BusinessMagazin

Tag: performanta

  • Veritas lansează soluţia NetBackup 7.7

    “Tot mai multe companii adaugă în prezent stocarea în cloud printre opţiunile de backup şi stocare, pentru a beneficia de avantajele flexibilităţii, agilităţii şi optimizării costurilor operaţionale”, a declarat Ana Pinczuk, vicepreşedinte senior în cadrul diviziei de backup şi recuperare a datelor din cadrul Veritas.

    NetBackup 7.7 optimizează considerabil performanţa şi interoperabilitatea backup-ului în cloud, prin intermediul serviciilor de stocare precum cele oferite de Amazon Web Services (AWS), Google, Hitachi Data Systems (HDS), Verizon şi Cloudian. Totodată, soluţia permite şi integrarea cu VMware vSphere Virtual Volumes, Microsoft Hyper-V, NetApp clustered Data ONTAP (cDOT) şi Microsoft SQL Server şi oferă capabilităţi îmbunătăţite care permit utilizatorilor IT şi non-IT să gestioneze şi să controleze în mod independent activităţile de backup şi recuperare, folosind interfeţe intuitive îmbinate cu instrumente native.

    “Pe măsură ce volumul şi sfera datelor enterprise continuă să crească, companiile au nevoie de instrumente mai performante pentru a proteja informaţiile confidenţiale în mod adecvat. NetBackup 7.7 este proiectat să furnizeze recuperarea mai rapidă şi mai uşoară a datelor, cu o performanţă îmbunătăţită şi tehnici de stocare eficiente pentru gestionarea protecţiei informaţiilor din companie la toate nivelurile”, a afirmat Phil Goodwin, director de cercetare în domeniul sistemelor de stocare şi software din cadrul IDC.
    Noul conector cloud disponibil în NetBackup 7.7, proiectat pe Amazon Simple Storage Service (Amazon S3), este optimizat pentru a îmbunătăţi semnificativ timpul de backup şi recuperare pentru soluţiile de stocare în cloud compatibile cu Amazon S3. Conectorul exploatează tehnici multi-streaming şi alte funcţii avansate care permit utilizarea la capacitate maximă a benzii de reţea, reducând semnificativ timpul de backup şi recuperare faţă de versiunile anterioare. În plus, NetBackup 7.7 suportă gateway-uri cloud de la NetApp şi AWS, folosind o abordare secvenţială pentru a replica backup-ul de date în cloud.

    Funcţia Auto Image Replication (AIR) a NetBackup este de asemenea integrată cu serviciile cloud, oferind companiilor posibilitatea să facă backup de date într-un mediu cloud, asigurând în acelaşi timp deduplicarea datelor pentru care se face backup. Noile politici inteligente pentru Microsoft Hyper-V şi Microsoft SQL Server ajută organizaţiile IT să scaleze mai rapid operaţiunile, să crească flexibilitatea şi să ofere control adecvat angajaţilor din companie. Platforma convergentă Veritas NetBackup 7.7 simplifică gestionarea infrastructurii şi dispune de procese şi controale automatizate avansate, pentru a proteja medii fizice şi virtuale complexe.

    Veritas NetBackup 7.7 este disponibil prin partenerii şi distribuitorii oficiali.

    Veritas Technologies Corporation, compania de gestionare a informaţiilor care rezultă din separarea de Symantec, permite organizaţiilor să exploateze puterea informaţiilor lor, cu soluţii menite să sprijine cele mai vaste şi complexe medii eterogene la nivel global. În prezent, Veritas furnizează soluţii pentru 86% dintre companiile incluse în topul Fortune 500, îmbunătăţind disponibilitatea datelor şi oferind informaţii în sprijinul avantajului competitiv. În anul fiscal 2015, Veritas a generat pentru Symantec venituri de 2,6 miliarde dolari.

