BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Nicolae Ciucă: Pensia minimă va creşte de la 800 la 1.000 de lei. Cu cât se vor mări alocaţiile şi salariul minim

    „Au fost stabilite următoarele elemente: va creşte pensia minimă de la 800 la 1000 de lei, o să fie indexate pensiile cu 10%, pentru cei care au un cuantum între 1000 şi 1600 de lei, se va acorda un cuantum de indemnizaţie de 1200 de lei, de la începutul anului viitor, doar pentru anul viitor. Cei care au pensie mai mare de 4000 de lei, nu o să mai fie scutiţi de plata CASS-ului. De asemenea, se va acorda cea de-a 13 indemnizaţie pentru persoanele cu handicap. Pentru copiii între o zi şi doi ani se va asigura plata a 600 de lei lunar, iar alocaţia va creşte la 243 de lei. De asemenea, salariul minim va creşte la 2550”, a anunţat Nicolae Ciucă.

    El precizează că impactul bugetar total va fi de 13,6 miliarde de lei.

    „Urmează ca prin măsurile care o să fie asigurate în tot ceea ce înseamnă colectarea taxelor şi partea de dublare a redevenţelor să se găsească soluţii, plus celelalte măsuri fiscale, care o să fie. Fără taxă pe lux, nu o să fie crescute taxele. O să rămânem pe cotă unică şi, de asemenea, asigurăm pe toată lumea că o să alocăm 7% din PIB”, conchide Ciucă.

    Declaraţiile acestuia, care este susţinut de PNL pentru a deveni premier, au fost făcute după negocierile cu UDMR şi PSD.

  • Liviu Dragnea: Guvernanţii să explice unui bătrân cu 700 de lei pensie cum să supravieţuiască

    „În numele tuturor românilor pensionari care mi-au scris în această perioadă, cer guvernanţilor să iasă public şi să explice unui bătrân cu 700 de lei pensie cum să supravieţuiască în lunile de iarnă: din ce să îşi ia mâncare şi medicamente, cum să îşi plătească facturile sau să îşi cumpere lemne de foc”, transmite Liviu Dragnea într-un comunicat al Alianţei Pentru Patrie.

    Fostul lider PSD le cere politicienilor să le spună pensionarilor cum să nu moară de foame, boală sau frig.

    „Dacă nu sunteţi în stare să faceţi un buget de ţară, faceţi măcar bugetul unui român care e forţat să se descurce cu 700 de lei pe lună. Hai, ieşiţi public şi vorbiţi cu oamenii de rând, cu românii! Spuneţi-le un lucru simplu: cum să facă să nu moară de foame, boală sau frig iarna asta”, conchide fostul lider ocial-democrat.

  • Anunţ important pentru toţi românii. Ministerul Muncii a anunţat cu cât se vor mări pensiile şi alocaţiile

    Pensiile vor fi indexate cu minimum 6% anul viitor, intenţia Guvernului fiind ca această creştere să fie mai mare. Alocaţiile vor fi majorate cu un procent de 20% de la 1 ianuarie 2022, a transmis, luni, ministrul interimar al Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, pe grupul de comunicare al ministerului de resort.

    “Un efort realist şi sustenabil bugetar pentru anul viitor înseamnă: creşterea alocaţiilor cu 20% de la 1 ianuarie, deci un plus de aproximativ 350 de milioane lei lunar, suplimentar peste cheltuiala de anul acesta; de asemenea, pensiile vor fi indexate cu minimum 6%, intenţia fiind ca această creştere să fie mai mare; vom menţine direcţia de creştere a salariului minim prin dialog cu partenerii sociali”, a precizat Raluca Turcan.

    Ministrul interimar al Muncii a menţionat că oamenii au nevoie de sprijin, iar presiunea creşterii preţurilor este majoră, dar Guvernul trebuie să păstreze echilibrul bugetar, investiţiile şi perspectiva de creştere economică, pentru că acestea reprezintă real baza creşterii veniturilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii câtorva milioane de români, încredinţaţi pentru păstrare unei singure bănci. Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II îşi „parchează“ activele de miliarde de lei la acelaşi depozitar: BRD

    ♦ ASF: Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de ASF.

    Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari inves­ti­tori ai Bursei locale, lucrează cu acelaşi depozitar, respectiv BRD, adică active de miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare către o singură instituţie de credit.

    Astfel, cele mai recente date semestriale, cele de la 30 iunie 2021, arată că Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, NN Pensii, Vital au acelaşi depozitar, în timp ce BRD Pensii figurează în raportul semestrial cu BCR ca depozitar, iar Metropolitan Life cu UniCredit.

    Cu alte cuvinte, un grad de concentrare de circa 70% pentru „parcarea“ la aceeaşi instituţie de credit, adică active de 72 de miliarde de lei din totalul de 87 miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare, unei singure bănci depozitare. Situaţia este surprinzătoare mai ales pentru investitori a căror strategie principală de investiţii este de diversificare a portofoliului.

    Patru depozitari sunt avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru fondurile Pilon II, respectiv BRD, BCR, UniCredit şi Raiffeisen. Alegerea unuia este la latitudinea administratorului, decizia având la bază oferta de servicii şi costurile pentru serviciile oferite, ca în cazul oricărui contract comercial. Pentru fondurile de pensii administrate privat, cheltuielile cu depozitarea activelor sunt suportate de către administratori.

    „Depozitarul este răspunzător faţă de administrator şi faţă de participanţii la fond pentru orice pierderi sau pagube suferite, atât timp cât pierderile ori pagubele au fost cauzate de îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract şi nu poate să garanteze sau să dispună în niciun fel de instrumentele financiare sau de sumele de bani încre­dinţate spre păstrare de către administrator în numele Fondului“, a transmis ASF la solicitarea Ziarului Financiar.

    Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) arată într-o notă publicată pe propriul site că banii din fondurile de pensii private nu sunt ţinuţi de administratori, ci păstraţi de băncile depozitare; aceşti bani sunt proprietatea participanţilor la fond şi pot fi folosiţi doar pentru plata unei pensii private viitoare.

    Societăţile de administrare nu au acces la banii participanţilor şi au doar dreptul de a investi aceşti bani conform legii, prin ordine de investire transmise băncilor depozitare, care execută aceste ordine după un nou control de legalitate.

    Potrivit ASF, administratorul nu poate investi activele fondului de pensii pe care îl administrează în instrumente financiare pentru care depozitarul, societatea-mamă a depozitarului, grupul din care depozitarul face parte sau orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de depozitar este contrapartea tranzacţiei respective, cu câteva excepţii. Printre aceste excepţii sunt cazurile în care acest lucru nu este cunoscut la momentul încheierii tranzacţiei, schimburilor valutare şi a depozitelor la bănci autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

    Bineînţeles, o întrebare care se ridică şi care a fost trimisă de ZF către Autoritate este dacă se impun şi unele măsuri pentru diversificarea băncilor depozitare în relaţie cu administratorii de fonduri de pensii Pilon II. „În situaţia în care, pentru vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare (titluri de stat, obligaţiuni corporative), banca depozitar acţionează în calitatea de contraparte a fondului de pensii private, această tranzacţie nu se poate realiza, fiind încălcate prevederile legale. Acestea sunt măsuri de intervenţie pe care A.S.F. le poate impune prin atribuţiile conferite de reglementări. Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de A.S.F“.

    Fondurile de pensii private obligatorii Pilon II, cu deţineri cumulate semnificative la companiile listate la Bursa de la Bucureşti, aveau la finalul lunii septembrie din 2021 active totale de 87 mld. lei, în creştere cu 12 miliarde de lei faţă de finele anului 2020, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În termeni procentuali creşterea activelor de la începutul acestui an este de circa 16%.

    Pe de altă parte, pe parcursul lunii septembrie, când Bursa de la Bucureşti s-a apreciat cu aproape 4%, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu aproximativ 800 mil. lei, echivalentul a circa 6%, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor ASF şi ale BVB. Fonduril au circa 7,6 milioane de participanţi.

