Tag: preferinta

  • Majoritatea grecilor preferă moneda euro, în pofida măsurilor de austeritate impuse ţării lor

     Primul sondaj, realizat de compania Marc pe un eşantion format din peste 1.000 de persoane în toată ţara, arată că 63,5 la sută dintre persoanele intervievate “vor menţinerea ţării” în zona euro.

    În schimb, 29,8 la sută se declară în favoarea “revenirii la drahmă” şi 6,7 la sută nu au răspuns anchetei publicate în cotidianul Ethnos.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 26-28 martie, după ce Parlamentul cipriot a aprobat restructurarea controversată a băncilor insulei, impusă de zona euro şi FMI în schimbul împrumuturilor pentru evitarea falimentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fanii Apple preferă show-ul The Simpsons, cei ai Samsung se uită la Family Guy

    Competiţia nu se opreşte însă aici. Fiecare dintre cei doi giganţi are fanii săi, lucru vizibil inclusiv pe Facebook, iar o companie pe nume Likester, care analizează comportamentul şi obiceiurile utilizatorilor de Facebook de a da “Like”, a decis să contureze un profil al acestor consumatori, potrivit BusinessInsider.

    Prin instrumentul de marketing Likester Pro, orice companie poate vedea dacă brandul său se numără printre cele apreciate pe Facebook şi poate calcula câte dintre cele 1,2 miliarde de “Like”-uri acordate de câteva zeci de milioane de utilizatori revin respectivului brand.
     

  • Păcăleala deliciilor – când mănânci altceva decât crezi că e

    DE LÂNGĂ CUNOSCUTUL DICTON “DE GUSTIBUS NON EST DISPUTANDUM” (gusturile nu se discută) ce instaurează hegemonia subiectivismului, logica ne oferă şi ea o explicaţie – principiul familiarităţii care generează favorabilitate. Cu toţii alegem gustul de acasă, familiar şi pe care îl credităm instinctiv ca fiind original.Ciocolata de săptămâna trecută a validat încă o dată teoria şi a născut un subiect nou, legat de confuzii naive, atribuiri greşite de identitate sau falsuri grosolane.

    APA AMARĂ A LUI MONTEZUMA. Ciocolata aşa cum o ştim noi – în formă solidă ca pralină sau tabletă – este pe piaţă abia din 1912. Pare ciudat, nu-i aşa? De la aducerea ei în Europa, de la Veracruz la Sevilla în 1585, le-a luat europenilor câteva sute de ani să o dezbrace de toate secretele, să o supună la cazne până au scos untul din ea şi au reuşit să o stabilizeze, supunând-o unor mariaje interrasiale mai mult sau mai puţin fericite. Astăzi, o citire educată a etichetei ne spune rapid dacă bucăţica din faţa noastră ne aduce fericirea promisă, căci lista de zestre trebuie să fie scurtă – cacao pudră, unt de cacao şi zahăr. Nimic altceva, dacă vorbim de o ciocolată neagră. Grăsimile vegetale, lecitină sau vanilina sunt bagaje din relaţii anterioare şi nimeni nu vrea aşa ceva, credeţi-mă.

    În lipsa etichetei, gustul dulce este primul care dă de gol o ciocolată surogat, căci limba trebuie să simtă moliciunea amară înaintea dulceţii.
    Şi dacă cumva daţi peste o bucăţică picantă, nu vă lăsaţi duşi de nas în momentul primei muşcături – dacă simţiţi iuţeala pe limbă, nu e bine. Chilli autentic se simte ca after-taste, când o mână nevăzută îţi prinde gâtul într-o menghină şi-l ţine preţ de câteva secunde, cât să ştii exact ce ai mâncat.
    RĂZBOIUL BRIOŞELOR. O altă confuzie des întâlnită odată cu internaţionalizarea meniului de patiserie este cea între cupcake şi brioşă. Vinovat este un moţ de cremă (frosting în limbaj profesional) ce se odihneşte uneori, inadecvat, şi pe alte aluaturi decât cele menite de părinţii lui americani.

    Brioşele intră în categoria pâinii, sunt în ograda brutarului. Ele pot fi dulci sau sărate şi în general sunt servite la micul dejun; sunt robuste ca formă şi textură, spre deosebire de cupcakes, care-s mai degrabă miniaturi drăgălaşe şi delicate ale unor prăjituri de cofetărie.PÂINEA SFÂNTULUI MARCU. O poveste italiană spune că fiica unui patiser veneţian din Evul Mediu trebuia să amestece câteva migdale tocate într-o cantitate mare de aluat de prăjitură. Fiind îndrăgostită, a inversat raţia. Când tatăl furios a înghiţit accidental o bucăţică din aluat, s-a născut marţipanul. Acesta a fost vândut multă vreme în bucăţi mici, de cocă crudă, pe care au numit-o pâinea Sf. Marcu, patronul oraşului. Arabi, persani, spanioli şi maghiari îşi dispută invenţia, etimologia cuvântului fiind printre cele mai generoase ca număr de ipoteze.

    În prezent, cel mai bun marţipan vine din Germania, este fabricat cu conştiinciozitate teutonă şi clasificat în grade, în funcţie de procentul de migdale – de la 100% la 50%. Marţipanul adevărat conţine doar pastă de migdale şi zahăr. Este texturat, parfumat şi absolut delicios. În mod normal nu are nevoie de arome sau conservanţi; are o culoare gălbuie şi o consistenţă de plastilină granulară, care îl diferenţiază vizibil de copia sa mai ieftină, dar mai fină – pasta de zahăr.

    Compoziţia acesteia – albuş, zahăr şi emulgatori – permite obţinerea unor culori mai pastelate, iar această calitate, susţinută puternic de costul incomparabil mai mic, face din pasta de zahăr câştigător la puncte în cofetăria românească. Torturile îmbrăcate în fondant, decorate cu flori de zahăr şi personaje din desene animate sau construcţiile dulci corporatiste consumate cu entuziasm la petreceri aniversare şi lansări sunt în cea mai mare parte a cazurilor realizate din pasta de zahăr, deşi adeseori sunt prezentate ca marţipan.
    A savura un lucru care nu e chiar perfect pe scara puriştilor este perfect normal şi acceptabil; problema începe atunci când de fapt nu ştii ce îţi place cu adevărat. Aşadar, bucuraţi-vă de ceea ce vă place, dar spuneţi-i pe nume, căci – nu-i aşa? – de gustibus non est disputandum.


    ADRIANA SOHODOLEANU (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR,PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

  • Mamele din Europa preferă cumpărăturile online

     Pentru că internetul este important pentru mame mai ales atunci când decid să achiziţioneze un brand, 98% dintre ele caută online informaţii despre produsele mărcii pe care doresc să o cumpere.

    Potrivit unui studiu Mediascope, mamele europene caută activ cele mai multe informaţii despre următoarele categorii: produse electrocasnice (59%), oferte de vacanţă (57%), haine şi accesorii (57%), produse cosmetice (54%).

    De asemenea, 61% dintre mame declară că sunt capabile să aleagă produse şi servicii mult mai bune datorită informării de pe internet.

    Însă mamele din Europa apelează la mediul online şi pentru o comunicare rapidă şi eficientă. Astfel, 74% dintre aceste femei declară că ţin mult mai bine legătura cu familia şi prietenii datorită internetului. 83% dintre acestea utilizează e-mail-ul în fiecare zi, în timp ce 59% accesează reţelele de socializare zilnic pentru comunicarea cu ceilalţi (25%), postarea de status-uri (24%), schimbarea pozei de profil (16%) şi încărcarea de fotografii sau de conţinut video (7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro