BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Ce reguli stricte ia Polonia după ce tocmai au anunţat că intră în al treilea val al Pandemiei

    Polonia ar putea impune reguli mai stricte de intrare în ţară, la frontiera cu Republica Cehă şi Slovacia, pe măsură ce numărul cazurilor de Covid creşte. 

    Ministrul polonez al Sănătăţii, Adam Niedzielski, a declarat că o decizie va fi luată săptămâna viitoare, conform DPA.

    Frontierele ar rămâne deschise celor care au test negativ la Covid, a spus Adam Niedzielski, deşi situaţia s-ar putea schimba în funcţie de evoluţia contaminărilor.

    Niedzielski a spus că se aşteaptă ca vârful actualei pandemii să fie atins în martie sau aprilie.

    În prezent, Polonia cere călătorilor care intră în ţară cu autobuzul sau trenul să stea 10 zile în carantină, cu excepţia navetiştilor. Oricine are un rezultat recent, negativ la testul Covid sau poate dovedi că a fost vaccinat este, de asemenea, scutit de carantină.

    Numărul infecţiilor este în creştere în Cehia şi Slovacia, cu multe spitale pline. Cehia are o rată de infectare, în ultimele 14 zile, de 968 la 100.000 de locuitori, în timp ce incidenţa în Polonia este de 206, însă aici se testează mai puţin.

     

  • Situaţie îngrijorătoare. Una dintre cele mai importante ţări europene intră în AL TREILAE VAL al Pandemiei

    Polonia a anunţat că a intrat în al treilea val de infectări.Anunţul a fost făcut de Ministerul Sănătăţii. Vineri, Polonia a raportat 8.777 de noi cazuri şi 241 de decese

    În total, ţara a raportat 1.623.218 cazuri şi 41.823 de decese asociate COVID-19.Slovacia şi Cehia înregistrează şi ele un trend ascendent al numărului de infectări
    Polonia intră în al treilea val de infectări cu Covid-19. Anunţul a fost făcut, vineri, de un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.
    Autorităţile poloneze au declarat un al treilea val al pandemiei pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectări, chiar şi cu 20% la fiecare săptămână.

    În plus, aproximativ 10% din cazurile de COVID-19 din Polonia sunt cazuri de infectare cu varianta britanică a virusului.

    Polonia a relaxat restricţiile, a deschis pârtiile de schi, localurile şi teatrele funcţionează la jumătate din capacitate, însă e foarte posibil ca guvernul polonez să revină la măsuri mai aspre, în condiţiile în care polonezii au fost în carantină până la jumătatea lunii ianuarie.

    Sunt şi alte ţări în Europa care au o creştere dinamică a numărului de cazuri, aşa cum sunt Slovacia şi Cehia care prezintă un trend ascendent. Revenirea la restricţii suplimentare sau chiar la starea de urgenţă nu este exclusă, în aceste ţări.

    Guvernul ceh chiar a anunţat că amână redeschiderea magazinelor neesenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafaxr.o
     

  • Situaţie îngrijorătoare. Una dintre cele mai importante ţări europene intră în AL TREILAE VAL al Pandemiei

    Polonia a anunţat că a intrat în al treilea val de infectări.Anunţul a fost făcut de Ministerul Sănătăţii. Vineri, Polonia a raportat 8.777 de noi cazuri şi 241 de decese

    În total, ţara a raportat 1.623.218 cazuri şi 41.823 de decese asociate COVID-19.Slovacia şi Cehia înregistrează şi ele un trend ascendent al numărului de infectări
    Polonia intră în al treilea val de infectări cu Covid-19. Anunţul a fost făcut, vineri, de un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.
    Autorităţile poloneze au declarat un al treilea val al pandemiei pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectări, chiar şi cu 20% la fiecare săptămână.

    În plus, aproximativ 10% din cazurile de COVID-19 din Polonia sunt cazuri de infectare cu varianta britanică a virusului.

    Polonia a relaxat restricţiile, a deschis pârtiile de schi, localurile şi teatrele funcţionează la jumătate din capacitate, însă e foarte posibil ca guvernul polonez să revină la măsuri mai aspre, în condiţiile în care polonezii au fost în carantină până la jumătatea lunii ianuarie.

    Sunt şi alte ţări în Europa care au o creştere dinamică a numărului de cazuri, aşa cum sunt Slovacia şi Cehia care prezintă un trend ascendent. Revenirea la restricţii suplimentare sau chiar la starea de urgenţă nu este exclusă, în aceste ţări.

