BusinessMagazin

Tag: producatori

  • Raport ONU: Suprafeţele cultivate cu opiu au atins un nivel record în Afganistan în 2013

     Întinderea suprafeţelor cultivate cu opiu a trecut de la 154.000 de hectare în 2012 la 209.000 în 2013 (plus 36 la sută), depăşind recordul precedent stabilit în 2007, afirmă Biroul Naţiunilor Unite împotriva drogurilor şi criminalităţii (UNODC) în raportul său anual pe această temă.

    Consecinţa directă a fost aceea că producţia de opiu, din care se extrage în special heroina, a atins 5.500 de tone în 2013 (plus 49 la sută în raport cu 2012), adaugă documentul, redactat în comun de serviciile ONU şi administraţia afgană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANSVSA controlează laboratoare de carne şi va înăspri legea. Producătorii au pierderi de zeci de milioane euro

     “Începând de astăzi, sunt foarte multe controale ale ANSVSA cu privire nu numai la calitatea produselor, la anumite analize, dar şi cu privire la activitatea anumitor laboratoare particulare, unde este realizat procesul de autocontrol. Cred că trebuie să modificăm legislaţia şi să întărim controalele la aceste laboratoare private”, a spus Constantin.

    O cantitate de 3.472 de kilograme de carne de pui congelată provenind de la Avicola Călăraşi şi retrasă de la comercializare din Selgros Suceava urmează să fie incinerată după ce în urma analizelor a fost depistată salmonella.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările producătorilor auto americani au crescut puternic în octombrie, după deblocarea guvernului

     Vânzările de maşini şi camionete ale GM au urcat cu 16%, ale Ford cu 14%, iar cele ale Chrysler cu 11%. Analiştii estimau un avans de 7,9% în cazul GM, 16% pentru Ford şi 14% pentru Chrysler.

    Livrările Toyota Motor, Honda Motor şi Nissan Motor au fost sub aşteptările analiştilor.

    Traficul din showroom-uri şi vânzările au crescut după ce Congresul şi preşedintele Barack Obama au convenit pe 17 octombrie finanţarea activităţilor guvernamentale şi prelungirea limitei de îndatorare a Statelor Unite până la începutul anului viitor.

    În primele 10 luni, vânzările de autovehicule pe piaţa SUA au totalizat 12,4 milioane de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toyota a revenit pe primul loc în topul producătorilor auto

     Toyota Motor Corp. a vândut în trimestrul al treilea 2,5 milioane de autovehicule, în urcare cu 2,8% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de cea mai mare companie japoneză, preluate de Bloomberg.

    General Motors a anunţat pentru aceeaşi perioadă vânzări în urcare cu 5,5%, la 2,4 milioane autovehicule.

    Locul al treilea revine grupului german Volkswagen, cu 2,33 milioane unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de gaze din afara ţării vor putea tranzacţiona pe platforma OPCOM

     “Ambiţia noastră este să devenim un pol energetic regional. Vrem ca şi bursa de energie OPCOM să devină o bursă regională. (…) Şi vom da posibilitatea ca şi alţi producători de gaze din afara ţării să tranzacţioneze gaze în România”, a afirmat Niţă la Bucharest Forum, care se desfăşoară în perioada 26-28 septembrie.

    Ministrul spune că în viitor România va fi o piaţă atractivă pentru producătorii străini de gaze din perspectiva preţului.

    Romgaz şi Petrom sunt cei mai producători de gaze din România, având o cotă de piaţă de peste 90%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour România lansează un catalog special cu produse româneşti

    Între aceştia se numără producătorii locali de fructe şi legume şi ”chiar dacă aceştia nu au capacitatea de a aproviziona toate magazinele din ţară, ei aprozivionează magazinele din regiunile lor”, se mai arată în comunicat. Cea mai nouă acţiune a retailerului se referă la parteneriatul cu Asociaţia Bio România care a permis accesul consumatorilor, începând cu 31 iulie 2013, la produsele membrilor asociaţiei. Produsele sunt procesate chiar în satele României, din fructe şi legume, miere şi verdeţuri crescute în mod tradiţional, respectând totodată reglementările europene privind calitatea produselor bio.

    În România, grupul Carrefour numără 129 magazine dintre care: 24 de hipermarket-uri, 69 de supermarket-uri Market, 35 de magazine de proximitate Express şi 1 website de comerţ online – www.carrefour-online.ro.

     

     

     

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • Pantofii made in Romania, prezenţi pe harta mondială înaintea celor de la Louboutin sau Jimmy Choo

    Fie ei germani, francezi sau italieni, jucătorii străini au ales să vină să producă în România pentru că forţa de muncă era ieftină. Un alt avantaj îl constituia apropierea de pieţele vestice, principala ţintă a pantofilor „made in Romania„. Ulterior, giganţi cu afaceri de miliarde de euro au fost convinşi să rămână pentru că forţa de muncă este calificată şi infrastructura de producţie deja existentă.

    „Am lucrat (familia Pache, n.red.) de-a lungul timpului cu multe branduri mari, precum Clarks, Dolomite, Imac sau Skechers„, spune Raluca Pache (33 de ani), cea care a creat brandul PJ Shoes pentru copii. Ea s-a întors în România în 2009 după ce a studiat şi a lucrat la New York, pe Wall Street. Potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare LinkedIn, ultimele poziţii deţinute în Statele Unite au fost senior securitization şi consultant în cadrul Deloitte. Raluca Pache deţine împreună cu familia sa o fabrică în cartierul Berceni din Capitală, în care produce 180.000 de perechi de pantofi pe an, 20.000 sub brandul propriu (PJ Shoes) şi 160.000 în sistem de lohn pentru Imac, o companie din Italia care produce anual 7,3 milioane de perechi de încălţăminte. Fabrica este amplasată într-o clădire pe care familia Pache a cumpărat-o „cu banii câştigaţi de pe urma contractelor cu Clarks„.

    Clarks nu este singurul nume mare care a ales să lucreze în România, branduri precum Ara sau Riecker investind în producţia de pantofi pe piaţa locală. Aceste investiţii au venit să continue tradiţia. „În anii de dinainte de ‘90 industria de încălţăminte era una foarte cunoscută, sute de mii de oameni lucrând în fabricile de profil„, spun reprezentanţii familiei Pache, cu o experienţă de peste trei decenii în domeniu. Angela Pache, mama Ralucăi, şi-a lansat fabrica proprie în 1997 împreună cu soţul său. Anterior ea a lucrat în cadrul fabricii-fanion Pionierul, ultima funcţie deţinută fiind cea de director general. Astăzi, pe locul fostei fabrici este un centru sportiv.

    La fel ca Pionierul, multe fabrici şi-au închis porţile şi odată cu ele şi multe companii din industriile adiacente. „Multe dintre tăbăcăriile din România s-au închis în ultimii ani„, spune Raluca Pache, care îşi cumpără materia primă din România şi Spania.

    La rândul său, Mihaela Mihalache, directorul general al atelierului de pantofi lucraţi manual Condur by Alexandru, spune că toate componentele de pantofi sunt importate din Italia, din aceleaşi motive. De asemenea, cizmăriile, acele ateliere de meşteşugari foarte căutate în anii trecuţi pentru mici reparaţii, au fost forţate să tragă obloanele în contextul în care românii aleg să poarte „chinezării„ (70% din pantofii pe care România îi importă sunt din China), pantofi ieftini care sunt schimbaţi repede. Mai bine de jumătate din pantofii importaţi sunt din cauciuc şi plastic, iar mai bine de un sfert din material textil, doar 11% fiind din piele.

    Totuşi, în timp ce unele fabrici, cizmării sau tăbăcării s-au închis, există şi companii care continuă să investească în România. Cei mai mulţi producători realizează pe piaţa locală produse din piele (65% din totalul exportat). Compania Ara a ales să investească în România acum mai bine de zece ani, într-o perioadă când forţa de muncă era ieftină. Grupul a venit pe piaţa locală cu un business plan pe termen lung şi a decis să investească în construcţia de la zero de fabrici care astăzi deservesc întregul grup, spunea anterior Filip Schwartz, acţionarului grupului Otter Distribution, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de încălţăminte. Grupul Otter Distribution este reprezentantul Ara în România, pantofii germanilor fiind vânduţi în magazinele multibrand Otter. Grupul german controlează pe piaţa locală două companii – Ara Shoes Romania şi Lloyd Shoes România – cu afaceri cumulate de peste 400 mil. lei (aproape 100 mil. euro) şi cu un total de peste 2.000 de angajaţi.
     

