septembrie 2018, plenului Consiliului Local, o listă de proiecte prioritare având ca termen limită de această listă, care va face parte din strategia de dezvoltare a Municipiului Braşov, în şedinţa din luna octombrie.

    Lista de investiţii a fost elaborată în cadrul programului de consultanţă acordat Municipiului Braşov de Banca Mondială. Dacă propunerea va fi aprobată, aceasta va fi „prima dată în România când o listă de proiecte prioritare comprehensivă şi fezabilă e adoptată de o autoritate publică locală, printr-o decizie a Consiliului Local“, potrivit specialiştilor Băncii Mondiale.

    „În mai toate administraţiile publice nu există de obicei un plan de acţiune şi o predictibilitate; în mare parte se merge pe proiecte de investiţii bazate pe decizii luate relativ ad-hoc, fără un plan de acţiune pe termen lung. Programele cu finanţare europeană au adus predictibilitate, termene de implementare, reguli de implementare clare, dar au făcut acest lucru doar pentru un set limitat de proiecte.

     

    Ceea ce vedeţi aici este un exerciţiu care s-a făcut pentru Axa 4 POR şi care a fost dus mai departe. Pe baza execuţiei bugetare a Municipiului Braşov pe câţiva ani din urmă am proiectat un buget de investiţii de capital pentru perioada de implementare 2014-2023.

    Ce rezolvă acest lucru este o mai mare predictibilitate. Atunci când există o strategie de dezvoltare, dacă există şi o listă de proiecte, atunci ea este foarte mare, de ordinul miilor, care duc la o valoare nerealistă.

    Noi am propus limitarea acestei liste şi identificarea unor priorităţi clare, care ajută în perioada la care ne referim la un efort mult mai eficient, începând de la elaborarea caietelor de sarcini şi temelor de proiectare şi până la monitorizare şi alocarea eficientă a fondurilor.

    Nu este o listă de proiecte neapărut bătute în cuie, însă ajută la o predictibilitate mult mai mare şi o organizare mult mai eficientă în modul de operare al Primăriei şi a modului în care proiectele sunt implementate“, a explicat Marcel Heroiu, senior specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială.

    „În perioada următoare vom include această listă într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local foarte detaliat, care să fie validat, pentru ca apoi să ne apucăm de derularea etapelor tehnice pentru implementarea acestor proiecte.

    Sunt lucruri importante pentru Braşov, pe care Consiliul Local trebuie să le cunoască în fiecare etapă, pentru a putea detalia şi clarifica anumite aspecte, iar legislativul să fie implicat în toate etapele.

    Fiind vorba de o strategie, multe dintre proiecte vor avea o perioadă de implementare mai lungă, care va depăşi probabil perioada mandatelor unora sau altora dintre noi, şi este necesar ca toată lumea să cunoască direcţia în care se îndreaptă Braşovul.

    Este doar un pas şi cred că este important ca după ce trecem peste etapa care înseamnă dezvoltarea Braşovului în interior, să trecem la etapa Zonei Metropolitane şi a localităţilor din jurul Braşovului, astfel încât să corelăm – tot împreună cu specialiştii Băncii Mondiale şi cu administraţiile primăriilor din jur – planurile fiecărei comunităţi locale cu planul general al Braşovului şi al Zonei Metropolitane“, a declarat primarul George Scripcaru.

  • Oraşul care bate Clujul şi Bucureştiul? Premieră pentru România! 347 de milioane de euro, fonduri europene cu asistenţa specială a Băncii Mondiale

    Dacă la Cluj primarul Emil Boc a avut ideea bugetare participativă (cetăţenii propun proiecte iar Primăria le finanţează) Braşovul a trecut la un alt nivel. Împreună cu specialişti de la Banca Mondială are acum o listă fezabilă de proiecte de investiţii ce pot fi implementate până în 2023 în valoare de 347 de milioane de euro cu finanţare europeană. O premieră pentru România.

    Reprezentanţii Băncii Mondiale au prezentat miercuri, 26 septembrie 2018, plenului Consiliului Local, o listă de proiecte prioritare având ca termen limită de această listă, care va face parte din strategia de dezvoltare a Municipiului Braşov, în şedinţa din luna octombrie.

    Lista de investiţii a fost elaborată în cadrul programului de consultanţă acordat Municipiului Braşov de Banca Mondială. Dacă propunerea va fi aprobată, aceasta va fi „prima dată în România când o listă de proiecte prioritare comprehensivă şi fezabilă e adoptată de o autoritate publică locală, printr-o decizie a Consiliului Local“, potrivit specialiştilor Băncii Mondiale.

    „În mai toate administraţiile publice nu există de obicei un plan de acţiune şi o predictibilitate; în mare parte se merge pe proiecte de investiţii bazate pe decizii luate relativ ad-hoc, fără un plan de acţiune pe termen lung. Programele cu finanţare europeană au adus predictibilitate, termene de implementare, reguli de implementare clare, dar au făcut acest lucru doar pentru un set limitat de proiecte.

     

    Ceea ce vedeţi aici este un exerciţiu care s-a făcut pentru Axa 4 POR şi care a fost dus mai departe. Pe baza execuţiei bugetare a Municipiului Braşov pe câţiva ani din urmă am proiectat un buget de investiţii de capital pentru perioada de implementare 2014-2023.

    Ce rezolvă acest lucru este o mai mare predictibilitate. Atunci când există o strategie de dezvoltare, dacă există şi o listă de proiecte, atunci ea este foarte mare, de ordinul miilor, care duc la o valoare nerealistă.

    Noi am propus limitarea acestei liste şi identificarea unor priorităţi clare, care ajută în perioada la care ne referim la un efort mult mai eficient, începând de la elaborarea caietelor de sarcini şi temelor de proiectare şi până la monitorizare şi alocarea eficientă a fondurilor.

    Nu este o listă de proiecte neapărut bătute în cuie, însă ajută la o predictibilitate mult mai mare şi o organizare mult mai eficientă în modul de operare al Primăriei şi a modului în care proiectele sunt implementate“, a explicat Marcel Heroiu, senior specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială.

    „În perioada următoare vom include această listă într-un proiect de hotărâre de Consiliu Local foarte detaliat, care să fie validat, pentru ca apoi să ne apucăm de derularea etapelor tehnice pentru implementarea acestor proiecte.

    Sunt lucruri importante pentru Braşov, pe care Consiliul Local trebuie să le cunoască în fiecare etapă, pentru a putea detalia şi clarifica anumite aspecte, iar legislativul să fie implicat în toate etapele.

    Fiind vorba de o strategie, multe dintre proiecte vor avea o perioadă de implementare mai lungă, care va depăşi probabil perioada mandatelor unora sau altora dintre noi, şi este necesar ca toată lumea să cunoască direcţia în care se îndreaptă Braşovul.

    Este doar un pas şi cred că este important ca după ce trecem peste etapa care înseamnă dezvoltarea Braşovului în interior, să trecem la etapa Zonei Metropolitane şi a localităţilor din jurul Braşovului, astfel încât să corelăm – tot împreună cu specialiştii Băncii Mondiale şi cu administraţiile primăriilor din jur – planurile fiecărei comunităţi locale cu planul general al Braşovului şi al Zonei Metropolitane“, a declarat primarul George Scripcaru.

  • Noul standard de a locui

    Astfel, concepte precum „locuinţa verde”, „locuinţa net zero” sau „locuinţă pasivă” sunt termeni care vor defini în curând activitatea multor dezvoltatori rezidenţiali, dar şi aşteptările viitorilor clienţi. Cât de „verzi” sunt locuinţele din România în prezent şi cum va evolua această piaţă în continuare?

    România este încă la început, însă trendul a fost lansat, dezvoltatorii doresc să se diferenţieze pe piaţă iar cumpăratorii de locuinţe sunt din ce în ce mai informaţi şi mai exigenţi, pe măsură ce conştientizează beneficiile unei locuinţe verzi”, descrie Monica Ardeleanu, director executiv al RoGBC, poziţionarea actuală a pieţei rezidenţiale locale în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Înfiinţată în 2008, Romania Green Bulding Council (RoGBC) este o asociaţie formată din companii şi organizaţii care are rolul de a sprijini tranziţia industriei de construcţii şi a sectorului imobiliar către performanţă bazată pe principii de sustenabilitate.

    Potrivit datelor RoGBC, aproximativ 10% din proiectele rezidenţiale noi iau în calcul eficienţa energetică ridicată şi respectă anumite criterii de sustenabilitate. În programul de certificare Green Homes by Romania Green Building Council sunt 21 de clădiri rezidenţiale, care totalizează peste 6.000 de unităţi imobiliare (case individuale sau apartamente).
    Monica Ardeleanu observă evoluţia conceptului de clădire verde în România prin prisma activităţilor asociaţiei: dacă în 2008, acesta era cu totul nou, fiind pionieri nu doar în România, ci chiar în Europa, ai promovării sustenabilităţii faţă de mediu în sectorul construcţiilor, pe parcursul acestor 10 ani de activitate, clădirile verzi au devenit realitate. Un argument în acest sens este dat, de pildă, de sistemul de certificare a proiectelor rezidenţiale, Green Homes, dezvoltat în România de RoGBC.
    „Un nivel de excelenţă a fost atins însă de puţine proiecte de pe piaţa imobiliară din România. A fi cu adevărat verde înseamnă mult mai mult decât eficienţa energetică sau producerea de energie regenerabilă”, remarcă reprezentanta RoGBC.

    Dar ce este,
    de fapt, o locuinţă verde?
    O locuinţă cu un design prietenos cu mediul, sustenabilă, cu o folosire eficientă a energiei, apei şi a materialelor de construcţie – sunt câteva dintre elementele care caracterizează o locuinţă verde, potrivit celor mai populare definiţii. Un reper important adus de o astfel de casă mediului este amprenta de carbon – cauzată de arderea combustibililor fosili în scopul încălzirii locuinţelor, dar şi prin arderea acestui tip de combustibili în centralele nucleare pentru generarea electricităţii de care are nevoie o locuinţă. Astfel, o „locuinţă verde”, o „locuinţă net zero” sau o „locuinţă pasivă” sunt termeni care definesc practic acelaşi lucru: – o casă care foloseşte atât de puţină energie pentru încălzire şi electricitate, încât toată aceasta este generată de locuinţă – prin panouri solare sau fotovoltaice de pildă.
    Specialiştii intervievaţi de Business MAGAZIN spun însă că avantajele aduse de o locuinţă verde merg dincolo de protejarea mediului înconjurător: îmbunătăţesc sănătatea locatarilor asigurând o calitate bună a aerului interior printr-o ventilare corectă – care asigură un nivel de umiditate optim, pătrunderea aerului proaspăt şi împiedică formarea mucegaiului – şi prin folosirea de finisaje care nu emană substanţe toxice (COV).
    În acelaşi timp, locuinţele verzi ar trebui să asigure acces cât mai bun la lumina naturală şi la elemente naturale verzi – înăuntrul şi în preajma locuinţei – iar ansamblurile de locuinţe verzi atrag locuitori cu valori comune, preocupaţi de o viaţă echilibrată „eco” şi de producerea unui impact pozitiv în societatea în care trăiesc.
    Toate aceste definiţii – care necesită deocamdată o uşoară documentare, în contextul în care rareori ne lovim de ele în prezent – vor deveni în curând familiare nu doar tuturor dezvoltatorilor, dar şi clienţilor care vor să îşi cumpere o locuinţă nouă din 2020 încolo.

    Viitorul locuinţelor – trasat de UE
    Piaţa locală a rezidenţialelor – ca de altfel întreg spaţiul UE – va fi mai aproape de standardele de sustenabilitate după 2020, când nu vor mai primi avize de construcţie decât clădirile cu consum energetic aproape egal cu zero. O directivă din 2010 a Parlamentului European privind performanţa energetică a clădirilor prevede că până la finalul anului 2020  iar după acest an, toate clădirile noi ocupate şi deţinute de autorităţile publice   sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Legislaţia a fost deja transpusă în legislaţia naţională.
    „Dezvoltatorii serioşi care investesc în calitate nu vor avea probleme să se adapteze noilor cerinţe. O clădire de calitate are deja o eficienţă energetică ridicată. Există în România clădiri care respectă încă de acum cerinţele prevăzute pentru sfârşitul anului 2020. Şi nu vorbim numai de case, ci şi de apartamente, unele încadrându-se chiar şi în categoria Prima Casă”, descrie Monica Ardeleanu posibilitatea adaptabilităţii dezvoltatorilor la aceste cerinţe.
    Din punctul de vedere al reprezentantei RoGBC, piaţa este pregătită, aspect demonstrat de faptul că unii dintre dezvoltatori dezvoltă deja astfel de locuinţe: „Trendul este lansat şi se va dezvolta din ce în ce mai mult pentru că şi cumpărătorul a devenit mai exigent, fiind mai bine informat asupra avantajelor pe care le oferă o locuinţă eficientă energetic, cu costuri lunare foarte mici”. 

    Pariul verde
    de 100 de milioane de euro
    Monica Ardeleanu oferă ca exemplu Complexul Amber Gardens dezvoltat de Alesonor în zona Otopeni – Tunari, primul complex rezidenţial cu vile certificat Green Homes încă din anul 2015, care este în continuare singurul astfel de complex din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Acesta aplică standardele energetice ale unei case pasive şi integrează principiile de proiectare bioclimatică, iar locuinţele din cadrul complexului rezidenţial consumă cu 90% mai puţină energie faţă de o casă convenţională de aceleaşi dimensiuni.
    Fondată în 2003 de investitorii locali şi internaţionali Leonidas Anastasopoulos, Alexandros Skouras, Orestis Servetopoulos şi Sony Mordechai, Alesonor a dezvoltat şi vândut de-a lungul timpului proiecte rezidenţiale în Bucureşti precum Clover Residence, Magnolia Residence, Ivy Office Residence, Almond Tree Residence; Amber Gardens fiind primul proiect de locuinţe pasive (complexul cuprinde 50 de vile verzi de lux dintre care mai sunt disponibile opt).
    „Cu Amber Gardens am revoluţionat modul în care e construită o casă, iar cu noul proiect intenţionăm să revoluţionăm modul în care e construită o comunitate”, descrie Alex Skouras, managing partner al Alesonor, modul în care se raportează compania la proiectul cel mai recent anunţat. Printr-o investiţie anunţată de 100 de milioane de euro, reprezentanţii Alesonor şi-au propus să construiască „prima comunitate verde din România”. Aceasta se va contura în cadrul unui complex ce va cuprinde peste 400 de vile verzi, dezvoltate pe o suprafaţă de 31 de hectare, cu o deschidere de aproximativ 1 kilometru la pădurea Băneasa.
    Potrivit managing partnerului Alesonor, master planul proiectului pune accent pe calitatea vieţii celor care aleg să locuiască în acest complex  va oferi facilităţi şi va fi dominat de spaţii verzi şi clădiri joase care vor ocupa mai puţin de 15% din toată suprafaţa terenului.
    Vilele de aici vor beneficia atât de o infrastructură completă, cât şi de proximitatea unor zone dedicate pentru familie – grădiniţă şi afterscool, spaţiu de co-working cu săli de conferinţe, zone dedicate pentru recreere, sport, spa, restaurante şi cumpărături, 5,3 hectare de parc, pistă de bicicletă şi alergare de 4 km, precum şi acces direct la pădurea Băneasa; tot ceea ce o familie modernă are nevoie.
    „Pornind de la filosofia Amber Gardens, şi primind din ce în ce mai multe solicitări, am luat iniţiativa de a dezvolta un nou proiect în care, respectând standardele de eficienţă energetică impuse de legislaţia europeană pentru 2020, precum şi pe cele de design modern şi stil de viaţă în comuniune cu natura şi în comunitate, să oferim locuinţe potrivite ca dimensiuni şi buget pentru diferite familii care împărtăşesc aceleaşi valori”, descrie Skouras noul proiect.  
    Skouras spune că în prezent, din ce în ce mai multe familii şi tineri sunt interesaţi de astfel de proiecte, motiv pentru care cererea pe segmentul caselor verzi este în creştere, iar numărul celor care doresc să se mute în afara centrului oraşului a crescut semnificativ în ultimii ani: „Schimbarea majoră provine din faptul că sunt din ce în ce mai conştienţi de faptul că o casă cu o construcţie de calitate superioară şi concepută pentru a avea performanţe ridicate oferă economii substanţiale la costurile pentru energie şi asigură calitate, sănătate şi confort ca beneficii suplimentare comparativ cu locuinţele standard existente pe piaţă”. Construcţia proiectului urmează să înceapă în primăvara anului viitor.

