BusinessMagazin

Tag: politica

  • UPDATE: Benjamin Netanyahu pledează nevinovat în procesul intentat pentru acte de corupţie

    Benjamin Netanyahu, premierul în exerciţiu al Israelului, a pledat nevinovat, luni, la Tribunalul districtual din Ierusalim, în procesul privind presupuse acte de corupţie, cu aproximativ şase săptămâni înainte de scrutinul parlamentar anticipat.

    “Confirm răspunsul scris trimis în numele meu”, a declarat Benjamin Netanyahu în instanţă, conform site-ului Ynetnews.com. Netanyahu s-a referit la un document transmis de avocaţii săi în ianuarie, prin care premierul israelian afirma că nu este vinovat în cazul acuzaţiilor privind mită, abuz de încredere şi fraudă.

    Imediat după declaraţie, Benjamin Netanyahu a părăsit instanţa judiciară, unde au rămas avocaţii săi, pentru continuarea procedurilor.

    Benjamin Netanyahu este primul premier în funcţie al Israelului judecat într-un astfel de proces. Sute de persoane au protestat în faţa instanţei, cerându-i lui Benjamin Netanyahu să se retragă de la conducerea Guvernului în exerciţiu. În Israel vor avea loc alegeri parlamentare anticipate pe 23 martie.

    Benjamin Netanyahu este inculpat pentru abuz de încredere, în “Cazul 2000”. Dosarul se referă la o presupusă acţiune a premierului israelian de a ajunge la o înţelegere cu Arnon “Noni” Mozes, patronul cotidianului Yedioth Ahronoth, prin care să obţină materiale media favorabile în schimbul unor măsuri împotriva publicaţiei concurente Israel Hayom.

    De asemenea, Benjamin Netanyahu este inculpat pentru mită în “Cazul 4000”, în care este suspectat că a luat decizii de reglementare care l-au avantajat pe Shaul Elovitch, principalul acţionar al Bezeq, cea mai mare firmă de telecomunicaţii din Israel, în schimbul unor materiale media favorabile difuzate pe site-ul Walla News. Benjamin Netanyahu este pus sub acuzare şi în “Cazul 1000”, pentru abuz de încredere, deoarece ar fi primit cadouri în valoare de aproximativ un milion de shekeli (circa 280.000 de dolari) de la oameni de afaceri, în schimbul promovării intereselor acestora.

  • Rusia respinge “isteria” Occidentului privind arestarea lui Aleksei Navalnîi

    Administraţia Vladimir Putin a respins, miercuri, ceea ce a catalogat drept “isteria” Occidentului privind arestarea liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi.

    “Isteria pe care am auzit-o în legătură cu procedurile legale pentru Navalnîi este, desigur, exagerată”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de agenţia Reuters.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au cerut eliberarea imediată a disidentului Aleksei Navalnîi.

    La rândul său, Preşedinţia Rusiei a comunicat că sentinţa în cazul Aleksei Navalnîi nu va influenţa situaţia politică. “Situaţia politică din ţară este multivalentă. Rusia se pregăteşte de alegeri parlamentare în septembrie, au loc diverse evenimente politice, se formează noi partide. Este un proces multivalent, deci este improbabil să existe efecte semnificative”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia Tass. Dmitri Peskov a subliniat că nu ştie ca preşedintele Vladimir Putin să fi avut vreo reacţie faţă de condamnarea lui Aleksei Navalnîi.

    Dmitri Peskov a subliniat că reacţia forţelor de ordine a fost proporţională cu acţiunile protestatarilor. “Reacţia poliţiei s-a datorat ameninţărilor care ar fi putut apărea de la organizarea unui astfel de protest. Provocările se referă şi la apelurile pentru organizarea de proteste”, a precizat Dmitri Peskov, subliniind că autorităţile vor ancheta un incident în care agenţi de poliţie ar fi lovit un jurnalist.

    Autorităţile ruse au reţinut mii de persoane în cursul protestelor faţă de arestarea şi condamnarea disidentului Aleksei Navalnîi.