    Guvernul ceh chiar a anunţat că amână redeschiderea magazinelor neesenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafaxr.o
     

  • Polonia este cel mai mare producător de electrocasnice din Europa

    Fabricile poloneze au produs 30 milioane de electrocasnice în 2020, cu 3% mai mult decât în 2019, scrie Polandin. Veniturile industriei au crescut la 33 mld. de zloţi (7,36 mld. euro). Polonia, care deţine în prezent 35 de unităţi de producţie de electrocasnice, şi-a întărit încă o dată poziţia de lider european pe acest segment. 

  • BREAKING NEWS: Germania, Polonia şi Suedia expulzează diplomaţi din Rusia, ca reacţie la o decizie similară a Moscovei

    Germania, Polonia şi Suedia expulzează diplomaţi ruşi, ca reacţie la o decizie similară a Rusiei

    MAE german: “Un diplomat rus a fost declarat persona non grata”. Rusia a expuzat vineri diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia acuzaţi de participare la protestele opoziţiei ruse

    Germania, Polonia şi Suedia au anunţat, luni seară, expulzarea unor diplomaţi din Rusia, ca reacţie la o decizie similară a Administraţiei Vladimir Putin, pe fondul tensiunilor dintre Uniunea Europeană şi Moscova.

    “Un diplomat rus a fost declarat persona non grata. Este vorba de o reacţie a Guvernului Germaniei la decizia Federaţiei Ruse din 5 februarie de a expulza mai mulţi diplomaţi UE, o decizie nejustificată (…)”, a comunicat, prin Twitter, Ministerul german de Externe.

    Polonia şi Suedia au anunţat expulzarea a câte unui diplomat rus, potrivit postului german N-TV. Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a aflat în timpul vizitei la Moscova că Rusia a decis expulzarea unor diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia acuzaţi de participare la protestele opoziţiei ruse. Oficialul UE a declarat că a aflat de pe reţele de socializare online despre expulzări, în timp ce discuta cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Comisia Europeană a comunicat că vizita lui Josep Borrell Fontelles la Moscova a fost “necesară” în pofida tensiunilor bilaterale.

    “Nu oficialii ruşi au fost iniţiatorii distrugerii relaţiilor bilaterale”, a reacţionat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Uniunea Europeană “nu este un partener de încredere”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare investiţie înregistrată vreodată în istoria statelor est-europene

    Acesta este titlul, dar ca să nu existe neînţelegeri, nu este vorba despre guvernul României, ci despre guvernul Viktor Orban din Ungaria. Investiţia este reală.

    Pe 29 ianuarie 2021, agenţia de informaţii globală Bloomberg a anunţat această investiţie şi l-a citat pe Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe: SK Innovation va investi 2,3 miliarde de dolari în ceea ce va deveni cea de-a treia lor fabrică din Ungaria. Sud-coreenii au anunţat că proiectul va fi terminat în 2028, iar finanţarea va fi asigurată din surse externe.

    Ce mai spunea agenţia Bloomberg: Ungaria a curtat în mod agresiv producătorii de baterii din întreaga lume prin facilităţi semnificative, într-o încercare de a atenua impactul negativ generat de revoluţia electrică care mătură toată industria auto, un sector de importanţă crucială pentru economia ţării, cât şi pentru întreaga regiune.

    Nu ştiu ce discută guvernul Cîţu, ce investiţii străine în România şi cu ce companii, dar nu cred că această temă este în fruntea listei de priorităţi a autorităţilor române, începând cu preşedintele Iohannis, ambasadorii români în străinătate şi terminând cu celebrii ataşaţi comerciali pe care îi plătim din taxele şi impozitele noastre, dar nimeni nu ştie ce fac, mai ales că investiţia sud-coreenilor nu este în România.

    Guvernul Cîţu ar fi trebuit să preia dosarele investiţiilor străine în România de la guvernul Orban, care ar fi trebuit să preia dosarele de la guvernul Dăncilă şi tot aşa.

    După pensionarea lui Sorin Vasilescu, celebrul director care gestiona dosarele investiţiilor străine din România, nu-mi amintesc să fi apărut altcineva nou. Dacă vine un om de la USR, având în vedere că Ministerul Economiei este la USR, îi trebuie cel puţin un deceniu pentru a înţelege acest domeniu.

    Între timp, în 2020, Microsoft a anunţat o investiţie de peste 1 miliard de euro în Polonia, iar Google o investiţie de peste 1 miliard de euro în Grecia, negociată personal de premierul Kyriakos Mitsotakis.