    Cât costă noile standarde
    în materie de locuit?
    Diferenţa de cost între o clădire clasică, dar „sănătoasă”, sigură în caz de cutremur şi incendiu, construită cu materiale de calitate şi o locuinţă verde este, potrivit reprezentantei RoGBC, de maximum 15% „premium cost”. Potrivit Monicăi Ardeleanu, este important ca locuinţa respectivă să fie gândită „green” încă din faza de proiectare folosind spre exemplu principii de arhitectură bioclimatică, acest lucru contribuind la scăderea costurilor pe parcursul construirii şi operării ei. Etapa de proiectare a unui astfel de proiect începe, potrivit managing directorului Alesonor, cu alegerea unor materiale de calitate superioară şi identificarea celor mai bune tehnici de construcţie. „Investiţia în respectarea tuturor regulilor impuse de standardele unei case eficiente energetic, precum şi investiţia în materiale de calitate superioară, reprezintă costuri mai mari de construcţie, un compromis pe care nu foarte mulţi dezvoltatori sunt dispuşi să îl facă încă. Însă, în timp, considerăm că vom asista la o creştere a locuinţelor de înaltă calitate.”
    În ceea ce priveşte preţul plătit de clientul final, reprezentanta RoGBC spune că achiziţia unei locuinţe trebuie gândită ca o investiţie pe termen lung. „De aceea trebuie să luăm în calcul toate costurile asociate acelei locuinţe”, punctează Ardeleanu. Ea menţionează costul cu energia, care, de pildă, pe perioada iernii sau a verilor din ce în ce mai calde este considerabil. O locuinţă certificată Green Home are costuri la energie cu 70% mai mici dacă o comparăm spre exemplu cu o locuinţă obişnuită din clasa energetică B. „Când achiziţionăm o casă trebuie să ne întrebăm în primul rând care este costul lunar al acelei locuinţe şi dacă ni-l putem permite. Ar trebui să ţinem cont totodată că la cheltuielile cu energia se adaugă cheltuielile cu celelalte utilităţi, cu reparaţiile dar şi cheltuielile cu sănătatea familiei, care poate fi afectată de acea locuinţă”, crede Ardeleanu. 
    În situaţia accesării unui credit imobiliar, pe lângă economiile privind costurile la energie se adaugă şi o rată lunară mai mică datorită faptului că şi dobânda oferită de bănci celor care achiziţionează astfel de locuinţe verzi certificate de Romania Green Building Council (RoGBC) este mai mică. Proprietarii acestor locuinţe verzi pot acoperi două rate lunare pe an doar din economiile la energie. Raiffeisen Bank a dezvoltat de pildă creditul imobiliar Casa Ta Verde, iar Alpha Bank creditul Alpha Green, care oferă dobânzi mai mici pentru locuinţele verzi certificate.
    „Dacă ar fi să sumarizăm totalitatea beneficiilor achiziţionării unui astfel de imobil prin contractarea unui credit imobiliar verde, putem spune că este o soluţie de finanţare simplă, ce implică o reducere semnificativă a costului locuirii”, spune Eliza Gheorghe, manager dezvoltare si implementare strategie clienţi persoane fizice, în cadrul Raiffeisen Bank. Potrivit Elizei Gheorghe, clienţii care accesează acest tip de produse au un nivel de sofisticare tot mai ridicat: „Putem observa un interes tot mai crescut al clienţilor pentru produse şi servicii responsabile, sustenabile, şi nu doar pentru cele din industria financiar-bancară”.

    Tunari – singura localitate verde
    Iniţiative în direcţia acestor tip de dezvoltări se fac – la nivel incipient – şi de către autorităţile locale. Tunari este în prezent singura localitate de lângă Bucureşti care oferă reducere la impozitul pe clădirile verzi; în 2017, primăria localităţii a acordat o reducere de 50% a impozitului pentru locuinţe, începând cu anul fiscal 2018, pentru fiecare clădire rezidenţială verde (casă verde), încurajând astfel construcţiile de calitate, potrivit Monicăi Ardeleanu.
    Municipalităţi precum Cluj-Napoca, Timişoara, Dej şi recent Iaşi, se numără în rândul administraţiilor locale care încep să încurajeze prin stimulente financiare construcţia de astfel de locuinţe în comunităţile pe care le servesc, potrivit informaţiilor RoGBC. Monica Ardeleanu apreciază că tot mai multe localităţi vor încuraja dezvoltarea pieţei imobiliare verzi întrucât beneficiile pentru comunitate sunt importante. „Astfel de proiecte contribuie la atingerea ţintelor de eficienţă energetică în vederea combaterii sărăciei energetice, dar şi a schimbărilor climatice, permit încurajarea transportului alternativ (cu bicicleta sau maşini electrice), reducerea poluării, protejarea sănătăţii locuitorilor şi creşterea calităţii vieţii.”
    „Mai mult, din punctul nostru de vedere, Tunari este zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen lung, din punct de vedere administrativ şi ca poziţionare”, descrie şi reprezentantul Alesonor motivul pentru care au decis ca proiectul de 100 de milioane de euro anunţat să fie dezvoltat tot aici.
    În afară de reducerea de 50% acordată impozitului pentru locuinţe, începând cu anul fiscal 2018, pentru fiecare clădire rezidenţială verde (casă verde), această localitate, observă el, se dezvoltă încă de la început după un plan urbanistic foarte bine conceput (asigurând străzi mai late, clădiri joase, echilibru estetic în construirea caselor), în comparaţie cu alte zone rezidenţiale care s-au extins haotic, făcând imposibilă oferirea unui stil de viaţă echilibrat din cauza traficului foarte aglomerat, lipsa spaţiilor verzi, a clădirilor foarte apropiate şi multe altele. 

    Noua geografie a Bucureştiului
    Şi Mihai Pătrulescu, senior associate în cadrul Colliers International este de părere că există mai multe zone ce prezintă condiţiile pentru o dezvoltare accelerată, iar Tunari-Otopeni este una dintre zonele cel mai bine poziţionate, având un acces rapid către DN1, Şoseaua Pipera şi viitoarea intrare A3-Petricani. De asemenea, accesul uşor la centrele comerciale existente, viitoarea linie de metrou/ cale ferată, apropierea de pădure şi planul urbanistic vor ajuta la accelerarea ritmului de dezvoltare. Zonele de-a lungul viitoarei conexiuni A3, cum ar fi Ştefăneştii de Jos şi Voluntari, sunt de asemenea bine poziţionate pentru o viitoare dezvoltare. La acestea se adaugă şi zona Siseşti cu un acces rapid către DN1.
    Potrivit lui, zonele din afara Bucureştiului sunt sub-reprezentate în prezent, chiar dacă există un spaţiu considerabil de dezvoltare. „Cred că există patru motive ce stau la baza viitoarei dezvoltări a acestor zone: dimensiunea relativă a suburbiilor, accesul la oraş, centrele comerciale deja existente şi extinderea schemei de transport public.”
    Pătrulescu observă şi că „Bucureştiul este în prezent unul dintre cele mai dense oraşe din Europa, 91% din totalul populaţiei metropolitane trăind în limitele oraşului şi doar 9% locuind în suburbii“. Prin comparaţie, Budapesta are 41% din populaţie în suburbii, Varşovia are 43% din populaţie în suburbiile oraşului, în timp ce Praga deţine 30% din populaţie în suburbii.
    „Din punct de vedere istoric, acest decalaj a fost generat de conexiunile rutiere slabe, însă acest lucru se schimbă”, crede specialistul. Pătrulescu consideră că un al doilea pilon pentru dezvoltarea zonelor din afara Bucureştiului este îmbunătăţirea accesului la oraş. „Diviziunea Nord-Sud a determinat autorităţile publice să optimizeze fluxul de trafic de-a lungul acestei axe. Există acum trei artere majore de acces, DN1-Kisselef-Victoriei, Mihalache-Buzeşti, Aviatorilor-Magheru, precum şi un viitor punct acces planificat pentru A3-Fabrică de Glucoză-Barbu Văcărescu. În general, accesul pe cel puţin una dintre aceste rute va fi crucial pentru un dezvoltator rezidenţial.” Apoi, observă specialistul, Bucureştiul are deja o masă critică de centre comerciale în partea de nord a oraşului, în special prin Băneasa Shopping City sau Promenada Shopping Center. Per total, prezenţa acestor centre comerciale ajută la mutarea centrului de interes al oraşului către nord. Ultimul pilon pentru dezvoltare, crede el, este reprezentat de liniile de tren şi de metrou planificate în zona de nord, acestea făcând legătura dintre oraş şi aeroport. Otopeniul va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei extinderi, linia de metrou asigurând accesul rapid dintre oraş şi zona de birouri Piaţa Presei – Expoziţiei.
    Dezvoltarea acestor suburbii ale Bucureştiului poate fi una dintre  soluţiile pentru câteva dintre problemele Capitalei: faptul că aproape 65% din stocul de clădiri de birouri este situat în Nord, în timp ce zonele din jumătatea sudică reprezintă aproape 70% din populaţie, decalaj geografic care creează o presiune considerabilă asupra traficului, problemă înrăutăţită de sistemul de transport public inadecvat. Alături de aceste zone, dezvoltatorii încearcă să aducă spaţiile de birouri mai aproape de zonele rezidenţiale: zona Centru-Vest este un prim exemplu, cu aproape 200.000 mp deja dezvoltaţi şi alţi 100.000 mp în stadiu avansat. Potrivit estimărilor Colliers International, zona va găzdui aproape 40.000 de angajaţi în următorii ani. La capătul opus al spectrului se află căutarea dezvoltatorilor rezidenţiali de a aduce casele mai aproape de birouri, prin dezvoltări în partea de nord a oraşului, traduse în achiziţii de terenuri în jurul Aviaţiei, Floreasca, Străuleşti, Dimitrie Pomperiu, Expoziţiei, Pipera, Tunari, Otopeni. „Piaţa a confirmat această direcţie, cu o cerere puternică pentru toate proiectele din aceste zone”, observă Mihai Pătrulescu.

    Cele mai verzi oraşe ale Europei
    În timp ce pe plan local, existenţa unui plan urbanistic, precum şi dezvoltările rezidenţiale sustenabile abia prind contur, oraşe nordice precum Copenhaga, Stockholm, Oslo, Amsterdam, manifestă un nivelul de conştientizare ridicat în privinţa acestor măsuri, reflectat în calitatea vieţii. Calitatea vieţii din aceste oraşe este măsurată şi printr-un Green City Index, care include indicatori precum emisiile de dioxid de carbon şi managementul deşeurilor, tipologia transportului, consumul de apă, calitatea aerului, dar şi eficienţa energetică a clădirilor.
    Copenhaga, de pildă, vrea să devină primul oraş fără dioxid de carbon în 2025, iar clădirile daneze sunt printre cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie. „Pentru a putea replica astfel de modele în România sunt necesare ţinte ambiţioase şi politici la nivel naţional şi local care să sprijine reducerea emisiilor de dioxid de carbon, creşterea eficienţei energetice în clădiri, împreună cu promovarea unui stil de viată sănătos şi responsabil care să contribuie la creşterea calităţii vieţii”, consider Monica Ardeleanu. Iar pentru ca acestea să fie implementate eficient, subliniază ea, sunt necesare resurse financiare, mai ales prin atragerea fondurilor private şi cointeresarea părţilor.

    Din 2020, doar locuinţe „verzi”
    Directiva europeană de Eficienţă Energetică a UE pentru 2020, care prevede consum energetic aproape egal cu zero, a fost transpusă în legislaţia naţională. Astfel, conform Ordonanţei nr.13 din 27 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, începând cu 31 decembrie 2018 toate clădirile publice vor fi cu consum aproape zero de energie „nNZEB”, iar din 31 decembrie 2020 şi clădirile private, inclusiv cele rezidenţiale, se vor alinia acestei cerinţe. Prin acestă ordonaţă este stabilit consumul maxim de energie primară şi nivelul maxim de CO2 al clădirilor de locuit, atât individuale cât şi colective, în funcţie de zona climatică în care sunt situate. Consumul maxim de energie primară va fi de 98 kWh/m2/an la casele individuale şi respectiv 93 kWh/m2/an la blocurile de locuinţe situate în zona climatică I. Clădirile rezidenţiale situate în zona climatică II precum Bucureştiul, vor avea un consum maxim de 100 kWh/m2/an (clădiri de locuit colective) şi 111 kWh/m2/an (clădiri de locuit individuale), în timp ce emisiile de CO2 nu vor putea depăşi 27 respecitv 30 kg/m2/an.
    Sursa: RoGBC

    Primul complex rezidenţial verde
    Complexul Amber Gardens din zona Otopeni – Tunari a fost primul complex rezidenţial cu vile certificat Green Homes de catre RoGBC în România, în 2015, şi este în continuare singurul astfel de complex din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Ca urmare a acestei experienţe, dezvoltatorul imobiliar Alesonor şi-a propus să construiască, tot în Tunari, „prima suburbie verde“ din România, ce va cuprinde peste  400 de vile verzi, dezvoltate pe o suprafaţă de 31 de hectare; proiectul va include spatii verzi şi clădiri joase care vor ocupa mai puţin de 15% din toată suprafaţa terenului. 

  • Afaceri de 2,35 milioane euro pentru Workspace Studio în primele 6 luni ale acestui an

    Anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, cu 60% mai mare faţă de 2016, pe fondul evoluţiei pozitive a segmentului IT şi orientarea companiilor din acest sector către soluţii ergonomice de înaltă calitate (scaune, birouri electrice, soluţii acustice).Pentru acest an, Workspaces Studio prognozează o cifra de afaceri de peste 4.5 milioane de euro, în creştere cu minimum 15% faţă de 2017.