    O instanţă judiciară din Moscova a decis, marţi, condamnarea la trei ani şi şase luni de închisoare a lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei ruse, pentru încălcarea condiţiilor unei sentinţe cu suspendare. Tribunalul districtual Simonovski din Moscova a decis înlocuirea sentinţei de condamnare cu suspendare, din cauza încălcării termenilor condamnării şi a acţiunilor de perturbare a ordinii publice. În acest context, instanţa judiciară a dispus anularea condamnării cu suspendare şi înlocuirea sentinţei cu o pedeapsă de trei ani şi şase luni de închisoare. Instanţa a dispus scăderea din sentinţă a zilelor petrecute de Aleksei Navalnîi în arest la domiciliu. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi contestată prin apel de Aleksei Navalnîi.

    În cursul procesului, Aleksei Navalnîi a declarat că este vorba de o încercare a Administraţiei Vladimir Putin de a “provoca temeri pentru milioane de ruşi”.

    Disidentul rus Aleksei Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie, la revenirea în Rusia după ce a fost tratat în Germania ca urmare a atacului neurotoxic din august 2020. O instanţă judiciară a decis menţinerea în detenţie a lui Aleksei Navalnîi 30 de zile. Serviciul rus al Penitenciarelor a comunicat că Aleksei Navalnîi a încălcat termenii unei sentinţe cu suspendare. Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare pentru furt, un caz din 2014 pe care disidentul îl consideră ca având motivaţie politică. Un termen al controlului judiciar expirase pe 30 decembrie 2020, iar Navalnîi ar fi trebuit să se prezinte la o secţie judiciară.

    În plus, Comitetul rus pentru Investigaţii a anunţat recent că Aleksei Navalnîi este vizat de o anchetă privind “fraude de amploare”. Liderul opoziţiei ruse este suspectat că ar fi utilizat în scopuri personale fonduri colectate pentru organizaţiile civice pe care le conduce, valoarea presupuselor fraude fiind de 356 de milioane de ruble (3,9 milioane de euro). Aleksei Navalnîi conduce mai multe organizaţii nonguvernamentale pentru drepturile omului şi combaterea corupţiei.

  • Procesul contra lui Trump, acuzat de instigare la insurecţie, va începe în Senat în februarie

    Procesul în Senatul SUA care îl vizează pe fostul preşedinte Donald Trump, inculpat pentru “instigare la insurecţie”, va începe pe 8 februarie, potrivit agenţiei Associated Press.

    Senatorul Chuck Schumer, liderul grupului majoritar democrat din Senat, a declarat că a ajuns la un acord cu liderii republicani pentru amânarea procesului, astfel încât Donald Trump să aibă timp pentru a-şi pregăti apărarea. De asemenea, Senatul va avea timp să confirme în funcţii membrii Administraţiei Joseph Biden.

    “Tot ce vrem este să putem depăşi acest capitol teribil al istoriei naţiunii noastre. Dar vindecarea şi unitatea vor apărea doar dacă va fi adevăr şi tragere la răspundere. Aceste lucruri vor fi oferite prin acest proces”, a declarat senatorul Chuck Schumer.

    Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, va trimite luni Senatului articolul privind inculparea lui Donald Trump. Acesta va fi primul proces din Senatul SUA organizat după încheierea mandatului unui preşedinte.