    Symantec Corporation (NASDAQ: SYMC) este expert în protecţia informaţiilor. Fondată în aprilie 1982, compania Symantec este inclusă în topul Fortune 500 şi oferă una dintre cele mai vaste reţele de inteligenţă a datelor la nivel global, precum şi soluţii performante de securitate, backup şi disponibilitate pentru stocarea, accesarea şi partajarea datelor importante. Compania are peste 20.000 de angajaţi în peste 50 de ţări. 99% din companiile incluse în Fortune 500 sunt clienţi Symantec. În anul fiscal 2014, compania a înregistrat venituri de 6,7 miliarde dolari.

  • Circa 80% dintre angajatorii din sectorul financiar plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare

    78% dintre companii plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare ca urmare a condiţiilor dificile din piaţă, potrivit raportului privind remuneraţia executivilor din sectorul financiar realizat de Mercer, companie de consultanţă în resurse umane, parte din grupul Marsh & McLennan Companies.  

    Raportul din acest an analizează tendinţele din sectorul financiar referitoare la bonusurile oferite (fie anual, amânat sau pe termen lung), remunerarea compusă şi la indemnizaţiile acordate în funcţie de poziţia în companie. Sondajul a analizat practicile de remunerare din 55 de companii din sectorul serviciilor financiare la nivel mondial – bănci, asigurări şi alte companii care oferă servicii financiare, precum fondurile de investiţii.

    Cele mai comune modificări avute în vedere sunt consolidarea practicilor ce ţin de ajustarea bonusurilor de tip bonus malus şi clawback în funcţie de performanţă (47%), consolidarea legăturii dintre performanţă şi recompensare (44%) şi creşterea gradului de utilizare a criteriilor non-financiare în analiza performanţei (31%).

    Prin practica de bonus malus valoarea bonusului, odată comunicată angajatului, poate fi modificată în funcţie de evenimentele ulterioare comunicării, până în momentul acordării acestuia. Practica de tip clawback permite retragerea integrală sau parţială a bonusului care a fost deja acordat angajatului, de exemplu, pentru cazuri de neglijenţă gravă sau neconformitate.

    Potrivit lui Vicki Elliott, Partener Senior al Mercer, “Echipele de resurse umane şi comitetele responsabile de remunerare din sectorul serviciilor financiare trebuie să găsească modalităţi de a structura remuneraţia astfel încât să motiveze şi să reţină angajaţii performanţi, ţinând cont în acelaşi timp de cerinţele de reglementare şi de presiunile publice. Începând cu 2008, am observat o schimbare constantă în abordarea acestor practici salariale, companiile corelând tot mai mult bonusurile cu performanţa pe termen lung.”

    Aproape toate organizaţiile bancare amână o parte din remuneraţia variabilă pe care o acordă, în timp ce, în sectorul asigurărilor, jumătate dintre companii procedează astfel. Se observă o diferenţă între companiile europene versus cele nord-americane, în mare parte datorită reglementărilor mai stricte din UE. Doar 42% dintre companiile din America de Nord au astfel de programe comparativ cu Europa unde procentul ajunge la 86%.

    32% dintre companiile din Europa plănuiesc să crească utilizarea practicilor de tip bonus malus în 2015 versus 14% dintre companiile din America de Nord. Totuşi, 36% dintre companiile din America de Nord vor creşte utilizarea practicilor de tip clawback comparativ cu 32% dintre companiile europene.

    Aproape 75% dintre organizaţii au în acest moment un program de acordare a stimulentelor pe termen lung. Aceste stimulente sunt mai des întâlnite în sectorul asigurărilor (89%) decât în sectorul bancar (62%). Vicki Elliot spune: “Companiile înţeleg că este esenţial să conceapă un plan de utilizare a stimulentelor pe termen lung pentru a corela performanţa cu atingerea obiectivelor pe termen lung şi să nu se bazeze doar pe utilizarea remuneraţiei variabile amânate. De exemplu, dacă ar fi activ doar un plan de remuneraţie amânată şi nu ar exista şi un plan de bonusare anual sau nu s-ar practica o ajustare a bonusului în funcţie de rezultate, legătura cu performanţa pe termen lung ar fi mai slabă.”