  • Pensia medie lunară a crescut, numărul pensionarilor s-a redus cu 14.000

    Numărul mediu de pensionari a fost de 5,085 milioane persoane, în scădere cu 14 mii persoane faţă de trimestrul precedent; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,657 milioane persoane, în scădere cu 8 mii persoane faṭă de trimestrul precedent.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1601 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 53,2% (comparativ cu 54,6% în trimestrul precedent).

    Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,2%.

    Comparativ cu trimestrul II al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 47 mii persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 19 mii persoane. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 15,7% , respectiv cu 16,0%.

    Numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 14 mii persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 8 mii persoane. Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,7% ṣi respectiv cu 0,3%.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,6% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,1%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,2%.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în judeṭul Giurgiu ṣi 14 la 10 în judeṭele Botoṣani ṣi Vaslui.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 850 de lei (1272 lei în judeţul Botoṣani, 1279 lei în judeṭul Giurgiu, 1298 lei în judeṭul Vrancea faţă de 2122 lei în judeṭul Hunedoara, 2024 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 1889 lei în judeṭul Braṣov).

    Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG2 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în trimestrul II 2021, a fost de 932,0 mii persoane, din care 792,6 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,0% din totalul pensionarilor din această categorie; 134,8 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,9% din totalul acestora; 4,6 mii persoane din sistemul militar, reprezentând 2,5% din totalul acestei categorii.

  • Cum se traduce şocul îmbătrânirii demografice a României: Statul nu va mai putea susţine pensionarii VIDEO

    România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică, care poate afecta negativ sistemul de pensii şi implicit pensionarii. Numărul persoanelor care se află în câmpul muncii, comparativ cu numărul pensionarilor continuă să scadă, iar această scădere se va traduce în viitor prin incapacitatea statului de a mai susţine sistemul de pensii.

    „Situaţia se va înrăutăţi pe măsură ce rata de dependenţă va creşte, adică numărul de persoane active care generează venituri raportat la numărul de persoane persoane care nu generează. Şi aici vorbim despre persoanele tinere 15 ani şi despre persoanele de peste 65 de ani. Pe măsură ce datoria implicită va creşte statul nu va mai putea să o susţină, pentru că nu mai există populaţie activă care să o susţină. Ne putem uita la câteva variante. Pe de o parte ne putem uita la creşterea vârstei de pensionare, noi nici acum nu stăm în câmpul muncii până la 63 65 de ani şi ne pensionăm anticipat” a declarat Andreea Nica, membru în consiliul director CFA România, la ZF Live.

    O soluţie la această problemă o poate reprezenta creşterea vârstei de pensionare, deşi este considerată de majoritate o soluţie greşită. O altă variantă pentru susţinerea sistemului de pensii este creşterea taxelor şi impozitelor, astfel încât statul să compenseze scăderea numărului de angajaţi prin colectarea taxelor şi utilizarea banilor respectivi pentru plata pensionarilor.

    „Întrebarea este în ce măsură rămânem relevanţi pentru piaţa muncii şi cum va arăta piaţa muncii pentru că s-ar putea să ne pensionăm anticipat pentru că suntem obsolescenţi profesional, adică nu mai facem faţă. O variantă ar fi creşterea vârstei de pensionare. Dacă nu mergem în această direcţie ne putem duce în direcţia creşterii impozitelor şi taxelor” a mai spus Andreea Nica la ZF Live.

     

     

  • Cum se traduce şocul îmbătrânirii demografice a României: Statul nu va mai putea susţine pensionarii VIDEO

    România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică, care poate afecta negativ sistemul de pensii şi implicit pensionarii. Numărul persoanelor care se află în câmpul muncii, comparativ cu numărul pensionarilor continuă să scadă, iar această scădere se va traduce în viitor prin incapacitatea statului de a mai susţine sistemul de pensii.

    „Situaţia se va înrăutăţi pe măsură ce rata de dependenţă va creşte, adică numărul de persoane active care generează venituri raportat la numărul de persoane persoane care nu generează. Şi aici vorbim despre persoanele tinere 15 ani şi despre persoanele de peste 65 de ani. Pe măsură ce datoria implicită va creşte statul nu va mai putea să o susţină, pentru că nu mai există populaţie activă care să o susţină. Ne putem uita la câteva variante. Pe de o parte ne putem uita la creşterea vârstei de pensionare, noi nici acum nu stăm în câmpul muncii până la 63 65 de ani şi ne pensionăm anticipat” a declarat Andreea Nica, membru în consiliul director CFA România, la ZF Live.