    Camera Reprezentanţilor din SUA a aprobat inculparea lui Donald Trump pentru “instigare la insurecţie”, iar procedura va continua în Senat. Potrivit articolului de inculpare, “Donald Trump s-a implicat în delicte majore şi minore prin instigarea la acte de violenţă împotriva instituţiilor de guvernare din Statele Unite”. Preşedintele Donald Trump este acuzat că a pretins în mod repetat că a câştigat scrutinul prezidenţial şi a încurajat, prin discursul rostit pe 6 ianuarie în faţa simpatizanţilor adunaţi în zona Eclipse din centrul Washingtonului, acţiunile violente împotriva Capitoliului, în timp ce Congresul valida victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial. “Preşedintele a periclitat în mod grav securitatea Statelor Unite şi a instituţiilor guvernamentale. A ameninţat integritatea sistemului democratic, a interferat asupra tranziţiei paşnice a puterii şi a pus în pericol o ramură coegală a sistemului de guvernare. Prin urmare, a trădat încrederea acordată în calitatea de preşedinte, afectând în mod evident poporul Statelor Unite. Prin acest comportament, Donald Trump a demonstrat că va rămâne o ameninţare pentru siguranţa naţională, pentru democraţie şi pentru Constituţie dacă i se va permite să rămână în funcţie; a acţionat într-o manieră incompatibilă în mod evident cu sistemul de autoguvernare şi cu statul de drept”, arată actul de inculpare, elaborat înainte de expirarea mandatului prezidenţial. Senatul va decide cu o majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este sau nu vinovat.

    Donald Trump a afirmat că declaraţiile pe care le-a făcut înaintea violenţelor produse la Capitoliu au fost corecte. “Mi-a fost analizat discursul şi fiecare cuvânt din fiecare paragraf, fiecare propoziţie şi toată lumea crede că a fost total adecvat”, a declarat Donald Trump. Preşedintele a părut să atribuie responsabilitatea pentru violenţele de la Capitoliu politicienilor care au făcut comentarii în vara anului 2020, în timpul protestelor antirasism. “Aceasta este adevărata problemă”, a subliniat Donald Trump.

    Pe 6 ianuarie, înaintea violenţelor care au vizat Congresul, Donald Trump a rostit un discurs în faţa simpatizanţilor, în centrul Washingtonului. “Vom merge la Capitoliu şi vom scanda în faţa bravilor noştri senatori şi congresmeni, iar spre unii probabil nu vom scanda prea mult. Pentru că ţara nu poate fi luată înapoi prin acţiuni slabe. Trebuie să arătăm putere şi să fim puternici. Trebuie să cerem Congresului să facă ceea ce trebuie şi să numere doar voturile electorilor reprezentaţi legal”, a afirmat Donald Trump în discursul din 6 ianuarie. Donald Trump nu a recunoscut victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial, denunţând presupuse fraude electorale. Violenţele produse pe 6 ianuarie la Capitoliu s-au soldat cu cinci morţi şi zeci de răniţi.

  • Joseph Biden a fost învestit în funcţia de preşedinte al SUA

    Joseph Biden, în vârstă de 78 de ani, membru al Partidului Democrat, devine astfel al 46-lea preşedinte al Statelor Unite.

    Joseph Biden a fost vicepreşedinte al SUA în perioada 2009-2017, în mandatele preşedintelui Barack Obama. Anterior, Joe Biden a fost senator, în perioada 1973-2009, deţinând funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului în perioada 2007-2009.

    Kamala Harris, în vârstă de 56 de ani, a fost senator în perioada 2017-2021 şi procuror general al statului California, în intervalul 2011-2017.

  • Fuga din Hong Kong: Elliott, „Vulturul de pe Wall Street”, închide biroul din Hong Kong din cauza tensiunilor politice

    Elliott Investment Management, fondul de hedge fund al miliardarului american Paul Singer – cunoscut drept „Vulturul de pe Wall Street” – a devenit primul mare jucător din pieţele financiare care a anunţat că îşi închide biroul din Hong Kong, după ce întregul teritoriu a fost inundat de tensiuni politice şi nelinişte în societate încă din 2019, potrivit FT.

    Elliott este ceea ce se numeşte un „investitor activist”, adică un investitor sau un grup de invesitori care cumpără o particiăaţie într-o companie listată pentru a influenţa modul în care acea companie este condusă.

    Fondul „activist”, fondat în 1977 de miliardarul Paul Singer, a lansat multe campanii de investiţii la nivel global până acum, iar biroul din Hong Kong este deschis deja de 15 ani. Fondul de hedge fund îşi va muta angajaţii din Hong Kong în birourile din Londra, respectiv Tokyo, iar acesta din urmă va rămâne şi singura bază de operaţiuni din Asia.