    Nu ştiu ce a negociat personal nici Viorica Dăncilă şi nici Ludovic Orban şi nici ce negociază personal Florin Cîţu, fost ministru de finanţe în guvernul Orban.

    Polonia stă mai bine la IT decât România, dar Grecia nu cred că are sectorul de IT la fel de dezvoltat ca România.

    În timp ce Viktor Orban întinde covorul roşu investitorilor străini, săptămâna trecută am aflat că Mitsubishi Corporation, cea mai mare companie de trading din Japonia, şi-a închis biroul de la Bucureşti.

    Probabil că s-au săturat să aştepte materializarea sloganului cu care administraţia politică din România îl întâmpină pe orice investitor: România este o ţară foarte bună de investiţii, cu o forţă de muncă ieftină şi bine calificată, cu taxe şi impozite mici.

    Mitsubishi Corporation are venituri anuale care depăşesc 100 de miliarde de euro, aproape dublu veniturilor anuale strânse de guvern. Ca să nu mai vorbim că unul dintre acţionarii Mitsubishi Corporation este cel mai mare investitor american, Warren Buffett.

    Nu pot să cred că japonezii, care făceau afaceri în România din anii ‘70, nu ar fi vrut să investească aici.

    Bine că au plecat, pentru că tot ne furau ţara!

    Ungaria, care are o populaţie la jumătate faţă de România, cu un PIB de 140 de miliarde de euro faţă de 220 de miliarde al nostru, fără resurse energetice – petrol, gaze – a atras în 30 de ani investiţii străine de 87,3 miliarde de euro şi a investit în afară, prin companiile cu sediul în Ungaria, 33,2 miliarde de euro.  În România, Ungaria a investit 1,27 de miliarde de euro.

    În aceeaşi perioadă, după căderea comunismului, România a atras investiţii de 88,304 de miliarde de euro (la 31 decembrie 2019), pe primele locuri fiind Germania – cu 13,1 miliarde de euro, Austria – cu 10 miliarde de euro şi Franţa – cu 8,2 miliarde de euro. În Ungaria americanii sunt investitorii numărul doi, după nemţi, cu 11 miliarde de euro, în timp ce în România investiţiile americane (originea investitorului final, conform datelor BNR) au fost de 5,8 miliarde de euro, fiind pe locul 5.

    Bine că avem parteneriatul strategic, politic şi militar prin care achiziţionăm armament de la americani de câteva miliarde de euro.

    În retorica publică, premierul ungar Viktor Orban este bastardul Uniunii Europene, care face afaceri cu Putin. În realitate, Orban şi tot cabinetul de la Budapesta nu ştiu cum să atragă mai multe investiţii străine. Constructorul german BMW a decis să-şi facă fabrică de peste 1 miliard de euro în Ungaria, şi nu în România.

    Dacă nu greşesc, cea mai mare investiţie anunţată în România, de 200 de milioane de euro, este cea de acum 3-4 ani, a grupului german B Braun, care face într-un parc industrial de lângă Timişoara injecţii perfuzabile.

    Altă investiţie majoră nu-mi amintesc să se fi anunţat. Între timp au trecut vreo patru guverne, cu acelaşi preşedinte, Klaus Iohannis.

    Ca o statistică istorică, din cele 88 de miliarde de euro investiţii străine în 30 de ani, aproape jumătate, mai precis 35 de miliarde de euro, s-au realizat între 2005-2008, în timpul guvernului Tăriceanu.

    În 2019 România a atras investiţii străine de 5,2 miliarde de euro, iar în 2020, an de criză, în 11 luni soldul a fost de 1,876 de miliarde de euro, din care participaţii la capital şi profitul reinvestit de 3,8 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare negativă de 1,969 de miliarde de euro, conform datelor BNR. Adică au ieşit bani din România.

    Pentru România este vital să aibă investiţii străine, pentru că pe lângă acestea vin şi investiţii româneşti. Investiţiile străine aduc comenzi, pieţe de desfacere, aduc knowledge în anumite domenii, aduc tehnologie şi pregătesc angajaţii.

    Şi bine ar fi dacă ar achiziţiona companii şi active româneşti.

    Aproape tot ce a învăţat businessul românesc în ultimii 20 de ani are legătură cu multinaţionalele care au venit în România şi cu angajaţii pe care i-au pregătit, şi care ulterior au început să lucreze pentru companiile româneşti.

    Dacă îi întrebi pe celebrii ambasadori români din străinătate sau pe ataşaţii comerciali, care nici nu ştii la cine raportează – Ministerului Economiei, Ministerului de Externe, SIE, la partid etc. – ce investiţii au adus personal în România sau ce pieţe externe au deschis pentru exporturile companiilor româneşti, le-ai stricat toată luna.  