    O soluţie la această problemă o poate reprezenta creşterea vârstei de pensionare, deşi este considerată de majoritate o soluţie greşită. O altă variantă pentru susţinerea sistemului de pensii este creşterea taxelor şi impozitelor, astfel încât statul să compenseze scăderea numărului de angajaţi prin colectarea taxelor şi utilizarea banilor respectivi pentru plata pensionarilor.

    „Întrebarea este în ce măsură rămânem relevanţi pentru piaţa muncii şi cum va arăta piaţa muncii pentru că s-ar putea să ne pensionăm anticipat pentru că suntem obsolescenţi profesional, adică nu mai facem faţă. O variantă ar fi creşterea vârstei de pensionare. Dacă nu mergem în această direcţie ne putem duce în direcţia creşterii impozitelor şi taxelor” a mai spus Andreea Nica la ZF Live.

     

     

  • Ce nu se spune în dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare: deficitul public de pensii s-ar înjumătăţi dacă CAS s-ar plăti la valoarea reală a salariilor. În subteran, economia românească este mult mai fragilă decât pare la suprafaţă. Sunt pur şi simplu cheltuieli amânate, care la un moment dat vor exploda

    În dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare ca soluţie pentru acoperirea deficitului la bugetul public de pensii nu a fost deloc amintit deficitul provocat de evaziunea la plata contribuţiilor sociale. În România se discută mult de evaziunea la TVA, dar mult mai puţin despre neplata contribuţiilor de pensii şi sănătate la valoarea reală a salariilor. „Cred că numai 5% din salariile plătite de clienţii mei sunt la valoare reală“, spune un mic consultant fiscal într-o discuţie de duminică.

    Oamenii de specialitate ştiu foarte bine care este situaţia şi cum sunt găsite portiţe pentru a nu fi achitate contribuţiile sociale la valoarea reală. Aşa cum multinaţionalele fac tot posibilul să micşoreze masa impozabilă şi să plătească cât mai puţin impozit pe profit cu ajutorul marilor consultanţi fiscali, companiile private româneşti găsesc mijloace pentru a achita cât mai puţin CAS (Constribuţie de asigurări sociale) şi CASS (Contribuţie de asigurări de sănătate). Pentru a plăti un salariu net de 1.000 euro (5.000 lei), costul total al angajatorului, care este foarte apropiat de noul salariu brut, este de 1.700 euro (8.750 lei). Se consideră că cei 3.750 lei suplimentari – care reprezintă în primul rând CAS (25% din salariul brut) şi CASS (10% din salariul brut) sunt bani „aruncaţi“ în oala comună a bugetului, care nu reprezintă un beneficiu real pentru salariat.

    Din păcate, de multe ori şi salariaţii acceptă plăţi colaterale sau diverse formule de contract în loc de contractul de muncă, pentru că nu au de ales.

    Conform datelor obţinute de Ziarul Financiar, în februarie 2021 existau 1,58 milioane de salarii minime dintr-un total de 5,55 de contracte de muncă înregistrate, ceea ce înseamnă o proporţie de 29%. Este greu de crezut că 1 din 3 contracte de muncă este pe salariul minim în mod real. Sumele suplimentare se plătesc din dividendele obţinute de proprietarul companiei sau, în cazul salariilor mai mari, direct prin contracte de prestări servicii cu SRL-uri deţinute de angajaţi, „costul” fiind de doar 6%, adică impozitul pe cifra de afaceri (1%) şi impozitul pe dividende (5%).

    Dacă doar 500.000 din cele 1 milion şi jumătate de contracte pe salariul minim ar fi înregistrate la nivelul unui salariu mediu brut de 5.500 lei, atunci încasările suplimentare ale statului din CAS ar fi de aproape 1 mld. euro pe an. Pentru salariul brut minim de 2.350 lei se achită CAS (25%) de 575 lei, în timp ce pentru salariul brut mediu care este de circa  5.500 lei contribuţia la CAS este de 1.375 lei.

    Pentru 500.000 de salarii trecute de la minim la mediu, CAS suplimentară colectată ar fi de 800 lei pe lună/salariat, adică aproape 5 mld. lei pe an.

    Pentru un milion de salarii care ar fi trecute din categoria salariul minim brut în salariul mediu brut, încasările suplimentare din CAS ale bugetului public de pensii ar fi de 2 mld. euro (circa 10 mld. lei). Cum deficitul de anul acesta al bugetului de pensii este estimat la 16 mld. lei, iată cum s-ar putea acoperi aproape două treimi din acesta.

    Neplata CAS la valoarea reală mai are un cost uriaş, în afară de deficitul actual al bugetului de pensii. Viitorul pensionar, actual angajat, va avea drepturi la pensie mult diminuate.

    Se spune că în 2032-2033 când se va pensiona valul celor născuţi în ‘67-’68, o generaţie dublă faţă de cea anterioară, se va crea un deficit major pentru sistemul public de pensii. Însă nu se ia în considerare faptul că statul va spune celor care vor veni să îi ceară pensie: ai dreptul doar la o pensie minimă, pentru că ai avut o perioadă foarte lungă de timp salariul minim. Astăzi, acest fenomen încă nu se observă pentru că majoritatea pensionarilor au lucrat la stat, unde contribuţiile s-au achitat. Cine lucrează astăzi în sectorul privat cu plata contribuţiilor sociale integrală poate să se considere mulţumit. În cele mai multe cazuri, contribuţiile nu sunt plătite la valoare reală şi atunci nici statul nu va avea obligaţiile de plată a unei pensii la o valoare substanţială peste decenii.

    Cel mai bine se vede degringolada plăţii contribuţiilor la nivelul fondurilor de pensii Pilon II. „Analizele interne pe care le facem la BCR Pensii ne arată că la şase luni de la intrarea în pilonul II doar aproximativ 50% dintre nou-intraţi mai contribuie la pensia lor privată obligatorie. Cu alte cuvinte, după şase luni, doar jumătate dintre noii angajaţi, tineri intraţi în câmpul muncii, mai plătesc CAS. După şase luni, jumătate din ei pare să dispară“, spune într-un articol publicat pe site-ul său Radu Crăciun, CEO al BCR Pensii.

    Statistica este dramatică şi spune multe despre capacitatea pieţei muncii din România de a absorbi noii angajaţi, în pofida aparenţei unui şomaj scăzut. În subteran, economia românească este mult mai fragilă decât pare la suprafaţă. Sunt pur şi simplu cheltuieli amânate, care la un moment dat vor exploda.

     

  • Ce nu se spune în dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare: deficitul public de pensii s-ar înjumătăţi dacă CAS s-ar plăti la valoarea reală a salariilor. În subteran, economia românească este mult mai fragilă decât pare la suprafaţă. Sunt pur şi simplu cheltuieli amânate, care la un moment dat vor exploda

    În dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare ca soluţie pentru acoperirea deficitului la bugetul public de pensii nu a fost deloc amintit deficitul provocat de evaziunea la plata contribuţiilor sociale. În România se discută mult de evaziunea la TVA, dar mult mai puţin despre neplata contribuţiilor de pensii şi sănătate la valoarea reală a salariilor. „Cred că numai 5% din salariile plătite de clienţii mei sunt la valoare reală“, spune un mic consultant fiscal într-o discuţie de duminică.

    Oamenii de specialitate ştiu foarte bine care este situaţia şi cum sunt găsite portiţe pentru a nu fi achitate contribuţiile sociale la valoarea reală. Aşa cum multinaţionalele fac tot posibilul să micşoreze masa impozabilă şi să plătească cât mai puţin impozit pe profit cu ajutorul marilor consultanţi fiscali, companiile private româneşti găsesc mijloace pentru a achita cât mai puţin CAS (Constribuţie de asigurări sociale) şi CASS (Contribuţie de asigurări de sănătate). Pentru a plăti un salariu net de 1.000 euro (5.000 lei), costul total al angajatorului, care este foarte apropiat de noul salariu brut, este de 1.700 euro (8.750 lei). Se consideră că cei 3.750 lei suplimentari – care reprezintă în primul rând CAS (25% din salariul brut) şi CASS (10% din salariul brut) sunt bani „aruncaţi“ în oala comună a bugetului, care nu reprezintă un beneficiu real pentru salariat.

    Din păcate, de multe ori şi salariaţii acceptă plăţi colaterale sau diverse formule de contract în loc de contractul de muncă, pentru că nu au de ales.

    Conform datelor obţinute de Ziarul Financiar, în februarie 2021 existau 1,58 milioane de salarii minime dintr-un total de 5,55 de contracte de muncă înregistrate, ceea ce înseamnă o proporţie de 29%. Este greu de crezut că 1 din 3 contracte de muncă este pe salariul minim în mod real. Sumele suplimentare se plătesc din dividendele obţinute de proprietarul companiei sau, în cazul salariilor mai mari, direct prin contracte de prestări servicii cu SRL-uri deţinute de angajaţi, „costul” fiind de doar 6%, adică impozitul pe cifra de afaceri (1%) şi impozitul pe dividende (5%).

    Dacă doar 500.000 din cele 1 milion şi jumătate de contracte pe salariul minim ar fi înregistrate la nivelul unui salariu mediu brut de 5.500 lei, atunci încasările suplimentare ale statului din CAS ar fi de aproape 1 mld. euro pe an. Pentru salariul brut minim de 2.350 lei se achită CAS (25%) de 575 lei, în timp ce pentru salariul brut mediu care este de circa  5.500 lei contribuţia la CAS este de 1.375 lei.

    Pentru 500.000 de salarii trecute de la minim la mediu, CAS suplimentară colectată ar fi de 800 lei pe lună/salariat, adică aproape 5 mld. lei pe an.

    Pentru un milion de salarii care ar fi trecute din categoria salariul minim brut în salariul mediu brut, încasările suplimentare din CAS ale bugetului public de pensii ar fi de 2 mld. euro (circa 10 mld. lei). Cum deficitul de anul acesta al bugetului de pensii este estimat la 16 mld. lei, iată cum s-ar putea acoperi aproape două treimi din acesta.

    Neplata CAS la valoarea reală mai are un cost uriaş, în afară de deficitul actual al bugetului de pensii. Viitorul pensionar, actual angajat, va avea drepturi la pensie mult diminuate.

    Se spune că în 2032-2033 când se va pensiona valul celor născuţi în ‘67-’68, o generaţie dublă faţă de cea anterioară, se va crea un deficit major pentru sistemul public de pensii. Însă nu se ia în considerare faptul că statul va spune celor care vor veni să îi ceară pensie: ai dreptul doar la o pensie minimă, pentru că ai avut o perioadă foarte lungă de timp salariul minim. Astăzi, acest fenomen încă nu se observă pentru că majoritatea pensionarilor au lucrat la stat, unde contribuţiile s-au achitat. Cine lucrează astăzi în sectorul privat cu plata contribuţiilor sociale integrală poate să se considere mulţumit. În cele mai multe cazuri, contribuţiile nu sunt plătite la valoare reală şi atunci nici statul nu va avea obligaţiile de plată a unei pensii la o valoare substanţială peste decenii.

    Cel mai bine se vede degringolada plăţii contribuţiilor la nivelul fondurilor de pensii Pilon II. „Analizele interne pe care le facem la BCR Pensii ne arată că la şase luni de la intrarea în pilonul II doar aproximativ 50% dintre nou-intraţi mai contribuie la pensia lor privată obligatorie. Cu alte cuvinte, după şase luni, doar jumătate dintre noii angajaţi, tineri intraţi în câmpul muncii, mai plătesc CAS. După şase luni, jumătate din ei pare să dispară“, spune într-un articol publicat pe site-ul său Radu Crăciun, CEO al BCR Pensii.

    Statistica este dramatică şi spune multe despre capacitatea pieţei muncii din România de a absorbi noii angajaţi, în pofida aparenţei unui şomaj scăzut. În subteran, economia românească este mult mai fragilă decât pare la suprafaţă. Sunt pur şi simplu cheltuieli amânate, care la un moment dat vor exploda.

     

  • De ce este România atât de specială

    O doamnă procuror s-a pensionat la 48 de ani, cu o pensie “specială”. Doamna “specială” este cea care a îngropat dosarul “10 august”.

    “Specialii” au pensii de 1.000 – 1.500 de euro, în vreme ce o pensile medie “normală” este de 290 de euro. Cei 10.000 de “speciali” primesc, anual, pensii de peste 2 miliarde de euro, adică peste o zecime din toate pensiile plătite tuturor celorlalţi peste cinci milioane de “nespeciali”.

    O femeie “nespecială” iese azi la pensie la 60 de ani. Având în vedere că dna procuror are 48 de ani, iar vârsta de pensionare la femei va creşte până se va alinia, foarte probabil  – legislaţia nu te lasă să ghiceşti nici măcar ziua de mâine – până în 2030, cu cea a ieşirii la pensie a bărbaţilor (65 de ani), înseamnă că doamna “specială” a fentat, cu acordul statului, cel puţin 15 ani de muncă, dar primeşte o pensie de 7 ori mai mare decât a unei “nespeciale”. În ciuda faptului că “nespeciala” a contribuit mai mult la sistemul public de pensii decât “speciala” care nu ia pensie în funcţie de contribuţie, ci de ultimul salariu, plus sporuri de antene puse de extratereştri, plus prime de tuse şi de junghi. Acum statul zice că trebuie să ne pensionăm la 70 de ani. Dar “specialii” se pensionează la 45-48 de ani.

    Doamna “specială” va mânca pensie cel puţin 35-40 de ani de acum înainte (ne ghidăm după speranţa de viaţă la pensie, nu la naştere). Adică cam 700.000 de euro. O “nespecială” cu pensia medie de 290 de euro (asta dacă a cotizat vreme de 35 de ani la sistemul public de pensii) a cărei speranţă de viaţă la pensie este de cam 16 ani, va încasa 55.000 de euro, de la primul talon de pensie, până la prima lopata de pământ aruncată peste sicriu.

    Imaginaţi-vă acest scenariu supersimplist, fără alte amăgiri sau calcule contabile. Salariul mediu brut este astăzi de puţin peste de 5.300 de lei. Statul reţine, din aceşti bani, 1.345 de lei pentu pensia viitoare a contribuabilului (25%). La 35 de ani de contribuţie, angajatul lasă statului 565.000 de lei. Dar pensia lui lunară (medie) va fi de aproximativ 1.400 de lei – cât este punctul de pensie. Ca fostul contibuabil să poată să-şi pape banii din contribuţii (care sunt ai lui), ar trebui să trăiască 33-35 de ani, după anul de pensionare. Însă, cum arătam, speranţa de viaţă la ieşirea la pensie, pentru cei cu stadiul complet de cotizare este, în România, de 16-17 ani. Pentru “speciali” care nu sunt înscrişi în grila de mai sus şi care ies la pensie la 45 de ani, dar care nu contribuie decât cu 10% la propriile lor pensii, speranţa de viaţă după pensie ajunge, fireşte, la 35 – 40 – 50 de ani.

    Nu este singura particularitate a României, aceasta frumoasă.

    Statul plăteşte 35% din veniturile sale totale pentru salariile angajaţilor său. Nicăieri în UE nu veţi găsi aşa ceva – media Uniunii este de 22%.

    Şi, mai special decât atât, nu veţi găsi niciunde, în afară de România, “ordoliberali” – acei oameni care susţin că statul trebuie distrus, iar taxele anulate – care să fie angajaţi în funcţii-cheie în ordinea statului. Oameni care propăvăduiesc eliminarea taxelor iau de la stat mii de euro lunar, dar sunt chemaţi să “reformeze” un sistem care i-ar mătura de pe scenă. Curată reformă a statului, a pensiilor, a salariilor.