    În timp ce în Bucureşti se dezvoltă în continuare peste 90% dintre proiectele de amenajare cu mobilier ergonomic de la Workspaces Studio, Timişoara este oraşul cu cea mai dinamică evoluţie în acest an.

    Principalii factorii care au determinat dinamica pozitivă sunt creşterea interesului companiilor pentru ergonomie şi soluţii acustice de calitate, alături de intensificarea competiţiei pe piaţa muncii, care determină tot mai mulţi angajatori să investească în birouri cu design atractiv.

    „Ergonomia şi sustenabilitatea mobilierului de birou sunt printre cele mai căutate caracteristici la produsele de mobilier. Mai mult ca oricând, clienţii noştri sunt interesaţi de beneficii precum wellbeing, sănătate şi creşterea productivităţii printr-un design al birourilor integrat, la cheie, centrat pe activitatea umană. Este o tendinţă remarcată la nivel internaţional încă de acum câtiva ani, însă adopţia acesteia în România se simte puternic începând cu 2017, în special în segmentul IT, de unde provin 80% dintre clienţii noştri”, declară Horaţiu–Alexandru Didea, managing partner al Workspace Studio.

     

     

  • Cristina Chelărescu, cofondator SANE architecture: “Generaţia mea îşi doreşte mai multă responsabilitate şi un cuvânt de spus în dezvoltarea societăţii”

    Cristina Chelărescu
    Funcţie: cofondator SANE arhictecture
    Oraş de reşedinţă: Paris, Franţa

    Ce presupune jobul dvs. actual şi cum arată o zi obişnuită din viaţa dvs.?
    În unele zile merg la biroul nostru din arondismentul 20, aproape de Place Gambetta, Paris, unde împreună cu echipa SANE, pe care am construit-o în această perioadă, lucrăm la concursuri sau pentru proiectele pe care le avem în curs. 

    Dacă suntem implicaţi în proiecte mai mari, care necesită echipe mai complexe, lucrăm împreună cu agenţiile partenerilor cu care colaborăm în mod obişnuit, X-TU architecture şi Clement Blanchet Architecture (fostă OMA France).  


    Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România
    Ar trebui să se privilegieze consolidarea şi profesionalizarea unor instituţii care să funcţioneze ca reper şi care să atenueze senzaţia de instabilitate. Ordinul Arhitecţilor este un exemplu bun de instituţie care poate schimba România în bine.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

    Mai mult, ar trebui să înceapă să ni se pară inacceptabil să nu fim conduşi de cei mai buni dintre noi.  Ar trebui să luptăm pentru o coeziune mai mare în societate şi în profesii. Neo-liberalismul anilor de tranziţie a generat inegalităţi prea mari (un copil de la ţară are în zilele noastre doar 2% şanse să facă o facultate). Dezvoltarea României nu se poate realiza indvidual, oamenii trebuie să reînveţe să aibă încredere unii în alţii. Şi această încredere nu se poate dezvolta decât dacă construim instituţii puternice şi profesionalizate care să sancţioneze derapajele şi care să ofere repere reale de valori la care să se poată raporta toată lumea. Dacă aş căuta cuvinte cheie, ar fi: încredere, bunăvoinţă şi colaborare.

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?
    La Paris nu am maşină şi nu cunosc pe nimeni care să aibă. La primul meu loc de muncă, din 13 asociaţi, doar unul avea maşină, un Citroën vechi de colecţie. Restul, inclusiv cel mai în vârstă dintre ei (care avea peste 80 de ani), veneau la birou cu metroul sau cu bicicleta. Dar Parisul are un angajament real pentru reducerea poluării, autobuzele funcţionează bine pe benzi dedicate, metrourile vin des şi staţiile sunt aproape una de alta. 

    Pe vremea când eram studentă, timpul necesar să ajung la Universitate la cursuri era acelaşi dacă mergeam pe jos, cu maşina sau cu metroul, din cauza legăturilor proaste. Doar investiţia inteligentă a autorităţilor în mijloacele de transport va echilibra traficul şi va rezolva problema parcărilor în Bucureşti.

    Cafeaua mi s-a părut întotdeauna mai bună la Bucureşti decât la Paris. Cred că apropierea de Orient a setat nişte standarde mai ridicate pentru calitatea cafelei în România. Chiar şi bunica mea, dintr-un sat din Oltenia, avea propria reţetă şi o pasiune reală pentru cafea. Scena culinară din România are o oarecare simplitate faţă de Paris, firească de altfel ca urmare a diferenţelor economice, dar e vibrantă şi creativă.

    Cei care vor să schimbe lumea: Cristina Chelărescu a plecat din ţară în 2009, pentru că după doi ani de experienţă locală a înţeles că lucrând la nivel internaţional va găsi orizonturi mai largi de dezvoltare şi va putea învăţa mai mult. Astăzi locuieşte la Paris, unde este partener fondator al biroului de arhitectură SANE architecture.

    „Am terminat Facultatea de Arhitectură în cadrul UAUIM − Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu – în 2007. Am lucrat o perioadă de aproape doi ani într-o firmă mică din România (DaSein Architecture) cu nişte oameni extrem de pasionaţi, de la care am învăţat foarte mult. În 2009 m-am mutat la Paris, unde am lucrat pentru câţiva arhitecţi cunoscuţi internaţional”, povesteşte ea. În paralel, împreună cu asociatul său Traian Bompa, participa la concursuri deschise, singurele la care aveau acces atunci. A fost o perioadă destul de intensă, în care a învăţat enorm, după cum spune chiar ea. „În timpul săptămânii lucram în agenţiile la care eram angajaţi − în mare parte la concursuri internaţionale; serile şi în weekend lucram la concursuri în nume propriu.”

    Primul semn că ritmul acesta de muncă era justificat a venit în 2013, când au câştigat locul 2 la concursul internaţional pentru Muzeul Antichităţilor Submarine din Pireu, Grecia. Tot în 2013 au fondat agenţia SANE architecture şi au continuat participarea la concursuri internaţionale. „În 2015, propunerea noastră pentru extinderea monumentului brutalist Preston Bus Station (din Manchester, Marea Britanie) a câştigat locul 2, iar un an mai târziu am fost finalişti la concursul internaţional Moscow Metro Station pentru amenajarea unei staţii de metrou din Moscova.” Mai mult, în 2014 şi 2015 proiectele biroului de arhitectură fondat de Cristina Chelărescu şi partenerul său au primit premii pentru inovaţie la MIPIM Future Project Awards la categoriile Office şi Cultural Regeneration în cadrul salonului Le Marché international des professionnels de l’immobilier de la Cannes.

    „Recent am fost finalişti la apelul la inovaţie Inventons la Metropole du Grand Paris împotriva unor firme internaţionale importante ca MVRDV, Manuelle Gautrand Architecture şi AS Architecture Studio. Noi am venit cu o soluţie de finanţare inovativă pentru proiecte rezidenţiale.” Nu se gândeşte să se întoarcă în ţară, deşi îi e dor de familie şi de prieteni. Vine destul de des încât să nu fie cu adevărat o problemă. Mai mult, spune că nu îi e dor de lipsa de respect a oamenilor pentru profesionişti; de diluarea specializărilor; de lipsa de încredere în sistem, având ca efect izolarea fiecărui individ care trebuie să înţeleagă singur în ce profesionist poate avea încredere, cine ce trebuie să facă, cine pentru ce este responsabil.

    „Se creează un mediu instabil şi bănuitor care te extenuează. Mai mult, dincolo de administraţia mai prietenoasă şi de clienţii mai educaţi, Parisul ne oferă accesul la un know-how superior din partea colaboratorilor obişnuiţi ai arhitecţilor (economişti, ingineri, scenografi), dar şi posibilitatea unor proiecte cu o preocupare deosebită pentru dezvoltarea durabilă şi tehnologiile verzi.”

    Totuşi, în ultimul an, ea şi partenerul său au fost implicaţi în câteva studii şi proiecte în Bucureşti, Satu Mare şi Târgu-Mureş, aşa că au păşit pe pământ românesc o dată la două luni sau chiar mai des. „Nu ştiu dacă se consideră o revenire, dar adevărul este că am fost foarte fericită să văd că ceea ce am învăţat până acum e apreciat şi acasă.”

    De altfel, remarcă la România o serie de schimbări în ultimii ani, o preocupare mai mare pentru implicarea în politică, în activităţi sociale. „Este probabil efectul faptului că generaţia mea, care a prins mai puţin sau deloc din comunism, îşi doreşte mai multă responsabilitate şi un cuvânt de spus în dezvoltarea societăţii.”

    Şi totuşi, concentrarea SANE architecture nu este doar pe România, pentru că asta ar limita activitatea agenţiei. De altfel, compania s-a implicat recent într-o serie de proiecte comerciale de scară mare la Geneva şi în China împreună cu X.TU architects. Mai mult, pe pieţe dezvoltate din Occident, cum este cazul Franţei, există accesul la comenzi publice (şcoli, spitale, campusuri universitare, clădiri administrative şi culturale, infrastructură). „În Franţa aceste comenzi sunt foarte concurenţiale, dar deschise şi accesibile (aproximativ 50% din piaţa proiectelor de arhitectură), pe când în România sunt complet inexistente. Lipsa de acces deschis şi corect la comanda publică este o pierdere reală pentru arhitectură, dar şi pentru societatea românească în general.”

  • Cea mai IMPORTANTĂ bancă din Europa începe investiţii MASIVE în autostrăzile şi căile ferate din România. Ce proiecte sunt pe listă

    În cadrul ultimei sale vizite la Bucureşti, cu ocazia celui de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, din perioada 17-18 septembrie, preşedintele BERD Suma Chakrabarti a precizat că instituţia financiară internaţională vrea să crească nivelul investiţiilor în România.

    „Vedem un mare potenţial de creştere a investiţiilor aici. România se dezvoltă în cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană (UE). Pentru a sprijini creşterea economică şi pentru a ajuta convergenţa nivelurilor de venit cu cele ale economiilor mai avansate din UE, ţara are nevoie de investiţii majore pentru extinderea, modernizarea şi menţinerea infrastructurii. BERD este interesată să finanţeze proiecte de investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară şi să ajute la privatizarea întreprinderilor de stat”, a declarat preşedintele BERD, Suma Chakrabarti.

    Până în prezent, BERD a investit în România peste 8 miliarde de euro, iar în cursul anului trecut, Banca a finanţat proiecte în valoare de 550 de milioane de euro.
    Pe de altă parte, pentru a putea creşte valoarea investiţiilor din România, preşedintele Chakrabarti a cerut autorităţilor române să intensifice reformele care ar duce la deblocarea dezvoltării infrastructurii. Liderul BERD, a apreciat activitatea companiei de apă RAJA Constanţa ca un exemplu de success pentru transformarea infrastructurii municipale.

    „BERD colaborează cu RAJA din 1994, susţinând compania să devină cel mai dezvoltat operator regional de apă şi canalizare, ce deserveşte trei milioane de locuitori, în opt judeţe”, se apreciază în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Andrei Frunză, CEO Clever Taxi: „Timpul este singura resursă pe care fiecare dintre noi o vinde cu adevărat”

    Experienţa sa profesională include, de asemenea, poziţii de management în proiecte de online payments, digital publishing şi marketplaces. În urmă cu 15 ani el şi-a început cariera la Ziarul Financiar. Clever Taxi a fost fondată în 2010 şi este prima aplicaţie de e-hailing din România care permite plata cursei cash sau cu cardul. Cu un milion de utilizatori şi peste 20.000 de şoferi înregistraţi, Clever Taxi a revoluţionat mobilitatea urbană din România. Compania are peste 50 de angajaţi şi este disponibilă în peste 20 de oraşe din România. Compania a fost fondată de Mihai Rotaru şi Alex Dumitru în 2010, iar în iunie 2017 a fost achiziţionată de mytaxi, divizie a grupului german Daimler, într-o tranzacţie de peste 10 milioane de euro. Clever Tech, compania din spatele aplicaţiei, a avut în 2017 afaceri de 3,5 mil. lei, dublu faţă de anul precedent, şi o pierdere netă de 0,6 mil. lei.
    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?
    Criza economică a fost un moment dificil. Businessuri din industrii cheie, care raportau până atunci realizări spectaculoase şi depăşiri ale ţintelor an după an, s-au regăsit dintr-o dată într-un mediu în care preţurile şi cererea au scăzut dramatic şi care nu mai semăna cu peisajul economic de până atunci. Niciun manager nu cred că a avut o asemenea criză în agendă şi puţini au fost pregătiţi pentru ce a urmat. În 2009 am învăţat cât de importantă este flexibilitatea în business.
    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?
    Eficienţa operaţională a fost atunci punctul de concentrare a tuturor managerilor, indiferent de industrie şi de companie. Practic, ADN-ul fiecărei companii a trebuit analizat în detaliu şi recalibrat conform noilor condiţii de piaţă, optimizarea devenind atunci esenţială. Încă mai avem de reconstruit după această criză, deşi parametrii macroeconomici ne spun că am atins noi maxime istorice.
    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?
    A greşi este un lucru firesc, perfect acceptabil atunci când încerci lucruri noi, când îţi asumi riscuri calculate, când te dedici proiectelor pe care ţi le-ai asumat. Cred cu tărie în modelul de învăţare bazat pe „trial and error”. Învăţarea, progresul în general sunt procese incrementale, ce implică succesiuni de încercări şi eşecuri.
    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?
    Am fost dintotdeauna pasionat de baschet şi
    mi-ar fi plăcut să fac performanţă în acest sport.
    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?
    Nu aş alege niciodată un job „călduţ”. Genul acela din care să ieşi la pensie şi unde nu te doare capul. Timpul este singura resursă pe care fiecare dintre noi o vinde cu adevărat, într-un fel sau altul. A-ţi investi timpul în proiecte care te bucură şi care te fac fericit mi se pare premisa fundamentală pentru orice alegere profesională.
    CE SFAT AŢI DA TINERILOR LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?
    Să creadă cu tărie în visurile şi soluţiile proprii. Dar să trateze orice proiect cu seriozitate şi implicare, să înveţe constant şi să „fure” mereu lucrurile bune de la cei din jur.

    PREFERINŢE:
    CUVÂNT:
    Încredere. Pentru că reprezintă ingredientul principal al oricărei echipe.
    CARTE:
    „Idiotul”, romanul extrem de complex pe toate palierele al lui
    F.M. Dostoievski.
    PERSONALITATE:
    Elon Musk, pentru versatilitatea în antreprenoriat, viziunea fascinantă despre viitor şi business şi misiunea asumată de a schimba lumea prin inovaţie.

  • Căutând prin lumea digitală

    Urmărind Searching, ai sentimentul că tragi cu ochiul la cineva care lucrează pe calculator. Nu e prima oară când un regizor „se joacă“ cu acest concept: Unfriended sau Open Windows au fost proiecte similare. Cu toate acestea, Searching reuşeşte să inducă o stare de nelinişte spectatorului, iar asta e de apreciat.
    Aflat la debutul său în calitate de regizor, Aneesh Chaganty – care semnează şi scenariul – dezvoltă întreaga poveste pe realitatea lumii digitale în care trăim şi care ne influenţează, într-o mare măsură, viaţa de zi cu zi. El nu judecă dependenţa noastră, ci o prezintă aşa cum e.
    Nu e un film în care să ne întâlnim cu personaje negative în forma unor hackeri sau hărţuitori, ci doar cu pericolele care există la tot pasul în lumea digitală. Evident, lucruri precum lipsa intimităţii sau expunerea în social media sunt elemente centrale, dar regizorul arată şi părţile bune ale digitalizării; aducerea acestora la un loc este ceea ce transformă producţia într-una reuşită.
    Searching prezintă povestea lui David (John Cho), tatăl unei fete de 16 ani care a dispărut. Primele scene explică relaţia dintre cei doi, iar modul inedit în care acestea sunt realizate ilustrează perfect intenţiile regizorului. În loc să vadă fotografii vechi sau filmări alb-negru, spectatorul ia parte la intrarea fetiţei în lumea digitală: primul cont de utilizator pe calculator, primul cont pe reţelele sociale, primul apel FaceTime către tatăl ei – o viaţă povestită prin intermediul tehnologiei.
    Într-o bună zi, fetiţa nu mai vine acasă, iar poliţiştii ajung la concluzia că ea a fugit. David nu e însă convins de raportul lor, aşa că decide să investigheze chiar el ce s-a întâmplat cu fiica sa. De aici, lucrurile încep să semene extrem de mult cu realitatea în care trăim: unde căutăm atunci când vrem să aflăm ceva, orice, despre o anumită persoană?
    Fără a da mai multe detalii, o să menţionez doar că filmul exprimă extrem de coerent modul în care tehnologia a schimbat obiceiuri simple, aşa cum ar fi discuţiile cu prietenii sau păstrarea unei fotografii într-un album.
    Prezentat în premieră la Festivalul de Film Sundance, în luna ianuarie, Searching a fost lansat pe marile ecrane la sfârşitul lunii august. Fără a avea pretenţii în ceea ce priveşte încasările, filmul a fost extrem de bine primit de critici şi va ajunge şi în cinematografele de la noi în această toamnă.
    Închei prin a spune că Searching e un film care merită lăudat, atât pentru unghiul de abordare a poveştii, cât şi pentru prezentarea onestă a lumii digitale în care ne petrecem o mare parte a timpului.

    Nota: 8/10

  • Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale

    Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

    „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.

    Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai aşteptate proiecte din România a primit UNDĂ VERDE şi o finanţare de 1,4 miliarde de euro

    Cofinanţarea va fi asigurată din împrumut de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională, dar şi din fonduri de la bugetul statului. „În acest moment au loc negocieri privind valoarea maximă a fondurilor nerambursabile care pot fi alocate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, iar valoarea finală depinde şi de discuţiile dintre autorităţile române, Comisia Europeană şi Agenţia Internaţională de Cooperare a Japoniei”, anunţă Ministerul Transporturilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro