BusinessMagazin

Tag: produse

  • Românii, tot mai interesaţi de alimentaţia bio. O companie de profil anunţă că şi-a dublat cifra de afaceri în 2020

    Republica Bio, unul dintre principalii jucători de pe piaţa produselor bio şi naturale din România, a înregistrat în 2020 dublarea cifrei de afaceri şi anunţă primul an cu profit, în valoare de 270.000 lei. Vânzările companiei au atins anul trecut valoarea de 6,4 milioane de lei, iar proiecţia pentru 2021 prevede o creştere cu minimum 50%.

    „Republica BIO investeşte continuu, suntem o companie stabilă cu potenţial major de creştere, dovadă fiind ultimii doi ani în care cifra de afaceri a crescut cu o medie ponderată de 77%”, spune Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO.

    Numărul clienţilor noi a crescut cu 75% în 2020 faţă de 2019, categoriile care au înregistrat cele mai ridicate vânzări fiind produsele alimentare, cu o creştere de 92% faţă de anul precedent, produsele apicole, cu 127%, superalimentele, cu 97%, şi suplimentele alimentare cu 161%.

    Pentru a susţine scalarea rapidă a businessului, compania a făcut anul trecut şi o serie de investiţii, printre care se numără mutarea depozitului într-o nouă hală cu o capacitate de cinci ori mai mare decât cea anterioară, investiţii continue în soluţii tehnologice ce pun clientul în centrul procesului de fulfillment şi aplicaţii de automatizare ce folosesc inteligenţa artificială.

    Reprezentanţii businessului spun că strategia companiei s-a bazat pe trei piloni de creştere: diversificarea portofoliului de produse al magazinului online, mărirea gamei de produse organice şi extinderea distribuţiei pentru produsele Republica Bio.

     

     

  • Ce rezultate financiare a înregistrat Nestlé la nivel global în trimestrul I/2021. Ce categorii de produse sunt căutate în pandemie

    Nestlé, una dintre cele mai importante companii de produse alimentare şi băuturi din lume, anunţă rezultatele financiare înregistrate la nivel de grup pe trimestrul I din 2021, raportând o creştere organică de 7,7%, cu o creştere internă reală (RIG) de 6,4% şi pricing de 1,2%. Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea s-a bazat pe activităţile derulate în majoritatea zonelor geografice, fiind susţinută de semne timpurii de revenire din partea canalelor de vânzare out-of-home, pricingul îmbunătăţit şi cote de piaţă în creştere.

    Schimbul valutar a redus vânzările cu 5,3% din cauza aprecierii continue a francului elveţian faţă de majoritatea monedelor. Reducerea investiţiilor au avut un impact negativ de 1,0%. Prin urmare, vânzările totale raportate au crescut cu 1,3%, până la 21,1 miliarde de franci elveţieni (faţă de 20,8 miliarde CHF în aceeaşi perioadă a anului 2020).

    Zona Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (EMENA)

    Creşterea organică a atins 4,4%, cu un RIG puternic de 3,8% susţinut de un mix favorabil. Pricingul a devenit pozitiv, contribuind cu 0,6%. Reducerea investiţiilor nete a scăzut vânzările cu 3,7%. Schimbul valutar a afectat negativ vânzările cu 2,8%. Vânzările raportate în zona EMENA au crescut cu 2,1% la 5,2 miliarde de franci elveţieni. Zona EMENA a raportat o creştere organică de o singură cifră, cu o bază mare de comparaţie cu anul 2020. Fiecare regiune a înregistrat o creştere pozitivă, cu un impuls puternic în Rusia, Turcia, Regatul Unit şi Italia. Zona a continuat să vadă câştiguri de cote de piaţă pe scară largă, inclusiv la categoriile hrană pentru animale de companie, cafea, produse alimentare pe bază de plante şi nutriţie pentru sugari.

    Pe categorii de produse, principalele motoare de creştere au fost cafeaua şi Purina PetCare, alimentate de impulsul continuu în comerţul electronic şi lansările de produse noi. Cafeaua a înregistrat o creştere de două cifre, cu o cerere puternică pentru produsele Nescafé şi Starbucks. Vânzările Purina PetCare au crescut la o rată de două cifre, determinate de brandurile premium din portofoliu. Produsele culinare a înregistrat o creştere ridicată de o singură cifră.

    Categoria Dulciuri a raportat o creştere redusă cu o singură cifră, cu evoluţii puternice ale vânzărilor în Franţa şi Rusia. Alimentele pentru sugari au înregistrat o creştere negativă din cauza stocurilor consumatorilor din martie anul trecut şi a ratei mai scăzute a natalităţii în contextul pandemiei.

  • Rucsandra Hurezeanu, Fondator Ivatherm: În contextul pandemiei, clienţii caută mai mult produse de farmacie, în timp ce segmentul de parfumuri şi makeup a scăzut

    Industria produselor cosmetice a suferit în unele privinţe în pandemie şi există anumite tendinţe noi care se remarcă, un exemplu fiind interesul crescut pentru produse cosmetice vândute în farmacie, a spus Rucsandra Hurezeanu, Fondator Ivatherm la ZF Videoconferinţa IMM. Vaccin pentru IMMunitate.

    ”Noi am avut un an bun, am crescut cu 30% în 2020. Am crescut şi pe piaţa locală şi la export. Local am crescut cu 10-15%”.

    Ea a precizat că pandemie a avut impact la nivel de industrie şi se observă anumite tendinţei noi în piaţă.

    ”Oamenii caută produse de farmacie, sigure şi eficiente, naturale. Parfumeria, makeupul au scăzut, dar produsele de farmacie cresc”.

    În paralel, este un proces de  digitalizare accelerată a brandurilor, în condiţiile în care comerţul online creşte accelerat.

    ”Se deschid magazine de e-commerce. Se merge mult spre schimbarea ambalajelor, pentru a fi mai prietenoase cu natura, reciclabile”.

    Ivatherm are o reţea de distribuţie extinsă, produsele fiind prezente în multe reţele de magazine. Strategia companiei nu prevede şi deschiderea unui magazin propriu.

    ”Noi suntem prezenţi în foarte multe puncte de vânzare, iar un magazin propriu nu face parte din modelul nostru de business. Am putea avea un magazin flagship, dar nu ar genera o creştere mare a vânzărilor”.

    Printre tendinţele remarcate în pandemie este şi orientarea consumatorilor spre produse locale, din solidaritate, dar şi din cauza problemelor legate de transport.


     

  • Când dispar din magazine articolele de plastic de unică folosinţă?

    Parlamentul European a adoptat acum doi ani o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosinţă, bunuri care au un impact puter­nic negativ asupra mediului.

    „Restricţiile de piaţă şi marcarea re­gu­lilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerinţele de pro­iec­tare a produselor pe­ntru sticle se aplică înce­pând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de res­­pon­sa­bilitate extinsă a pro­du­cătorului se aplică de la 31 decembrie 2024“, spun re­pre­zentanţii companiei de audit şi con­sul­tanţă PwC într-un articol pe site-ul propriu.

    Mai exact, de la începutul lui iulie se interzice comercializarea de produse speci­fice din plastic, respectiv tacâmurile şi farfuriile de unică folosinţă, beţişoarele de urechi, paiele/beţele pentru agitat băuturi, beţele care se ataşează baloanelor, pro­du­sele realizate din materiale plastice degra­dabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

    În acest sens, statele membre trebuie să adopte legislaţia privind măsurile impuse pentru interzicerea sau restricţionarea comercializării produselor din plastic. Între timp însă, agenţii economici au început deja să-şi adapteze stra­te­gia de afaceri în funcţie de prevederile Directivei de plas­tic, spun reprezentanţii PwC.

    Spre exemplu, în mai 2021 Auchan România va sista vânzarea veselei din plas­­tic de unică folosinţă şi va elimina am­ba­la­je­le din plastic pentru toate pre­pa­ra­tele co­man­date la pachet. În acelaşi timp, com­­pa­nia a început să dezvolte o ga­mă pro­prie de alternative reu­ti­li­za­bile. 

    Potrivit studiilor com­paniei, la nivel mondial, industria alimentară con­­sumă cea mai mare can­titate de plastic în fabricarea am­ba­lajelor, 72% dintre aces­­tea nefiind recu­perate vreodată şi ajun­gând în natură.

    Iniţiative similare au anunţat şi alţi retaileri, unii chiar înainte ca UE să adopte această directivă. Un exemplu este REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, compania ce deţine re­ţelele Kaufland şi Lidl. Câteva dintre acţiunile ce fac parte din această strategie sunt scoaterea de la vânzare a articolelor de plastic de unică folosinţă precum ta­câ­muri, farfurii şi pahare, în 2019, şi a sa­coşelor de unică folosinţă din plastic con­venţional, în 2018, prin care compania esti­mează că sunt economisite anual apro­ximativ 598 de tone de plastic.

    În plus, în anul 2019, Lidl România a înlocuit pungile din plastic subţire pentru cântărirea fructelor şi legumelor cu o alternativă din material compostabil şi biodegrabdabil, iar la începutul lui 2020 a introdus şi săculeţi reutilizabili pentru fructe şi legume, încurajând astfel clienţii să adopte un comportament responsabil faţă de mediu. Astfel de săculeţi au fost introduşi în ofertă şi de alţi retaileri precum Mega Image sau Kaufland.

    Mai mult, de la începutul anului 2021 Lidl taxează fiecare pungă de plastic de la raionul de fructe şi legume cu 0,09 lei (nouă bani), parte a aceeaşi strategie de a reduce consumul de plastic. Kaufland a luat o măsură similară în 2019.

    „Fiind oferite în mod gratuit atâta timp, ne-am consolidat obiceiul de a considera pungile de unică folosinţă fără valoare şi de aceea să le folosim excesiv, să le irosim, fără să ne gândim că ele au un impact de mediu. Generăm foarte multe deşeuri şi este timpul să ne schimbăm obiceiurile la cumpărături. Am listat pungi biodegradabile, însă nu le vom oferi gratuit, din dorinţa de a limita irosirea lor şi a transmite clienţilor un mesaj de responsabilitate“, declara în 2019 Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs Kaufland România.

    Astfel, retailerii mari au început deja de mai multă vreme să elimine produsele din pastic de unică folosinţă din magazine. Deadline-ul oficial e foarte aproape însă pentru toată lumea, 3 iulie.

     

  • Cum a reuşit o fetiţă de 13 ani să facă milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    Adolescenta a lansat Me & The Bees Lemonade în 2009, pe când avea doar patru ani. După ce a fost înţepată de o albină, fetiţa a dorit să afle mai multe despre aceste insecte şi aşa i-a venit ideea de a prepara limonadă cu miere după o reţetă din anul 1940, care îi aparţinea bunicii sale. Iniţial, aceasta a vândut limonadă în faţa casei unde locuieşte cu părinţii săi în Austin, SUA. Afacerea a luat avânt în 2015, când Ulmer a obţinut un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul de hipermarketuri Whole Foods Market, care prevedea ca fata să aprovizioneze 55 de magazine ale retailerului cu brandul său de limonadă. Ea a câştigat o serie de competiţii şi a fost premiată inclusiv de preşedintele Barack Obama, cu puţin înainte ca acesta să ocupe actuala funcţie din fruntea SUA.

    “Câteodată trebuie să lipsesc la şcoală pentru a participa la interviuri sau la unele emisiuni TV. Alteori sunt nevoită să ratez prezentări importante deoarece am proiecte ample de pregătit pentru la şcoală”, povesteşte Ulmer pentru BBC.

    Părinţii săi au învăţat-o cât de important este să protejeze albinele şi despre rolul crucial pe care acestea îl joacă în acestora în polenizare şi în lărgirea ecosistemului. Asta a inspirat-o pe Ulmer să doneze o parte din veniturile businessului său organizaţiilor care se ocupă de protejarea albinelor. După ce a obţinut un contract cu o pizzeria locală, adolescent donează regulat 10% din profit.

    D’Andra şi Theo, părinţii adolescentei, au în spate o experienţă îndelungată în marketing şi vânzări dar, cu toate acestea, ei nu cunoşteau deloc domeniul industriei alimentare atunci când fetei i-a venit ideea afacerii cu limonadă . Au învăţat însă pe parcurs, alături de fiica lor, care îi consideră acum “co-CEO” în cadrul businessului.

     

  • Care este, de fapt, cel mai important produs de export al României. Sigur nu ghiceşti

    România nu mai este grânarul, ci tabachera Europei. Tutunul a devenit cel mai exportat produs alimentar, iar valoarea ţigărilor vândute în străinătate a depăşit-o pe cea a grâului şi porumbului.

    Din datele furnizate de către Institutul Naţional de Statistică reiese faptul că în anul 2020 produsele din tutun au reprezentat peste jumătate (53%) din totalul exporturilor de produse alimentare, băuturi şi tutun.

    Valoarea totală a exporturilor de produse din tutun prelucrat, adică ţigarete şi produse din tutun încălzit, în anul 2020 a fost de 1,37 miliarde euro, cu 45% mai mult decât anul precedent.

    Valoarea exporturilor de produse din tutun (ţigări şi tutun încălzit) a depăşit valoarea exporturilor de grâu (845 milioane euro) sau porumb (1,1 miliarde euro).

    Această diferenţă este cu atât mai semnificativă cu cât ţigările sunt produse finite, în timp ce cerealele sunt exportate ca materie primă, arată BAT România, scrie stirileprotv.ro

    Exporturile de tutun au adus 1 miliard de euro la balanţa comercială a României

    Valoarea totală a importurilor de tutun brut şi prelucrat a fost de circa 355 de milioane euro, ceea ce înseamnă că tutunul a avut o contribuţie pozitivă la balanţa comercială a României de aproape 1 miliard de euro.

    „Aproape 60% din producţia fabricii noastre din Ploieşti este exportată. Acest lucru a fost posibil datorită investiţiilor constante din ultimii ani, care au depăşit pragul de 500 de milioane de euro şi care ne-au permis să ne dublăm capacitatea de producţie în ultimii ani”, a declarat Ileana Dumitru, de la British American Tobacco.

  • Cum a ajuns statul român să susţină producţia din China: după importuri de măşti şi echipamente medicale, acum susţine importul de maşini produse în China

    Ministerul Mediului vrea să dubleze bugetul programului Rabla Plus, prin care sunt subvenţionate maşinile electrice şi hibride cu alimentare de la priză la 400 mil. lei, suficient pentru circa 6.600 de maşini electrice şi 5.000 de plug-in hybrid, în timp ce pentru programul Rabla Clasic vor fi subvenţionate aproape 60.000 de maşini.

    Dublarea volumului programului Rabla Plus are loc la trei zile de la debutul modelului Dacia Spring pe piaţa locală odată cu deschiderea comenzilor. Pentru Spring în zilele de sâmbătă şi duminică s-au înregistrat peste 4.000 de comenzi, adică aproape cât toate vânzările de electrice din 2019 şi 2020 la un loc. Mai mult, maşina care costă 18.100 de euro este promovată cu un preţ de 7.700 de euro după subvenţiile oferite prin Rabla şi Rabla Plus.

    Statul român va subvenţiona mai bine de jumătate din preţul unei maşini produse integral în China şi proiectate în Franţa, Dacia Spring fiind un Renault K-ZE conceput pentru pieţe low-cost vândut în Europa sub logo Dacia. Dacă în cazul programului Rabla Clasic, unde Dacia reprezintă circa 40% din vânzări, iar cu marca Renault grupul francez trece de 50% cotă cele mai multe maşini sunt modele Logan produse la Mioveni, în cazul Rabla Plus este subvenţionat un automobil care nu are niciun impact asupra industriei româneşti sau europene, fiind importat din China.

    Grupul Renault nu şi-a manifestat interesul de a produce local un model electric, iar planurile francezilor de a creşte capacitatea uzinei de la 350.000 la 406.000 de unităţi, iar modelul Sandero a fost mutat integral în Maroc, la Tanger. Dacă la început de 2020 Renault producea cinci modele Dacia în România, în prezent mai produce trei.

    În cadrul unei conferinţe a Ministerului Mediului, Tanczos Barna, ministrul mediului, a precizat că prima de casare în programul Rabla Clasic va creşte de la 6.500 la 7.500 de lei, în condiţiile în care din cauza devalorizării leului prima de casare nu mai reprezenta suma de 1.500 de euro, ci aproape 1.300 de euro. În cazul hibridelor, ecobonusul creşte de la 2.500 la 3.000 de lei, iar în cazul maşinilor pe GPL acesta creşte de la 1.000 la 1.500 de lei. În total, programul Rabla Clasic are un buget de 440 mil. lei în 2021, faţă de 405 mil. lei în 2020.

    Maşinile electrice sau hibride câştigă tot mai mult teren, în timp ce cota dieselului se micşorează tot mai mult. Dacă anii anteriori dieselul avea şi peste 60% din piaţă, în prezent, la nivelul primelor două luni acesta a reprezentat doar un sfert din vânzări.

    Mai mult, noile generaţii ale Dacia Logan şi Sandero vin exclusiv cu motorizări pe benzină sau şi pe GPL, iar producţia de la Craiova este reprezentată în mare parte de motorul EcoBoost de 1,0 litri, atât în versiune normală cât şi în cea hibridă.

    În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, ponderea auto-turismelor pe benzină a înregistrat o scădere importantă (-5,5pp) similară din 2020, ajungând, astfel, la o pondere de 60,8%. In ceea ce priveşte motoare diesel, acestea înregistrează o scădere de doar 1,9pp faţă de primele deţinând, însă, o cotă de doar 26,1% din total, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) pe baza cifrelor de la înmatriculări.

     

  • Creştere de 40% în pandemie pentru un business axat pe produse de maternitate

    MamaBoutique.ro, un magazin dedicat mamelor şi perioadei maternităţii, a reuşit să înregistreze o creştere de 40% a cifrei de afaceri în anul 2020.

    „Ne-am revenit rapid în T4 al anului pandemic, cu o creştere de 40% faţă de anul anterior. Am dezvoltat produse noi, precum colecţiile proprii”, un alt motor de creştere fiind colecţia de baldachine, a declarat Claudia Ştirbei, proprietar MamaBoutique. 

    Antreprenoarea spune că are şi o serie de produse inovatoare în portofoliu. Un exemplu în acest sens este o alternativă revoluţionară pentru alăptare cu ajutorul pompei de sân, „singura pompă de sân electrică smart din piaţă, premiată la Mother & Baby Award UK, ce are ca principale avantaje tehnologia inteligentă Touch Screen şi designul uşor şi portabil”. Compania mai are în portofoliu un pătuţ 4 în 1, ce dispune de trei mărimi diferite într-un singur set şi care poate fi folosit pentru cel puţin 7 ani.

  • Daniel Gross, retailerul Penny: Apetitul consumatorilor pentru produse „made in Romania“ nu are în spate dorinţa de a ajuta economia locală, ci e mai degrabă legat de gust

    Orientarea clienţilor către produse realizate local datează de mai mulţi ani, însă fenomenul s-a remarcat cu atât mai mult în 2020, în pandemie, când în primele luni de lockdown au apărut probleme de transport şi logistică, ast­fel că marfa adusă de peste hotare a fost în­târziată sau chiar blo­cată, producătorii ro­mâni fiind nevoiţi să suplinească lipsurile.

    Orientarea clienţilor către produse realizate local datează de mai mulţi ani, însă fenomenul s-a remarcat cu atât mai mult în 2020, în pandemie, când în primele luni de lockdown au apărut probleme de transport şi logistică, ast­fel că marfa adusă de peste hotare a fost în­târziată sau chiar blo­cată, producătorii ro­mâni fiind nevoiţi să suplinească lipsurile.

    „Nu ştiu dacă au fost consumatorii cei care au cerut mai multe bunuri româneşti în 2020 sau au fost ei forţaţi de împrejurări să le consume. În martie au apărut blocaje de marcă astfel că oamenii au avut oportunitatea să descopere şi altceva“, spune Daniel Gross, executivul român ce conduce operaţiunile locale ale discounterului german Penny, ce are în România o reţea de circa 280 de magazine.

    De altfel, s-a vorbit în mai multe rânduri despre faptul că pan­­demia ar putea duce la o inver­sare a fenomenului de globalizare şi astfel la o orientare mai mare a consumatorilor către branduri locale. Acest fenomen nu e specific României, ci este mai degrabă unul global.

    „Nu ştiu dacă pandemia i-a făcut pe români mai patrioţi, dar cred că a creat oportunităţi de a consuma articole substituibile. În general, trendul de orientare către made in RO nu este unul nou. Ce a făcut pandemia a fost să deschidă şi mai mult apetitul prin oportunităţile apărute. Astfel, pe viitor cred că oamenii vor fi mai patrioţi şi nu doar la noi. Se va remarca o localizare, o apropiere de rădăcini.“

    Executivul adaugă că acest feno­men nu are legătură cu dorinţa oamenilor de a ajuta economia locală, ci mai degrabă are de-a face cu faptul obişnuinţa, cu gustul. Plus că a crescut încrederea în produsele româneşti, a căror imagine s-a îmbunătăţit consi­derabil.

    „Nu mai sunt diferenţe faţă de produsele venite din afară“, explică Daniel Gross.

    În cazul Penny Market, majoritatea furnizorilor (80%) sunt români, iar cea mai mare parte a sortimentului permanent (circa 60%) e realizat local. Mai mult, cifrele sunt în creştere.

    Totuşi, ţinta companiei e ca 60% din sortiment să se încadreze în principiul tripluRO, adică nu fie doar realizat local, ci să aibă şi materia primă din România, iar procesarea intermediară să se facă tot aici.

    „E ceva mai mult de muncă, dar vrem să ne dezvoltăm în România împreună cu partenerii locali. E un plan pe termen mai lung, până în 2023.“ Această strategie vizează şi mărcile private.

    Cele mai puternice mărci private Penny astăzi sunt Boni şi Penny Punct, iar pe locul al treilea este Hanu Boieresc, o marcă lansată în 2016 cu produse strict made in România.

    Acesta din urmă e totodată brandul care va creşte cel mai mult în perioada următoare, potrivit oficialilor companiei.

    Mărcile private au ajuns să contribuie cu 30% la businessul discounterului Penny. În cinci ani au câştigat 8%, iar ţinta e ca ele să ajungă la 35% din cifra de afaceri până în 2023. Daniel Gross spune că e o ţintă realizabilă, mai greu va fi să se obţină „eticheta“ de triplu RO.

    Retailerul Penny, activ pe segmentul de discount, a încheiat anul trecut cu o creştere a cifrei de afaceri chiar peste cea din 2019 când businessul a postat un plus de 15% până la aproape 4 mld. lei.

    Discounterul german Penny are circa 280 de magazine în România după ce anul trecut a inaugurat 20 de unităţi noi. Pentru 2021 compania va accelera uşor ritmul pentru a atinge pragul de 300 de magazine. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, compania şi-a bugetat o nouă creştere, însă estimările sunt prudente, avansul fiind de sub 10%.

     

     

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl? ADEVĂRUL de la raft care i-a şocat pe clienţi

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie.

     

     

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie.

    Discounterul german Lidl, prezent local cu o reţea de circa 250 de magazine, a ajuns la finalul anului trecut la 351 de furnizori locali, cu 9,7% mai mulţi decât în 2017. Este vorba de furnizorii locali care aprovizio­nează tot sortimentul magazinelor, inclusiv produsele care sunt „in-out“, adică sezoniere sau temporare.

    În ceea ce priveşte sortimentul permanent, la finalul anului trecut exista o listă de 276 de furnizori locali, cu 8,2% mai mulţi ca în 2017, conform unui raport al companiei.

    În ultimii ani, retailerii au început să facă publice detalii despre numărul de furnizori români în contextul în care consumatorii au început să caute produse realizate local pe fondul unui reviriment al patriotismului.

    În acese condiţii, nemţii au lansat şi un brand propriu umbrelă – Cămara Noastră – sub care listează doar produse „made in Romania“. Totodată, Lidl anunţă că va lărgi sortimentul de produse marcă proprie fabricate în România, sub care acum se dezvoltă mezeluri şi preparate din carne, brânzeturi, conserve şi dulciuri. Totuşi, pe lista de furnizori locali nu îşi fac loc doar producători români, ci şi importatori. Mai exact, o firmă poate fi înregistrată în România, dar să nu aibă fabrică local şi astfel să importe bunurile de peste graniţă. Sunt şi situaţii în care o companie are fabrică în România şi totuşi o parte din bunuri sunt aduse din alte unităţi de producţie din acelaşi grup.

    Lidl a intrat pe piaţă oficial în 2011, cu un model identic cu cel din afară al grupului, dar diferit de orice era în România, mai exact peste 80% din cele 1.800 de produse de la raft sunt marcă proprie. De altfel, majoritatea furnizorilor menţionaţi sunt companii care realizează marcă proprie pentru Lidl.

    Deşi are un număr tot mai mare de produse româneşti la raft, conform oficialilor companiei, majoritatea articolelor Lidl vin din import, acesta fiind modelul de business al nemţilor. Ei realizează într-o singură fabrică produse pentru mai multe pieţe, obţinând astfel la volume mari preţuri mai mici. De altfel, şi o mică parte a produselor „made in Romania“ ajung peste graniţe în alte magazine Lidl, este vorba de un export de 30 mil. euro pe care nemţii îl intermediază pentru producători locali.