    „În spiritul proceselor de planificare pe termen lung ale Elliott, vom închide activităţile de tranzacţionare şi investiţii de la biroul din Hong Kong şi vom transfera principala responsabilitate pentru poziţiile existente din Asia ex-Japonia şi pentru noile poziţii din Asia către biroul din Londra”, a notat conducerea într-o notă trimisă investitorilor.

    Printre cele mai mari campanii de investiţii din Asia ale Elliott se numără o investiţie de 2,5 miliarde de dolari în conglomeratul japonez de tehnologie SoftBank, precum şi o luptă pentru putere aflată în curs deja de şase ani cu Bank of East Asia, care este controlată de familia Li din Hong Kong. Aceste activităţi vor fi supravegheate de echipele din Londra şi din Tokyo, conform unor surse ale publicaţiei americani.

    Plecarea Elliott a venit la şase luni după ce China a impus noi legi de securitate naţională în Hong Kong, asigurându-şi mai multă putere în teritoriu, într-o mutare care a fost condamnată vehement de Europa şi de SUA.

    Alte fonduri care au discutat cu FT au descris planuri de a muta o parte din angajaţi sau din operaţiuni către alte oraşe din Asia, din cauza lipsei de predictibilitate care planează asupra mediului de business din Hong Kong.

  • Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, vizat de o anchetă privind trafic de influenţă

    Parchetul Naţional Financiar din Franţa a iniţiat o investigaţie preliminară privind posibile acţiuni de trafic de influenţă în care ar putea fi implicat fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, afirmă surse citate de grupul Mediapart şi de cotidianul Le Parisien.

    Procurorii francezi au început să verifice din anul 2020 motivele pentru care Nicolas Sarkozy a primit fonduri din partea unei firme de asigurări din Rusia, Reso-Garantia.

    “Procurorii încearcă să afle dacă fostul preşedinte a fost doar consultant, ceea ce ar fi perfect legal, sau a efectuat activităţi de lobby, posibil ilegale, pentru oligarhi ruşi”, afirmă o sursă din cadrul comisiei de anchetă.

    Nu este clar dacă activităţile vizează perioada în care Nicolas Sarkozy a fost preşedinte al Franţei.

    Anchetatorii analizează un contract din anul 2019, privind activităţi desfăşurate mai mulţi ani, în valoare de trei milioane de euro. Nicolas Sarkozy a primit deocamdată 500.000 de euro în virtutea acestui contract. De asemenea, ar exista un contract din anul 2007 între firma rusă Reso-Garantia şi compania franceză de asigurări AXA, pentru achiziţionarea unei participaţii de 36,7% a companiei din Franţa, în schimbul sumei de 810 milioane de euro. AXA este un client important al cabinetului de avocatură Realyze, cofondat în 1987 de Nicolas Sarkozy.

    Avocaţii lui Nicolas Sarkozy nu au făcut deocamdată nicio declaraţie publică pe această temă.

    Nicolas Sarkozy a fost preşedinte al Franţei în perioada 2007-2012. Ulterior, a devenit membru al Consiliului Constituţional.

  • Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, vizat de o anchetă privind trafic de influenţă

    Parchetul Naţional Financiar din Franţa a iniţiat o investigaţie preliminară privind posibile acţiuni de trafic de influenţă în care ar putea fi implicat fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, afirmă surse citate de grupul Mediapart şi de cotidianul Le Parisien.

    Procurorii francezi au început să verifice din anul 2020 motivele pentru care Nicolas Sarkozy a primit fonduri din partea unei firme de asigurări din Rusia, Reso-Garantia.

    “Procurorii încearcă să afle dacă fostul preşedinte a fost doar consultant, ceea ce ar fi perfect legal, sau a efectuat activităţi de lobby, posibil ilegale, pentru oligarhi ruşi”, afirmă o sursă din cadrul comisiei de anchetă.

    Nu este clar dacă activităţile vizează perioada în care Nicolas Sarkozy a fost preşedinte al Franţei.

    Anchetatorii analizează un contract din anul 2019, privind activităţi desfăşurate mai mulţi ani, în valoare de trei milioane de euro. Nicolas Sarkozy a primit deocamdată 500.000 de euro în virtutea acestui contract. De asemenea, ar exista un contract din anul 2007 între firma rusă Reso-Garantia şi compania franceză de asigurări AXA, pentru achiziţionarea unei participaţii de 36,7% a companiei din Franţa, în schimbul sumei de 810 milioane de euro. AXA este un client important al cabinetului de avocatură Realyze, cofondat în 1987 de Nicolas Sarkozy.

    Avocaţii lui Nicolas Sarkozy nu au făcut deocamdată nicio declaraţie publică pe această temă.

    Nicolas Sarkozy a fost preşedinte al Franţei în perioada 2007-2012. Ulterior, a devenit membru al Consiliului Constituţional.

  • Camera Reprezentanţilor aprobă inculparea preşedintelui Donald Trump în scopul demiterii

    Camera Reprezentanţilor din SUA a aprobat, miercuri seară, inculparea preşedintelui în funcţie, Donald Trump, pentru “instigare la insurecţie”, în cadrul procedurii demiterii, care va continua în Senat.

    Rezoluţia pentru inculparea preşedintelui Donald Trump a fost aprobată de Camera Reprezentanţilor cu un raport de voturi de 232 la 197. Cinci membri ai Camerei Reprezentanţilor s-au abţinut de la vot. În favoarea moţiunii au votat şi zece congresmeni republicani.

    Donald Trump este primul preşedinte din istoria SUA inculpat de două ori în scopul demiterii.

    Potrivit articolului de inculpare, “Donald Trump s-a implicat în delicte majore şi minore prin instigarea la acte de violenţă împotriva instituţiilor de guvernare din Statele Unite”. Preşedintele Donald Trump este acuzat că a pretins în mod repetat că a câştigat scrutinul prezidenţial şi a încurajat, prin discursul rostit pe 6 ianuarie în faţa simpatizanţilor adunaţi în zona Eclipse din centrul Washingtonului, acţiunile violente împotriva Capitoliului, în timp ce Congresul valida victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial.

    Donald Trump este acuzat de “instigare la insurecţie”. “Preşedintele a periclitat în mod grav securitatea Statelor Unite şi a instituţiilor guvernamentale. A ameninţat integritatea sistemului democratic, a interferat asupra tranziţiei paşnice a puterii şi a pus în pericol o ramură coegală a sistemului de guvernare. Prin urmare, a trădat încrederea acordată în calitatea de preşedinte, afectând în mod evident poporul Statelor Unite. Prin acest comportament, Donald Trump a demonstrat că va rămâne o ameninţare pentru siguranţa naţională, pentru democraţie şi pentru Constituţie dacă i se va permite să rămână în funcţie; a acţionat într-o manieră incompatibilă în mod evident cu sistemul de autoguvernare şi cu statul de drept”, arată actul de inculpare.

    Donald Trump a afirmat că declaraţiile pe care le-a făcut înaintea violenţelor produse la Capitoliu au fost corecte. “Mi-a fost analizat discursul şi fiecare cuvânt din fiecare paragraf, fiecare propoziţie şi toată lumea crede că a fost total adecvat”, a declarat Donald Trump. Preşedintele a părut să atribuie responsabilitatea pentru violenţele de la Capitoliu politicienilor care au făcut comentarii în vara anului 2020, în timpul protestelor antirasism. “Aceasta este adevărata problemă”, a subliniat Donald Trump.

    Pe 6 ianuarie, înaintea violenţelor care au vizat Congresul, Donald Trump a rostit un discurs în faţa simpatizanţilor, în centrul Washingtonului. “Vom merge la Capitoliu şi vom scanda în faţa bravilor noştri senatori şi congresmeni, iar spre unii probabil nu vom scanda prea mult. Pentru că ţara nu poate fi luată înapoi prin acţiuni slabe. Trebuie să arătăm putere şi să fim puternici. Trebuie să cerem Congresului să facă ceea ce trebuie şi să numere doar voturile electorilor reprezentaţi legal”, a afirmat Donald Trump în discursul din 6 ianuarie. Donald Trump nu a recunoscut victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial, denunţând presupuse fraude electorale. Violenţele produse pe 6 ianuarie la Capitoliu s-au soldat cu cinci morţi şi zeci de răniţi.

    Procedura demiterii va continua în Senatul SUA

    Senatul SUA urmează să decidă, cu majoritate de două-treimi, dacă preşedintele este vinovat.

    Senatorul Mitch McConnell, liderul grupului republican din Senatul SUA, a transmis, potrivit unor surse citate de CNN, că nu va accepta convocarea unei sesiuni pentru procedura demiterii preşedintelui înainte de data de 20 ianuarie, când preşedinte va deveni Joseph Biden. “Pot confirma informaţiile”, a declarat Doug Andres, purtătorul de cuvânt al lui Mitch McConnell.

    Donald Trump a fost deja vizat de o procedură de inculpare în vederea demiterii în decembrie 2019, pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului. În acel caz, Senatul SUA a respins cererea Camerei Reprezentanţilor privind demiterea preşedintelui.

  • NYT: Donald Trump analizează posibilitatea de a se autograţia

    Preşedintele în funcţie al SUA, Donald Trump, le-a sugerat consilierilor că vrea să se graţieze singur în ultimele zile ale mandatului, ceea ce ar marca, în istoria Statelor Unite, o utilizare extraordinară şi netestată a prerogativelor prezidenţiale, informează cotidianul The New York Times.

    În diverse conversaţii care au avut loc după scrutinul prezidenţial din 3 noiembrie, Donald Trump le-a spus consilierilor că analizează posibilitatea de a se autograţia şi s-a interesat ce efecte juridice şi politice ar avea o astfel de acţiune, afirmă doi oficiali de la Washington, sub protecţia anonimatului, conform NYT.

    Nu este clar dacă Donald Trump a evocat această posibilitate după ce a fost acuzat că şi-ar fi instigat simpatizanţii să intre cu forţa în sediul Congresului.

    Donald Trump susţine de mult timp că are puterea de a se autograţia, iar faptul că se consultă cu principalii consilieri reprezintă un semnal că vrea să facă acest lucru. Actualul preşedinte al SUA este convins că politicienii pe care îi percepe ca fiind adversari politici îl vor viza prin acţiuni judiciare după încheierea mandatului.

    “Niciun preşedinte nu s-a graţiat singur, astfel că legitimitatea perspectivei acordării clemenţei nu a fost testată niciodată în sistemul judiciar, iar teoreticienii din domeniul dreptului sunt divizaţi în privinţa recunoaşterii deciziei de către instanţele judiciare. Dar sunt de acord că o autograţiere prezidenţială ar crea un precedent periculos pentru ca preşedinţii să se declare în mod unilateral deasupra legii şi a se proteja de eventuala tragere la răspundere pentru infracţiuni comise pe durata mandatului”, comentează cotidianul The New York Times.

    Purtătorul de cuvânt al Casei Albe nu a răspuns solicitării NYT de a face vreun comentariu pe această temă.

    Donald Trump a analizat deja posibilitatea acordării unor graţieri anticipate pentru membrii familiei sale, inclusiv pentru cei trei copii – Donald Trump jr., Eric Trump şi Ivanka Trump, pentru ginerele său, Jared Kushner, şi pentru colaboratori apropiaţi, precum avocatul personal, Rudolph Giuliani. Donald Trump a exprimat preocupare că Departamentul Justiţiei ar putea lansa proceduri împotriva apropiaţilor săi în timpul mandatului preşedintelui Joseph Biden.

    Donald Trump a fost vizat de o investigaţie a procurorului special Robert Mueller, care a identificat potenţiale cazuri de obstrucţionare a justiţiei, dar a evitat să indice dacă ar fi vorba de vreo încălcare a legii.

    În 2018, Donald Trump a fost vizat de acuzaţii ale procurorilor din New York privind finanţarea ilegală a campaniei electorale.

    Procurorul interimar din Washington D.C., Michael Sherwin, a declarat joi seară că verifică rolul tuturor persoanelor implicate în protestele violente produse la sediul Congresului, inclusiv posibila contribuţie a preşedintelui SUA în exerciţiu, Donald Trump. Procurorul Michael Sherwin a explicat că verifică dacă cineva a jucat un “rol auxiliar” în evenimentele violente produse miercuri seară. Întrebat în mod specific dacă acest lucru înseamnă inclusiv analizarea discursului în care Donald Trump şi-a îndemnat susţinătorii “să lupte mult mai puternic”, Michael Sherwin a precizat, conform postului CNN şi cotidianului Financial Times: “Analizăm toţi actorii implicaţi. Iar dacă cineva a avut vreun rol şi dacă dovezile întrunesc elementele unei infracţiuni, vor fi inculpaţi”.

  • Politicieni democraţi cer lansarea procedurii demiterii lui Donald Trump / Situaţia rămâne “periculoasă”

    Demiterea lui Donald Trump este solicitată de mulţi membri democraţi ai Camerei Reprezentanţilor, dar şi de senatorul Ed Markey şi de guvernatorul statului Illinois, Jay R. Pritzker. De asemenea, un politician republican, Phil Scott, guvernatorul statului Vermont, cere iniţierea procedurii pentru demiterea lui Donald Trump.

    “În pofida tentativei conspiraţioniste de înlăturare a sistemului nostru democratic, noi, membrii Congresului, ne vom îndeplini obligaţia de a asigura că voinţa poporului şi integritatea democraţiei sunt susţinute. Dar următoarele zile şi săptămâni rămân periculoase”, a declarat Katherine Clark, asistent al preşedintelui Camerei Reprezentanţilor.

    “Donald Trump este un trădător al ţării şi al Constituţiei. Trebuie înlăturat din funcţie şi oprit să mai pericliteze ţara şi poporul”, a subliniat Katherine Clark.

    În contextul în care mandatul lui Donald Trump se încheie pe 20 ianuarie, procedura de inculpare a preşedintelui în scopul demiterii este improbabilă, iar votul în Senat este aproape imposibil.

    “Este o problemă incredibil de gravă. Preşedintele a încurajat un atac violent asupra Capitoliului, pentru a opri Congresul să îşi exercite atribuţiile constituţionale”, afirmă congresmanul democrat Tom Malinowski.

    Donald Trump a fost deja vizat de o procedură de inculpare în vederea demiterii în decembrie 2019, pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului. Senatul SUA a respins cererea Camerei Reprezentanţilor privind demiterea preşedintelui.

    Congresul SUA a validat, joi dimineaţă, victoria politicianului democrat Joseph Biden în scrutinul prezidenţial.

    După actele de violenţă comise de simpatizanţi ai lui Donald Trump la Capitoliu, preşedintele în funcţie a dat asigurări că va permite transferul puterii pe 20 ianuarie. “Deşi sunt în dezacord total cu rezultatul scrutinului prezidenţial, iar datele îmi confirmă poziţia, totuşi va exista o tranziţie ordonată a puterii pe 20 ianuarie. Eu am spus mereu că vom continua lupta pentru a ne asigura că sunt numărate voturile exprimate legal. Deşi acesta este sfârşitul celui mai impresionant prim mandat prezidenţial din istorie, este doar începutul luptei noastre de a face America din nouă măreaţă!”, a transmis Donald Trump printr-un comunicat difuzat de Dan Scavino, membru al echipei de comunicare de la Casa Albă.