    Cred că mulţi trăiesc şi acum cu ideea că pe vremea lui Ceauşescu România era un mare exportator mondial. Nu mai contează că acum România exportă într-o lună cât se exporta într-un an pe vremea comunismului.

    Politica externă este responsabilitatea preşedintelui României, acum Klaus Iohannis, şi nu-mi amintesc să existe un plan integrat  la Cotroceni pentru a atrage investitori străini, dincolo de companii care vor să vândă ceva în România.

    Vorba lui Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: În loc să vorbească cu fabricile din ţară să facem medicamente aici, autorităţile române au stat la taclale cu ambasadorii, lobbyştii şi reprezentanţii marilor companii internaţionale care nu au niciun interes să fabrice în România – pe bună dreptate, de ce ar face-o? -, pentru că e aşa de simplu să imporţi încoace.

    Pentru că vine din sectorul privat şi mai ales dintr-o bancă, cunoscând cât de importante sunt ISD-urile, premierul Florin Cîţu ar trebui să-şi pună lista de priorităţi ca în 4 ani de mandat să aibă un sold al ISD-urilor de cel puţin 30 de miliarde de euro, iar companiile străine să găsească un covor mai roşu la Bucureşti decât la Budapesta.

    Până când vor veni investiţiile străine, asta dacă România mai este o ţară interesantă, să ne bucurăm că cei mai mari investitori în România sunt românii care lucrează în afară şi, de ce nu, “turiştii” români din Cancun.

    Bine că măcar ei aduc bani în ţară.

     

    P.S. Eu cred că momentul în care investiţia sud-coreeană din Ungaria va fi gata, cel puţin 20% din angajaţi vor fi români, aşa cum se întâmplă acum în fabricile auto germane din Ungaria.

  • După Polonia, încă o ţară din Europa declară război marilor companii de tehnologie şi susţin că nu vor tolera denaturarea libertăţii de exprimare

    Ungaria şi Polonia pregătesc un val de măsuri împotriva companiilor de tehnologie care operează platforme de social media, întrucât guvernele acestor ţări consideră că Facebook şi alte companii sunt părtinitoare atunci când vine vorba despre opiniile conservatoare exprimate pe platformă, potrivit FT.

    Judit Varga, ministrul Justiţiei din Ungaria, a anunţat săptămâna trecută că guvernul Viktor Orban nu va tolera denaturarea libertăţii de exprimare, în contextul în care fostul preşedinte american Donald Trump a fost blocat atât de Facebook, cât şi de Twitter.

    Mai devreme în luna ianuarie, administraţia naţionalist-conservatoare din Polonia a propus un pacht de legi care ar aşeza premisele pentru ca giganţii de social media să fie amendaţi atunci când elimină conţinuturi care nu încalcă legile poloneze.

    Anunţurile au fost făcute în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să adopte o abordare coordonată faţă de politicile aplicate conţinutului de pe platformele de social media.

    În timp ce multe ţări vestice încearcă să lupte împotriva valului de informaţii diseminate de extrema dreaptă sau împotriva retoricii extremiste bazată pe religie, cele mai proeminente state din estul Europei susţin că vor să lupte cu o aşa-numită cenzură pe social media.

    În urmă cu două săptămâni, Judit Varga, ministra Justiţiei din Ungaria, a ridicat problema sancţionării companiilor de social media pentru ceea ce ea numeşte „atacuri sistematice” la adresa libertăţii de exprimare, potrivit Reuters.

    Ea a anunţat că se va întâlni cu autoritatea de concurenţă din Ungaria pentru a discuta pedepsele care pot fi aplicate companiilor de social media pentru ceea ce ea a descris ca practici comerciale injuste. De asemenea, Judit Varga a anunţat că va convoca o întâlnire a comitetului pentru libertate digitală al ţării.

    În ceea ce se conturează drept un val din ce în ce mai mare de critici, mai mulţi oficiali guvernamentali critică ceea ce ei consideră a fi un efort din partea companiilor de social media de a limita expunerea opiniilor conservatoare pe platformele lor.

    Premierul ungar Viktor Orban a reuşit să transforme presa publică a Ungariei într-un avocat obedient al său şi al politicilor sale. În acelaşi timp, aliaţii săi controlează părţi mari din presa privată, ceea ce îi permite ca agenda lui să aibă întâietate pe agenda publică.

    Varga a menţionat într-o postare pe social media conceptul cunoscut drept „shadowban”, care înseamnă limitarea expunerii unui utilizator pe o platformă sau pe un forum prin ascunderea postărilor şi comentariilor acestuia în faţa celorlalţi membri de pe platformă sau forum.

    „Shadowban înseamnă că un furnizor de social media îţi restricţionează vizibilitatea, în secret, din motive politice, fără ca noi să aflăm despre asta. (…) Pentru a le reduce popularizarea (n.r: în original – reach), Facebook limitează vizibilitatea opiniilor creştine, conservatoare, de dreapta. Eu am păţit acest lucru personal”, a scris Judit Varga, cea care conduce ministerul Justiţiei, într-o postare pe Facebook.

  • ”Cernobîlul polonez”, oraşul şters de pe hartă care ascundea o bază de rachete nucleare sovietice GALERIE FOTO

    Pentru a ajunge în acest oraş din Szczecin, capitala regiunii, se trece prin zonele joase ale Poloniei, un teren care poartă şi moştenirea Războiului Rece.

    Înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, acest loc era accesibil doar celor cu un permis special. Toţi ceilalţi au rămas departe şi s-au prefăcut că nu ştiu nimic despre asta. 

    Aproape 12.000 de trupe sovietice au fost staţionate în complexul militar Borne Sulinowo, la apogeul Războiului Rece. 

    „Locul era un şantier de construcţii masiv pentru trupe şi facilităţi militare ”, a declarat Wiesław Bartoszek, proprietarul muzeului local din Borne Sulinowo.

  • Încă o investiţie care ratează România: Fiat Chrysler va construi maşini electrice şi hibride în Polonia

    Grupul auto Fiat Chrysler a anunţat că intenţionează să construiască maşini electrice şi hibride la fabrica pe care o are în Polonia din a doua jumătate a anului 2022, scrie Bloomberg. 

    Producătorul italo-american va extinde şi moderniza uzina din Tychy pentru a putea asambla acolo autovehicule din mărcile Jeep, Fiat şi Alfa Romeo.

    Fiat Chrysler va investi 755 de milioane de zloţi (166,5 milioane euro) în acest proiect, „cu posibilitatea venirii a şi mai multor milioane”, a spus vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin. Fabrica Fiat din Tychy produce modelele de dimensiuni reduse Fiat 500 şi Lancia Ypsilon şi are circa 2.500 de angajaţi.

    Polonia are deja un ecosistem al industriei electromobilităţii în formare, inclusiv cu producători de baterii pentru maşini electrice instalaţi acolo. Statul polonez a lansat un proiect pentru crearea unei mărci naţionale de maşini electrice low-cost pentru a susţine acest ecosistem, însă progresul a fost până acum limitat.  

     

     

  • În mijlocul disputei despre justiţie şi libertatea presei, Polonia cumpără compania media Polska Press, prin intermediul concernului petrolier PKN Orlen

    Concernul petrolier controlat de statul polonez PKN Orlen va cumpăra compania media regională Polska Press de la investitorul german care o deţine, în contextul în care Polonia vrea să readucă cât mai mult din presa locală pe mâini autohtone, potrivit Reuters.

    Partidul Lege şi Justiţie a susţinut de mai multe ori că grupurile media străine au prea multă influenţă în Polonia şi că acest lucru ar distorsiona discursul public. De cealaltă parte, criticii guvernanţilor susţin că statul vrea să doar un control mai mare asupra instituţiilor media independente.

    Daniel Obajtek, directorul executiv al PKN Orlen, a declarat pentru agenţia de presă Reuters că această achiziţie are doar un scop de business.

    „Ar trebui să fie tratată drept o componentă importantă care poate susţine vânzările, ceea ce este foarte important în contextul viitoarei dezvoltări a reţelei de retail pe care o controlează PKN Orlen”, a declarat Daniel Obajtek.

    Mutarea guvernului polonez vine în contextul în care atât Polonia, cât şi Ungaria, sunt puse sub investigaţie de Uniunea Europeană în urma eforturilor guvernelor din aceste ţări de a submina libertatea justiţiei şi libertatea presei. Cele două ţări blochează bugetul UE pentru perioada 2021-2027 şi fondul de reconstrucţie pe timp de pandemie, din cauza unei clauze care leagă accesul la fonduri de respectarea statului de drept.

    Polonia nu a dat niciodată curs ambiţiei de a controla mai multe instituţii de presă până acum, iar acest lucru s-a datorat temerilor legate de un potenţial conflict cu UE, au declarat surse din apropierea situaţiei pentru Reuters.