  • Samsung şi LG pregătesc o funcţie antifurt pe smartphone-uri, cu dezactivare de la distanţă

     Funcţia ar permite producătorului sau operatorului telecom să blocheze un dispozitiv furat chiar dacă SIM-ul a fost înlocuit sau software-ul a fost modificat.

    Ministerul pentru ITC din Coreea de Sud a anunţat că discută cu cele două companii introducerea funcţiei începând de anul viitor, pentru a descuraja furtul de smartphone-uri, infracţiune aflată în ascensiune, potrivit Wall Street Journal (WSJ).

    În Coreea de Sud, smartphone-urile raportate ca furate nu se mai pot conecta la reţelele mobile, astfel că majoritatea dispozitivelor sunt scoase din ţară şi vândute în străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum transformă Goldman Sachs aluminiul în aur

    GOLDMAN SACHS, UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE BĂNCI DE INVESTIŢII DIN LUME, A ACUMULAT ÎN DETROIT STOCURI DE PESTE 1,5 MILIOANE DE TONE DE ALUMINIU. Depozitarea metalului generează sute de milioane de dolari pe an pentru Goldman din chirii, la care se adaugă câştiguri obţinute artificial, sume încă necunoscute, din manipularea cererii şi ofertei.

    Banca nu precizează ce proporţie din stocul uriaş este deţinută de producători şi consumatori industriali şi cât este în proprietatea speculatorilor – bănci de investiţii, traderi, fonduri de hedging.Companiile care consumă aluminiu în activitatea curentă, precum constructorii, producătorii de ambalaje, de pildă cutiile de bere, sau producătorii de maşini, de la automobile la aeronave, sunt forţate să plătească şi să aştepte mai mult pentru a obţine materia primă.

    Pe de o parte Goldman susţine că întârzierea livrărilor este cauzată de logistică, de numărul redus de camioane şi utilaje disponibile. Pe de altă parte banca oferă stimulente proprietarilor aluminiului din depozitele sale pentru a menţine stocurile. Astfel, consumatorii se confruntă cu perioade îndelungate de aşteptare a livrărilor, de până la 16 luni.
    Producătorul de bere MillerCoors se numără, alături de Coca-Cola, printre companiile care au denunţat în faţa Senatului SUA practicile Goldman Sachs. Potrivit estimărilor MillerCoors, accesul îngreunat la stocurile de aluminiu generează costuri suplimentare de 3 miliarde de dolari pe an pentru companiile consumatoare.

    Banca este licenţiată ca depozitar de aluminiu de către London Metal Exchange şi profită din plin de lacunele din regulamentul instituţiei. Având în vedere cele 1,5 milioane de tone reţinute de Goldman la Detroit, operatorul depozitelor ar trebui să scoată cel puţin 3.000 de tone pe zi. O investigaţie jurnalistică a New York Times a dezvăluit recent că banca nu livrează pe piaţă aceste cantităţi, ci le mută dintr-un depozit în altul.

    În Statele Unite sunt consumate în fiecare an 90 miliarde de cutii de aluminiu cu bere sau băuturi răcoritoare. La acestea se adaugă aluminiul regăsit în automobile, aeronave, electronice şi construcţii, astfel că impactul strategiei Goldman este estimat la peste 5 miliarde de dolari în ultimii trei ani, potrivit unor surse din industrie, analişti şi consultanţi. Fiecare mie de cutii de bere sau suc costă cu 2 dolari în plus, iar fiecare automobil produs în America are un preţ la producător cu 12 dolari mai mare.

    LONDON METAL EXCHANGE (LME) ESTE CEA MAI MARE PIAŢĂ A METALELOR INDUSTRIALE LA NIVEL MONDIAL, platformele sale de tranzacţionare găzduind peste 80% din comerţul cu aceste materii prime. Astfel, instituţia are un rol cheie de supraveghere, reglementare şi control. Mulţi analişti se întreabă de ce LME permite băncilor care fac tranzacţii cu metale să deţină şi unităţi de depozitare pe care le pot utiliza pentru a manipula raportul cerere/ofertă, un conflict de interese evident. LME a propus amendamente la regulament menite să amelioreze situaţia pentru consumatori, însă acestea nu vor intra în vigoare până anul viitor.

    Între timp, Goldman, JPMorgan, LME şi Glencore au devenit ţinta unor acţiuni în justiţie intentate de producători şi consumatori de aluminiu, în principal din Statele Unite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţi de tip cartel. Totodată, autorităţile americane şi-au îndreptat atenţia către afacerile cu depozite de metale.