BusinessMagazin

Tag: minister

  • Cum vor explica asta? DEZASTRU total pentru PSD. Este cea mai mare prăbuşire din ISTORIE

    Potrivit execuţiei bugetare, la nouă luni din 2018, statul a cheltuit pentru investiţii 9,5 miliarde de lei, creştere de 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut . Doar că în acest coş sunt puşi şi banii Armatei pentru achiziţii de tehnică militară – 2,6 miliarde de lei la nouă luni.
     
    Guvernul a promis că 2018 va fi un an al investiţiilor, după doi ani în care cheltuielile so­ciale au fost pe pri­mul loc. Comisia Na­ţio­nală de Prog­noză anticipează că, în 2018, avansul consumului, care a ţinut sus creş­terea economică în ultimii doi ani, va fi de 5,4%, iar cel al investiţiilor de 8%. Datele BNR arată că, deşi în primul trimestru inves­tiţiile au crescut cu 13,5%, în al doilea tri­mes­tru ele au scăzut, marginal, cu 0,2%, an/an.
     
    O socoteală simplă arată că avansul inves­tiţiilor publice – scăzând cheltuielile Armatei – înseamnă un plus de 7%, nu de 50%, cât indică Finanţele. Asta în condiţiile în care investiţiile au fost tăiate crunt în ultimii ani. „Cheltuielile Armatei cu investiţiile trebuie puse în acelaşi coş, pentru că vorbim de raportări statistice. Sunt simple raportări statistice. Peste tot este aşa în UE.
     
    Dar nu trebuie să ne furăm căciula. Puştile nu înlocuiesc autostrăzile. Puterea politică se laudă, aşa este mereu. Rolul opoziţiei ar fi acela de a arăta cum stau lucrurile”, spune economistul Aurelian Dochia. Raportat la PIB, problema este şi mai complicată. PIB-ul estimat de CNP şi de guvern, pentru 2018, este de 945 de miliarde de lei. O cheltuială cu investiţiile, la nouă luni, de 6,9 miliarde de lei (excluzând cheltuielile Armatei) înseamnă 0,6% din PIB, cea mai mică din anii de după aderarea României la Uniunea Europeană.
     

  • Camera Deputaţilor a sesizat CCR asupra unui conflict între Ministerul Public şi Parlament

    Potrivit surselor citate, sesizarea la CCR a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat, luni, atribuţiile, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial. „În data de 8 octombrie 2018, atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor vor fi exercitate de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor”, potrivit deciziei publicată, luni, în Monitorul Oficial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou tronson de cale ferată pe care se va circula cu 160 km/h, reabilitat până la finalul anului

    Afirmaţia lui Ovidiu Sîrbu a fost făcută în contextul în care acesta se afla în vizită de lucru pe şantierul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componenă a Coridorului IV paneuropean pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h”, potrivit unui comunicat de presă al ALDE remis, joi, MEDIAFAX.

    “Dacă pe insfrastructura rutieră lucrurile nu se desfăşoară întotdeauna aşa cum ne-am dori, am avut supriza ca pe cei aproape 100 de kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Sighişoara şi Coşlariu, să văd o mobilizare exemplară. Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov- Simeria, parte componentă a Coridorului IV paneuropean prevede ca circulaţia trenurilor să fie cu o viteză maximă de 160 km/h, pe porţiunea mai sus menţionată”, a declarat Ovidiu Sîrbu, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Sănătăţii: S-a încheiat contract de furnizare pentru 417.000 de doze de vaccin hexavalent

    “Pentru vaccinul hexavalent a fost încheiat contract de furnizare pentru cantitatea de 417.000 doze cu următoarele date de livrare conform prevederilor contractuale: 160.000 doze – luna octombrie şi 257.000 doze – luna noiembrie”, se arată într-o informare de presă remisă MEDIAFAX de către Ministerul Sănătăţii.

    Sursa citată mai precizează că, lunar, numărul de vaccinări este în jur de aproximativ 42.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transgaz a obţinut o finanţare europeană de 46 de milioane de euro

    „Transgaz va semna, în zilele următoare, un contract prin care va primi un grant de 46 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructura Mare pentru dezvoltarea capabilităţilor SNT în zona de Nord-Est a României”, a declarat Alexandru Macoveiciuc, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei, într-o întâlnire cu presa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, suspendat din funcţie pentru a patra oară

    Preşedintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de numire în funcţie a Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc, propuşi pentru Ministerul Sănătăţii şi al Agriculturii în Guvernul condus de premierul Pavel Filip. În urma suspendării temporare din funcţie, cele două decrete vor fi semnate de prim-ministrul Pavel Filip sau de preşedintele Parlamentului, Adrian Candu.

    Purtătorul de cuvânt al preşedintelui a criticat decizia luată de Curtea Constituţională. „Igor Dodon consideră că Silvia Radu şi Nicolae Ciubuc nu deţin competenţele necesare de a ocupa această funcţie. De asemenea, dumnealui nu i s-a prezentat niciun document cu anumite detalii privind aceste două candidaturi. I s-a spus doar numele acestora. Această sesizare este un atac direct la funcţia lui Igor Dodon”, a declarat purtătorul de cuvânt, Maxim Lebedinschi.

    De asemenea, Maxim Lebedinschi a pus la îndoială competenţa celor doi deputaţi care au sesizat Curtea Constituţională, contestând dreptul lor de a face acest lucru. „Dacă Pavel Filip nu a solicitat acest lucru, atunci nu era necesar. Cu ce scop au solicitat cei doi deputaţi PD acest lucru Curţii Constituţionale?”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    „CC a fost utilizată ca instrument într-o luptă politică. În funcţie de miniştri ar trebui (să fie, n. red.) persoane integre, cu studii şi responsabile. Ne pare rău. Doi deputaţi nu au avut dreptul să iniţieze o astfel de sesizare. Noi nu înţelegem, de când doi deputaţi sunt vocea prim-ministrului?”, a adăugat acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • România s-a alăturat iniţiativei de a utiliza hidrogenul ca sursă de energie, un proiect al Austriei

    Tehnologiile de utilizare a hidrogenului regenerabil pot fi folosite în domeniul stocării de energie electrică, a combustibililor în transporturi şi în industrie, iar, prin semnarea propunerii, România se angajează să continue implicarea în sectorul cercetării şi inovării în ceea ce priveşte utilizarea hidrogenului ca sursă de energie, se scrie într-un comunicat de presă al instituţiei.

    „Dezvoltarea pieţei europene de energie este mai greu de realizat fără o piaţă de stocare a acesteia. Hidrogenul este una dintre soluţiile promiţătoare, fiind, totodată, o metodă nepoluantă de stocare a energiei. Îmi doresc ca această iniţiativă să devină mult mai clară în ceea ce priveşte oportunităţile pe care le deschide pentru mediul academic şi pentru institutele de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen”, a declarat Anton Anton.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Justiţiei, nevoit să intervină în procesul momentului în România! Eroarea care trebuie reparată urgent

    În afara lui Bowie, rănit mai grav şi încă internat la Bucureşti, restul americanilor au dat declaraţii, dar nu însoţiţi de un traducător care să le uşureze misiunea. Acum, procedura va fi reluată: “Joseph McClain, Shaquille Johnson şi Joshua Keyes vor fi reaudiaţi de procurori cu interpret de limba engleză autorizat de Ministerul Justiţiei. Darrel Bowie (n. red – a doua victimă a atacului, internată la Bucureşti) nu a fost audiat încă. Ei au dat declaraţii prin intermediul meu şi al antrenorului. Procurorul de caz punea întrebările în română, iar noi le traduceam. Procurorul înţelege limba engleza, dar nu vorbeşte”, a declarat, pentru Libertatea, Bogdan Botea, avocatul victimelor, care a depus, deja, o solicitare pentru ca dosarul să fie mutat din Brăila: “Procurorul de caz Mircea Ciutac este un bun profesionist, dar trăieşte în Brăila şi are familie. Vrem să-i dăm o mână de ajutor, prin preluarea dosarului de către Parchetul General din Bucureşti. Au mai fost cazuri. Avocaţii suspectului nu sunt de acord. Un om obişnuit nu făcea o astfel de faptă dacă ştia că e pedepsit”.

    Teama îi face pe americani să nu mai iasă din casă

    Veniţi în România în căutarea unei rampe de lansare pentru cariera de jucători profesionişti de baschet, ceilalţi sportivi americani de la Cuza Sport au rămas şocaţi de cele ce li s-au întâmplat colegilor lor. Încă în stare de şoc după incidentul de sâmbătă noapte, ei refuză să mai iasă din casă şi au cerut protecţie din partea Poliţiei. Una care, susţine Botea, e inexistentă: “Toţi vor să plece din România. Nu mai vor să iasă din casă. N-au mai fost la antrenamente. Au cerut protecţia poliţiei, dar nu o simt. Un poliţist a trecut pe la spitalul unde este internat Joseph McClain, dar n-a stat mult şi a plecat. Cadrele medicale au blocat însă accesul la etajul un este internat sportivul”, a mai declarat avocatul.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Secretarul de stat Raed Arafat, audiat la Parchetul General în dosarul protestelor din 10 august

    Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat de procurori în dosarul protestelor din 10 august. Acesta a refuzat să dea declaraţii la intrarea în instituţie, precizând că va comunica detalii după audiere.

    De asemenea, şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Gheorghe Nucu Marin, a fost audiat săptămâna aceasta de procurori. El a declarat că nu are informaţii că manifestaţia ar fi fost finanţată din străinătate.

    Procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înregistrat peste 700 de plângeri depuse împotriva jandarmilor care au intervenit la protestul din 10 august.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale

    Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

    „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.

    Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro