BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • Efectul tiparniţei americane de bani

    Aceasta arată că tendinţa pozitivă a pieţei muncii din SUA se menţine, contrar speculaţiilor că statisticile încurajatoare privind şomajul şi ocuparea forţei de muncă apărute în perioada alegerilor din noiembrie trecut ar fi fost doar un fenomen accidental. Explicaţia ţine, evident, de tiparniţa de bani a Rezervei Federale – cumpărările de obligaţiuni de pe piaţă de către banca centrală americană, în sumă de 85 mil. dolari pe lună, cu scopul de a stimula creşterea economică şi reducerea şomajului.

    Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a lăsat vineri să se înţeleagă că aceeaşi politică va continua până ce piaţa muncii va dovedi clar o redresare durabilă. “Trebuie să ne asigurăm că nu e vorba doar de o ameliorare temporară”, a spus Bernanke, citat de Bloomberg.

    Media cererilor de ajutoare de şomaj pe ultimele patru săptămâni a scăzut la minimul ultimilor cinci ani, respectiv 339.750, faţă de 347.250 în precedentele patru săptămâni. În februarie, numărul angajărilor noi a crescut cu 236.000, faţă de o creştere cu 119.000 în ianuarie.

  • Resurse puţine pe piaţa muncii: Doar 14% din populaţie este angajată la privat

    Ponderea angajaţilor din sectorul privat raportată la totalul populaţiei este de doar 13,7% în România şi ne plasează pe ultimele locuri din Europa, în timp ce în state precum Elveţia, Danemarca sau Cehia procentul este de peste două ori mai mare, arată statisticile CNIPMMR, organi zaţia care promovează interesele firmelor mici şi mijlocii, pe baza datelor comparative ale Eurostat din 2010.

    Scăderea dramatică a numărului de angajaţi – plătitori de taxe la stat – din ultimii ani a fost o problemă despre care politicienii nu au vorbit niciodată în campaniile electorale, deşi ar trebui să fie una dintre prorităţile celor de la guvernare, explică Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice.

    “Îngrijorarea noastră nu este numărul de şomeri, ci numărul de salariaţi din privat, pentru că ei alimentează economia, iar o pondere scăzută a acestora în totalul populaţiei face ca statul să nu mai fie funcţional, să intre în metastază. Cu cât forţa de muncă este mai mică în sectorul privat, cu atât colectarea banilor de către stat este mai scăzută şi mecanismele statale intră în colaps”, a spus Moraru.

    În prezent, în economie lucrează 4,3 milioane de angajaţi (1,2 milioane la stat şi 3,1 milioane la privat).

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cea mai mare dramă a României. Despre riscul de a fi tânăr în Giurgiu sau bătrân în Sălaj sau Tulcea

    ZONA “SIGURĂ” PENTRU COMPANIILE CARE AU FĂCUT NOI ANGAJĂRI ÎN ULTIMII ANI PARE A FI POPULAŢIA CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 26 ŞI 45 DE ANI, iar această ipoteză a specialiştilor din domeniul resurselor umane poate fi dovedită şi statistic. Peste 3,3 milioane de contracte active de muncă dintr-un total de 5,6 milioane de contracte din toată ţara sunt încheiate cu angajaţi care au vârsta cuprinsă între 26 şi 45 de ani, potrivit datelor extrase la finele lunii trecute de Inspecţia Muncii din Revisal, aplicaţia componentă a sistemului ReGES (Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor). O mare parte dintre aceşti angajaţi au intrat pe piaţa muncii în anii de boom economic, când marile companii făceau mii de angajări în fiecare an, iar aceştia migrau uşor de la o companie la alta pentru un plus de 20 – 30% la salariu, pentru că aveau oportunităţi destule.

    Nu de aceleaşi privilegii au beneficiat însă şi tinerii care ar fi trebuit să devină angajaţii crizei şi care, cu greu, au reuşit să obţină un job – de cele mai multe ori pe perioadă determinată. Mai puţin de 600.000 de tineri până în 25 de ani au contracte de muncă active în prezent, deşi anual de pe băncile şcolilor ies peste 200.000 de absolvenţi de liceu şi aproape 100.000 de absolvenţi de facultate.

    DIN STATISTICI SE OBSERVĂ FAPTUL CĂ, ÎN PRIVINŢA FORŢEI DE MUNCĂ, SUNTEM O SOCIETATE RELATIV TÂNĂRĂ, că toate programele de restructurare începute la mijlocul anilor ’90 se văd în structura acesteia, deoarece pe segmentul de peste 46 de ani numărul contractelor este foarte mic, este de părere avocatul în dreptul muncii Costel Gîlcă, managing partner al casei de avocatură SCPA Gîlcă & Vasiliu.

    “Avem o forţă de muncă exuberantă, însă lipsită de experienţă, având în vedere că de regulă se iese repede de pe piaţa forţei de muncă din România, ceea ce, evident, are repercusiuni asupra experienţei profesionale. Nu există schimb intergeneraţional de experienţă – dacă ar fi să facem un grafic, am vedea o intrare bruscă pe piaţa forţei de muncă şi o ieşire la fel de bruscă. Totuşi, la nivelul absorbţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă, România stă foarte bine prin comparaţie cu celelalte state europene, cum e Spania, unde şomajul în rândul tinerilor este de 35%”, mai adaugă avocatul Costel Gîlcă.

    Pe de altă parte, nimeni nu angajează tineri absolvenţi pe motiv că nu au experienţă şi că trebuie să investească mult în ei până când vor deveni productivi, spune Cristina Săvuică, managing partner al grupului Lugera & Makler, liderul pieţei locale în recrutare şi leasing de personal. Compania a început un proiect – Guvernul Lugera – prin care îşi propune să atragă tinerii talentaţi, iar pe cei mai buni să îi cheme, de exemplu, la şedinţele lunare de board ale companiei pentru a dobândi experienţă.

  • Weber: Dacă restricţiile pe piaţa muncii pentru români continuă din 2014, e obligatorie procedura de infringement

    Weber consideră că în Marea Britanie se desfăşoară o campanie împotriva românilor, iar motivele acesteia sunt de natură politică.

    “Premierul Cameron, în mod năucitor, se simte într-o competiţie cu extrema dreaptă din Parlamentul European. Mare jenă pentru un stat care îşi găseşte ca subiect preelectoral şi electoral venirea românilor şi bulgarilor pe piaţa din Marea Britanie. Ce ruşine! Chiar acolo a ajuns Marea Britanie? Nu mai are altceva de discutat şi rezolvat la ea acasă?”, a declarat europarlamentarul, la dezbaterea cu tema “6 ani de restricţii pentru români pe piaţa muncii din Uniunea Europeană”.

    Renate Weber a precizat că niciun stat membru nu va mai putea menţine restricţii pe piaţa muncii pentru lucrători români după 1 ianuarie 2014, iar dacă acest lucru va continua, va fi obligatorie procedura de infringement.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile IT-ştilor se pot dubla în cinci ani

    “Este un fenomen care se întâmplă în tot mai multe companii. Dacă a pornit de pe o poziţie de entry-level este posibil ca salariul angajatului sau, mai bine spus, a specialistului să crească şi cu 100% după cinci ani de experienţă în domeniu. Sigur, depinde mult şi de strategia organizaţiei de a-şi fideliza oamenii, iar acest lucru se întâmplă în special în companiile de IT, pentru că dezvoltarea competenţelor acestora durează câţiva ani”, spune Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul APT, firmă cu activităţi în resurse umane pe plan local.

    Mai multe pe zf.ro

  • În 2011 au ieşit la pensie cu o treime mai puţini angajaţi şi cu o pensie medie mai mică

    Astfel, dacă în 2010 existau 307.282 de persoane nou-intrate în sistemul de pensii, în 2011 numărul acestora a scăzut până la 202.287 de persoane, potrivit unor date prezentate de Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice. Noua lege a pensiilor (Legea 263/2010) are ca scop o re­formare a sistemului public de pensii, al cărui deficit depăşeşte în prezent suma de trei miliarde de euro. Printre măsurile aplicate în noua lege se află condiţiile mai restrictive privind accesul la pensia anticipată parţială şi la pensia de invaliditate sau creşterea vârstei de pensionare. Totodată, statisticile Casei de Pensii arată că pensionarii care au intrat în sistem anul trecut au avut şi pensii mai mici, având în vedere că valoarea pensiei medii a scăzut de la 728 de lei în 2010 la 697 lei în 2011.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cele două afaceri de familie de la Bucureşti

    În realitate, importanţă n-a avut nici alegerea Ancăi Boagiu ca vicepreşedinte al PPE, nici complimentele adresate de Angela Merkel curajului lui Traian Băsescu de a-i da înainte cu reformele nepopulare şi nici politeţurile şefului PPE, Wilfried Martens la adresa PDL, iar în chestiune nu era “familia popularilor” reunită la Bucureşti, ci familia cea mare a zonei euro în plină luptă de a câştiga susţinerea rudelor mai sărace din Est pentru proiectul ei de uniune financiară şi politică europeană, fără a le ceda însă acestor rude drepturile pe care acestea le cer.

    Preşedintele CE, Jose Durao Barroso, a insistat la Victor Ponta pentru ameliorarea administrării fondurilor europene şi a sistemului judiciar nu atât ca să dea apă la moară PDL în dauna USL, cât pentru a arăta României că are ea însăşi destule de făcut ca să merite să-i fie auzite la Bruxelles pretenţiile, exprimate clar de preşedintele Băsescu, ca piaţa unică europeană să fie într-adevăr unică (deschiderea pieţei muncii, politica de coeziune bugetară şi unificarea regulilor de navigaţie). Că aşa au stat lucrurile a ilustrat-o perfect discursul premierului polonez Donald Tusk, care a acuzat de ipocrizie sloganul PPE “Mai multă Europă”, atâta vreme cât birocraţia de la Bruxelles acţionează de fapt pentru perpetuarea decalajelor economice între zona euro şi restul statelor UE.

    Frecvent a fost făcută şi comparaţia între congresul PPE, menit pe plan intern să susţină Alianţa România Dreaptă, şi mitingul-mamut de lansare a candidaţilor USL de pe Arena Naţională, în principal pentru că ambele evenimente au fost organizate în aceeaşi zi. Mitingul a fost asemuit cu manifestările ceauşiste, spre a contura un contrast între “forţele trecutului” (USL) şi “forţele viitorului” (ARD).

    Modelul mitingului USL a fost însă altul decât cele ceauşiste, şi anume mitingul gigantic convocat de Vladimir Putin pe stadionul Lujniki din Moscova în ajunul alegerilor prezidenţiale din martie, câştigate, după cum ştim, de Putin. Actualul preşedinte rus a citat acolo poezii patriotice, şi-a întrebat compatrioţii dacă iubesc Rusia şi a făcut aluzii la nevoia ca ţara să fie apărată de inamicii din exterior, susţinuţi de opoziţia politică din interior – o atitudine adoptată cu claritate şi de Crin Antonescu acum (“În Europa, fără popor eşti nimic sau o slugă”, cu referire la preţul susţinerii lui Traian Băsescu de către Vest).

  • Statistica şomajului ţine cu Obama

    Sondajele printre economişti estimau o creştere a şomajului de la 8,1% în august la 8,2% în septembrie, însă pieţele financiare anticipaseră deja vestea bună, mizând pe efectul noii injecţii monetare anunţate de Rezerva Federală. Datele Departamentului Muncii difuzate vineri arată că în SUA au fost create 146.000 de locuri de muncă lunar din iulie până în septembrie, faţă de 67.000 în cele trei luni precedente. Companiile au raportat 114.000 de locuri de muncă noi în septembrie, iar revizuirea datelor pentru iulie şi august arată că economia a creat atunci cu 86.000 de locuri de muncă mai mult decât relevau estimările iniţiale. Numărul şomerilor americani se situează acum la 12,1 milioane, cel mai scăzut nivel din ianuarie 2009 încoace.

    Anunţul de vineri al Departamentului Muncii a venit la fix după dezbaterea Obama-Romney de miercuri, când unul dintre caii de bătaie ai lui Romney, aflat în mare vervă retorică, a fost tocmai situaţia pieţei muncii, mai exact faptul că Obama nu a reuşit din 2009 încoace să reducă rata şomajului sub 8%. Următoarele dezbateri electorale între cei doi candidaţi la preşedinţie au loc la 16 şi 22 octombrie, iar alegerile prezidenţiale au loc la 6 noiembrie. În prezent, Barack Obama are în sondajele de opinie un uşor avans în faţa lui Mitt Romney, de circa 2%.

  • Banii pentru şomeri, peste trei sferturi din cheltuielile cu politicile pe piaţa muncii, în 2011

    Sprijinul acordat şomerilor a totalizat 1,28 miliarde lei în 2011, deţinând o pondere de 95,5% în totalul cheltuielilor cu suporturile financiare (măsuri pasive), de 1,37 miliarde lei. Cheltuielile implicate de suporturile financiare au reprezentat, la rândul lor, 83,8% în totalul cheltuielilor cu politicile privind piaţa muncii, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Persoanele vulnerabile pe piaţa muncii au fost sprijinite să se reintegreze prin măsuri active care au totalizat mai puţin de o zecime (7,1%) din totalul cheltuielilor cu intervenţiile publice pe piaţa muncii. Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost anul trecut de 2.569 lei pentru un salariat, în creştere cu 3,7% faţă de anul precedent.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul francez a anulat taxa care limita accesul romilor pe piaţa muncii

    “Taxele datorate de către angajator şi cetăţean Oficului francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII) (…) sunt suprimate”, măsura intrând în vigoare “imediat”, se precizează în acest text adresat prefecţilor, care poate fi consultat pe site-ul Lemonde.fr. Guvernul a decis în cadrul unei reuniuni ministeriale, la 22 august, la Matignon, să flexibilizeze condiţiile de angajare a românilor şi bulgarilor, principalele naţionalităţi ale romilor prezenţi în Franţa.

    Mai multe pe mediafax.ro