    Cele mai multe organizaţii corelează performanţa non-financiară cu oferirea bonusurilor. Criteriile de conformitate şi de management al riscului sunt cele mai folosite în analiza non-financiară (64%). Majoritatea băncilor corelează aceste criterii cu programele de recompensare (85%). Indicii ce ţin de relaţia cu clienţii predomină în bănci (67%), însă sunt prezenţi şi în cadrul companiilor de asigurare (36%). Printre indicii luaţi în considerare în analiza performanţei non-financiare se numără şi contribuţia la îndeplinirea obiectivelor strategice şi la extinderea businessului, responsabilitatea socială sau managementul oamenilor.

    Potrivit lui Dirk Vink, consultant pe probleme de salarizare şi responsabil de acest raport “Trendul care se vede clar de când UE a introdus limitarea bonusurilor bancherilor este creşterea salariului de bază. Totuşi, scăderea stimulentelor variabile slăbeşte legătura dintre performanţă şi remunerare. Astfel, mereu va exista o sumă mai mică pentru plata bonusurilor care pot fi amânate şi deci aliniate cu orizontul de timp al riscurilor.” În România, compania Mercer este reprezentată de Marsh prin brandul Mercer Marsh Benefits.

     

     

  • Doi medici au transformat pasiunea pentru cai într-un business de un milion de lei

    Doi medici oftalmologi şi-au transformat pasiunea pentru echitaţie şi dragostea pentru cai într-un business care le aduce deja primul milion de lei. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea evenimentelor şi competiţiilor sportive de echitaţie, care în occident sunt deja trecute în calendarul executivilor de top, al oamenilor de afaceri şi al capetelor încoronate.

    Numele Ozanei Moraru şi cel al soţului său Cristian Moraru sunt strâns legate de medicină, mai exact de businessul Oculus, lansat acum mai bine de două decenii şi care cuprinde astăzi mai multe centre oftalmologice în Bucureşti, cu afaceri de peste 14,5 milioane de lei anul trecut. În urmă cu circa cinci ani însă, cei doi antreprenori au decis să îşi diversifice portofoliul şi să investească într-un centru de echitaţie la ieşirea din Bucureşti, îmbinând astfel pasiunea lor pentru hipism cu potenţialul unui domeniu încă nexploatat.

    Astăzi, clubul Equestria găzduieşte cursuri de echitaţie pentru amatori şi avansaţi, organizează competiţii sportive de echitaţie şi oferă găzduire în sistem de pensiune pentru circa 50 de cai pe lângă cei 24 ai companiei.

    „Din fericire, am ajuns la momentul în care principalele activităţi din viaţa mea – medicina şi pasiunea pentru echitaţie – se îmbină armonios, având un efect benefic una asupra celeilalte şi ambele asupra mea“, povesteşte Ozana Moraru. Ea recunoaşte că are un program destul de strict, pe care face eforturi să îl respecte şi astfel să îmbine utilul cu plăcutul. „La clinică îmi închei programul în jurul orei 15:00 şi îmi rămâne suficient timp pentru a mă duce la club, fie pentru a mă bucura de sport, fie pentru a rezolva alte sarcini administrative.“ Având în vedere că şi soţul său este medic, antreprenoarea recunoaşte că atât sala de operaţie, cât şi responsabilităţile din cadrul clubului de echitaţie sunt împărţite în familie.

    „Aventura“ în business a familiei Moraru începe în 1993, când un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. Acesta a fost doar începutul unui business care s-a dezvoltat treptat. Astfel, primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, profitul a apărut în 1999, iar concurenţa a început să îşi facă simţită prezenţa după anul 2000, potrivit unor informaţii oferite anterior de proprietarii Oculus.

    Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. O parte din câştigurile din medicină au fost investite în Equestria, amplasat la 17 kilometri de Capitală, în comuna Tâncăbeşti, acesta necesitând o investiţie iniţială de 4 milioane de euro. „Totul a început prin luarea unor lecţii de echitaţie. A urmat apoi cumpărarea primului meu cal. Au mai venit doi, apoi încă doi. De data aceasta, caii erau mai valoroşi, de performanţă.“

  • (P) Fă ca fiecare imprimare să conteze – foloseşte doar consumabile originale HP pentru echipamentul tău

    Nu face compromisuri la performanţă! Pentru cartuşele de toner pe care poţi conta, alegerea e simplă. Doar tehnologia HP originală livrează fiabilitate excepţională şi calitate superioară a imprimării (1).
    Redu numărul întreruperilor şi al reparaţiilor; maximizează viaţa imprimantei cu cartuşele de toner HP originale (8). Imprimare de calitate pe care afacerea ta se poate baza. Evită costurile ascunse cu reimprimarea, cu timpul de nefuncţionare a imprimantei şi cu întreruperea fluxului normal de lucru. Cartuşele de cerneală şi toner HP originale au în spate 20 de ani de dezvoltare, oferind imprimări de cea mai bună calitate.

    Găseşte tonerul perfect de la HP – Portofoliul larg al HP se potriveşte unei game variate de cerinţe şi bugete pentru imprimare.

    Acum îţi poţi alege cartuşul de toner potrivit nevoilor tale de imprimare:

    • Cartuşe de toner HP Economy – Pentru un volum redus de imprimare la cel mai mic preţ.
    • Cartuşe de toner standard HP – Pentru un volum standard de printare la un preţ standard.
    • Cartuşe de toner HP cu randament ridicat – Randament ridicat – pentru un volum ridicat de printare la un cost redus pe pagină.
    • Pachete HP duble şi multipackuri – Pachetele duble HP conţin două tonere negre, iar multipackurile color conţin tonere CYM care sunt confortabile pentru printările frecvente, oferind şi cel mai bun preţ.

    Noi îţi spunem „adevărul despre toner”

    Cartuşele non-HP nu se ridică mereu la nivelul promisiunilor. Află tot ce trebuie să ştii ca să poţi decide corect cum investeşti bugetul de imprimare – şi ca să protejezi afacerea ta.

    Mitul 1: Cartuşele non-HP sunt la fel de fiabile ca cele HP originale.

    Când crezi că un cartuş de toner non-HP va funcţiona exact ca un cartuş de toner LaserJet HP original, te înşeli. Într-un studiu al utilizatorilor de HP LaserJet, Photizo Group a aflat că 45% dintre utilizatorii de cartuşe de toner non-HP întâmpină probleme cu aceste cartuşe (5). De fapt, 17% dintre utilizatorii de HP mono LaserJet şi 20% dintre utilizatorii de HP color LaserJet care folosesc cartuşe non-HP au probleme cu blocajele şi scurgerile şi rămân fără toner prematur (5). În plus, un test SpencerLab a demonstrat că toate cartuşele HP LaserJet originale testate au funcţionat din prima de fiecare dată, în timp ce dintre cartuşele non-HP testate, 53% au avut probleme. De fapt, 28% erau nefuncţionale de la cumpărare sau au avut un timp de utilizare scurt (1).

     Mitul 2: Cartuşele non-HP nu vor dăuna imprimantei tale.

    Problemele de fiabilitate asociate cartuşelor non-HP pot cauza probleme la imprimare şi pot chiar să dăuneze imprimantei tale. După acelaşi studiu Photizo Group, mai mult de 1 din 15 utilizatori de LaserJet care folosesc cartuşe non-HP ajung să aibă o imprimantă stricată care necesită curăţare sau reparaţii şi 18% au momente când imprimanta nu funcţionează din cauza problemelor cartuşelor (5). Photizo Group a mai descoperit că 65% dintre utilizatorii de HP mono LaserJet care au o problemă cu un cartuş de toner non-HP apelează la o companie sau la o sursă externă pentru ajutor (5). Acest lucru poate deveni costisitor foarte rapid.

     Mitul 3: Calitatea imprimării cartuşelor non-HP este mereu egală cu cea a cartuşelor HP.

    Deşi calitatea imprimării folosind cartuşe de toner non-HP poate părea „destul de bună”, ea se degradează adesea, rezultând în materiale care nu mai pot fi distribuite în companie sau în afara ei. De fapt, Photizo Group a aflat că dintre cei care folosesc cartuşe de toner non-HP, 43% au probleme cu calitatea imprimărilor (5). Un test SpencerLab a scos la iveală că toate cartuşele de toner LaserJet HP originale testate au produs pagini acceptabile pentru orice utilizare în 95% din cazuri, în timp ce, în medie, 43% dintre paginile inspectate care au fost produse de cartuşele de toner non-HP erau puţin sau deloc utilizabile (1). Asta înseamnă mai puţină frustrare şi mai puţine imprimări repetate cu cartuşele de toner LaserJet HP originale.

     Mitul 4: Cartuşele de cerneală non-HP te ajută să economiseşti bani

    Cartuşele non-HP pot costa mai mult decât crezi. Nu te lăsa păcălit de preţurile mici şi de promisiunile legate de calitate. Orice economie făcută azi la cartuşele de toner non-HP te poate costa mâine. Cartuşele non-HP te pot costa de două ori mai mult decât cartuşele de toner LaserJet HP originale dacă iei în calcul problemele de reimprimare şi fiabilitate (2).

     Mitul 5: Numărul de pagini imprimate cu cartuşelor non-HP este mereu egal cu cel al cartuşelor HP.

    HP aderă la standardele ISO/IEC 19752 şi 19798 pentru măsurarea randamentului paginilor, aşa că poţi să ai încredere în afirmaţiile noastre legate de randamente. Acest lucru s-ar putea să nu fie adevărat pentru toate cartuşele non-HP. Unii distribuitori de cartuşe non-HP nu folosesc standarde ISO obiective pentru a măsura randamentul paginilor – lucru care face o comparaţie reală a randamentelor, imposibilă. Un test SpencerLab a descoperit că toate cartuşele de toner LaserJet HP originale testate, au produs pagini acceptabile pentru orice utilizare în 95% din cazuri, în timp ce, în medie, 43% dintre paginile inspectate produse de cartuşele de toner non-HP testate, erau puţin sau deloc utilizabile (1). Asta înseamnă mai puţină frustrare şi mai puţine imprimări repetate cu cartuşele de toner LaserJet HP originale.

     Mitul 6: Cartuşele non-HP sunt mai bune pentru mediu fiindcă sunt refabricate.

    Nu toate cartuşele non-HP sunt refabricate din cartuşe goale HP. Cartuşele non-HP pot fi de asemenea nou fabricate. Refolosirea sau refabricarea unui cartuş gol HP nu sunt acelaşi lucru ca reciclarea acestuia. Refabricarea previne rareori aruncarea la gunoi a cartuşelor. De fapt, conform unui studiu InfoTrends, aproape 91% din cartuşele de toner vândute de refabricanţii intervievaţi vor fi aruncate în cele din urmă (6). Majoritatea refabricanţilor chestionaţi nu-şi colectează propriile produse (6). Mai mult, cartuşele non-HP cauzează adesea reimprimări costisitoare datorită calităţii proaste a imprimărilor. În medie, 43% dintre paginile inspectate produse de cartuşele de toner non-HP în timpul testărilor, erau puţin sau deloc utilizabile (1). Folosirea hârtiei în timpul imprimării – nu procesul de fabricaţie sau producţie – este cel mai mare contribuitor la impactul cartuşelor de toner asupra mediului (7). În comparaţie cu cartuşele non-HP, cartuşele de toner LaserJet HP originale oferă calitate superioară şi fiabilitate, care înseamnă adesea mai puţine reimprimări şi mai puţină hârtie consumată (1) şi conform studiului LCA: un studiu Four Elements Environmental Impact a descoperit că, în toate zonele studiate, cartuşele de toner LaserJet HP originale au avut acelaşi impact asupra mediului sau mai mic, în comparaţie cu cartuşele refabricate – făcând din cartuşele de toner LaserJet HP originale o alegere înţeleaptă (7). HP face reciclarea cartuşelor uşoară cu HP Planet Partners, un program internaţional de returnare şi reciclare. Recuperăm materiale reciclabile din cartuşele folosite şi le transformăm în produse noi, inclusiv în cartuşe HP noi (3). Cumpărând un cartuş de toner LaserJet HP original şi reciclându-l prin programul HP Planet Partners, poţi să te asiguri că nu va ajunge niciodată într-o groapă de gunoi.

     Mitul 7: Fabricanţii de cartuşe non-HP pot reproduce tehnologia HP.

    Specificaţiile tehnice HP sunt protejate de drepturi de autor şi nepublicate, iar producătorii de cartuşe alternative nu le pot replica exact. Cartuşele HP originale au o tehnologie avansată gândită pentru a funcţiona perfect cu imprimantele, tonerele şi hârtia HP. „Reţeta” fiecărui toner HP este formulată unic pentru a oferi imprimare de calitate excelentă şi o performanţă de încredere a cartuşului.

    Fără mituri, doar realitatea

    Pentru cartuşe de toner pe care poţi conta, alegerea e simplă. Tehnologia HP oferă fiabilitate excelentă şi calitate consistentă a imprimării (1). Şi, cu un trecut în imprimarea de excelenţă, mai mult de 13.000 de brevete de imprimare şi imagistică în toată lumea şi un program convenabil de reciclare, HP continuă să ofere soluţii inovatoare de imprimare.

     

    (1). Un studiu SpencerLab 2013, comandat de HP, a comparat cartuşele de toner LaserJet mono HP originale cu opt mărci importante de cartuşe de toner non-HP disponibile în Europa, Estul Mijlociu şi Africa pentru imprimantele HP LaserJet P2035 şi P1102 şi cartuşele HP 05A şi 85A. Pentru detalii, vezi www.spencerlab.com/reports/HP-Reliability-EMEA-2013.pdf (PDF, 2.72MB).

    (2). [DOAR PENTRU EUROPA DE VEST:] Calculele HP sunt bazate pe rezultatele medii ale unui studiu SpencerLab din 2013, comandat de HP, care compară cartuşele de toner LaserJet mono HP originale cu opt mărci de cartuşe non-HP disponibile în EMEA pentru imprimantele HP LaserJet P2035 şi P1102, HP 05A şi 85A. Pentru detalii, vezi www.spencerlab.com/reports/HP-Reliability-EMEA-2013.pdf (PDF, 2.72MB). Calculul include hârtia, înlocuirea cartuşului şi manopera pentru imprimări repetate. Presupunând că preţul cartuşului HP este 141 € şi un preţ de cumpărare cu 43% mai mic pentru un cartuş de toner non-HP.

    (3). Când se reciclează prin programul HP Planet Partners. Disponibilitatea programului variază. Returnarea şi reciclarea cartuşelor HP originale este în prezent disponibilă în mai mult de 50 de ţări, teritorii şi regiuni din Asia, Europa şi America de Nord şi de Sud prin programul HP Planet Partners. Pentru mai multe informaţii, vezi: www.hp.com/recycle.

    (4). Calcule HP bazate pe rezultate dintr-un studiu SpencerLab în EMEA, în 2013, asupra fiabilităţii imprimantelor monocrome, www.spencerlab.com/reports/HP-Reliability-EMEA-2013.pdf (PDF, 2.72MB). Calculele includ hârtia folosită pentru reimprimare. Utilizarea paginilor implică 33% uz extern, 35% uz intern şi 32% uz personal. Rezultatele reale pot varia.

    (5). Dintr-un studiu EMEA Photizo Group/Lyra Research, din 2012, comandat de HP. Rezultate bazate pe un total de 1050 de utilizatori de HP Monochrome LaserJet şi 1050 de utilizatori de HP Color LaserJet care au folosit cartuşe de toner HP originale dar şi cartuşe non-HP. Rezultatele sunt media ambelor grupuri de utilizatori şi sunt calculate în funcţie de proporţia dispozitivelor monocrome şi color în piaţa din EMEA. Studiul a fost realizat în DE, FR, IT, PL, RU, TR şi UK. Pentru detalii, vizitează PhotizoGroup www.photizogroup.com/information-hub.

    (6). InfoTrends, studiu privind reciclarea consumabilelor în Europa de Vest, 2011. Studiu comandat de HP. Rezultate bazate pe interviurile realizate cu 12 refabricanţi şi distribuitori. Pentru detalii vezi: www.hp.com/go/suppliesstudy-emea

    (7). Studiul companiei Four Elements Consulting, efectuat în 2011 la comanda HP, a comparat cartuşele laser de toner negru HP LaserJet originale CB436A şi CC364A cu câte o mostră de produse alternative refabricate din opt categorii de impact. Pentru informaţii suplimentare, vizitează www.hp.com/go/lj-lca-emea

    (8). Studiul 2A din 2014, al Market Strategies International, comandat de HP. Rezultate bazate pe 206 de chestionare de la partenerii HP ServiceOne care au cel puţin 6 luni experienţă în reparaţia de imprimante HP monocrome sau Color LaserJet cu cartuşe HP sau non-HP instalate şi au procedat astfel în ultimele 12 luni anterioare studiului. Studiul a fost întreprins în 26 de ţări: UK, IE, FR, DE, IT, LU, AT, CH, BE, PT, ES, SE, RU, UA, PL, HU, CZ, HR, RO, ZA, SA, AE, EG, MA, QA şi TR. Pentru detalii vezi: www.marketstrategies.com/hp/emeaSOPstudy.pdf (PDF, 193KB).

    © 2014 Hewlett-Packard Development Company, L.P. Informaţiile din acest document pot fi modificate fără notificare prealabilă. Singurele garanţii pentru produsele şi serviciile HP sunt stabilite în declaraţiile exprese de garanţie care însoţesc aceste produse şi servicii. Nimic din acest document nu trebuie interpretat ca o garanţie suplimentară. HP nu este răspunzătoare pentru erorile sau omisiunile tehnice sau editoriale conţinute de acest document.

    http://www8.hp.com/ro/ro/ads/supplies/toner.html

     

  • Capitalizarea de piaţă a Facebook a depăşit 250 de miliarde de dolari într-un timp record

    Recordul anterior era deţinut de Google, care a avut nevoie de opt ani pentru a reuşi să ajungă la o valoare de piaţă de 250 de miliarde de dolari.

    Aprecierea rapidă a acţiunilor Facebook indică încrederea investitorilor că operatorul reţelei de socializare va continua să crească vânzările de publicitate pe aplicaţia proprie sau pe alte servicii.

    Într-o anumită măsură creşterea reflectă şi interesul atras de titlurile companiilor tehnologice. Valoarea Nasdaq Internet Index a crescut aproape de două ori de când Facebook s-a listat la bursă.

    Acţiunile Facebook sunt tranzacţionate la nivelul de 87 de ori profitul pe acţiune, reprezentând de aproape cinci ori media de la nivelul indicelui S&P 500. Companiile membre ale Nasdaq Internet Index sunt tranzacţionate la un raport preţ/profit de 27.

    Cu o capitalizare de 253 de miliarde de dolari, Facebook este în prezent a noua mare companie a indicelui S&P 500, peste Wal-Mart Stores şi Procter&Gamble, care au avut nevoie de zeci de ani pentru a se dezvolta la un astfel de nivel.

    Veniturile din publicitate ale Facebook, care reprezintă peste 90% din vânzările companiei, au crescut cu 46% în primul trimestru, la 3,32 miliarde de dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Volvo Cars achiziţionează integral compania Polestar

    Volvo a achiziţionat compania Polestar Performance AB, ce are ca obiect de activitate dezvoltarea de software de performanţă şi de componente hardware legate de tuningul aftermarket. Alături de Polestar Performance AB, Volvo a achiziţionat şi Polestar Holding AB, compania ce deţine drepturile de folosinţă ale brandului Polestar. Acesta achiziţie nu implică divizia de motorsport Polestar.

    Începând de acum, Polestar va fi numele primit de cele mai performante modele din gama Volvo Cars. Mai mult, în viitor, Polestar va utiliza tehnologia “twin engine” a modelelor de tip plug-in hybrid în dezvoltarea următoarelor modele de înaltă performanţă.

    Volvo este cel mai mare producător de automobile de tip plug-in hybrid din Europa şi lider în utilizarea energiei electrice în domeniul automobilistic. În momentul de faţă, Volvo produce unele dintre cele mai puternice şi mai eficiente sisteme de propulsie hibridă din întreaga industrie auto.

    Parteneriatul dintre Volvo şi Polestar se întinde pe aproape două decenii şi a pornit în anul 1996, odată cu implicarea Volvo în motorsport, alături de Polestar.

    În anul 2015, Volvo estimează că 750 de versiuni Polestar ale modelelor V60 şi S60 vor comercializate la nivel global. Pe termen mediu, pentru vânzările modelelor Polestar se estimează o creştere între 1.000 şi 1.500 de modele livrate anual. Polestar este deja un brand cu renume internaţional, iar Volvo va beneficia în continuare de pachetele de putere Polestar ce pot fi montate ulterior vânzării unui automobil Volvo. Deocamdată nu au fost dezvăluite detaliile financiare ale tranzacţiei, însă angajaţii existenţi ai Polestar vor deveni angajaţi Volvo.

    Participarea în competiţiile motorizate ale brandului Polestar va rămâne sub conducerea lui Christian Dahl, fostul proprietar al brandului, însă numele echipei de curse va fi schimbat.

  • La 24 de ani a fost cel mai tânăr director de resurse umane al unei fabrici cu 1.200 de angajaţi

    Din iulie 2007 este directorul de resurse umane al Mercedes-Benz România. Spune că piaţa locală este un reper de stabilitate pentru celelalte filiale din grupul Daimler şi o pepinieră de specialişti şi manageri de top.

    „Avem mulţi colegi care au găsit calea cea mai potrivită dezvoltării lor profesionale în alte ţări, în cadrul grupului Daimler, la al căror traseu profesional a contribuit şi departamentul de resurse umane, atunci când i-am recrutat, selectat, când am decis programele de training sau când am trecut prin sesiunile de evaluare a performanţei“, explică Ioana Predescu.

    Managerul a trăit pe propria piele transformarea dramatică a pieţei auto de la mirajul de dinainte din perioada de boom la căderea bruscă din criză – „S-au schimbat abordări, strategii, metode de previzionare. Acesta este un lucru bun deoarece rămân să lucreze în industria auto cei cu adevărat pasionaţi de domeniu, ceea ce le sporeşte implicarea, ambiţia şi performanţa.

    Este însă o perioadă în care războiul talentelor este aprig şi în care concurenţa este mare pentru cine atrage şi păstrează specialiştii valoroşi“. De profesie mediator, Ioana Predescu deţine două certificări recunoscute internaţional şi se vede activând în viitor în cadrul grupului german.

    „Pe termen lung mă motivează să rămân angajată perspectiva de a ocupa diverse poziţii în filialele Daimler din alte ţări şi în diferitele divizii de business, ca să acumulez cunoştinţe şi experienţă managerială pentru a-mi putea îndeplini visul de a prelua conducerea uneia dintre acestea.“

  • Citeşte gratuit poveştile celor 100 tineri manageri de top

    Business Magazin a lansat în format e-paper catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2015. Poţi citi GRATUIT catalogul aici

    Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.

    În aceşti zece ani, noi, jurnaliştii, am câştigat, pentru că am cunoscut cariere, idei, oameni şi experienţe care ne-au permis să recunoaştem lumea de business exact aşa cum este.

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.