BusinessMagazin

Tag: membri

  • Un avion de pasageri al companiei Germanwings s-a prăbuşit în Franţa. Aeronava avea 142 de pasageri şi 6 membri ai echipajului la bord

    Un avion Airbus A320 al companiei Germanwings s-a prăbuşit marţi în regiunea Barcelonnette, în sud-estul Franţei, relatează Le Figaro în ediţia electronică. Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) şi jandarmeria franceză au confirmat prăbuşirea aparatului de zbor.

    Avionul aparţine companiei germane Germanwings.Potrivit postului France TV, avionul decolase de la Barcelona (Spania) şi se deplasa către Dusseldorf (Germania). Aparatul de zbor, care avea la bord 142 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit în apropierea localităţii Prads-Haute-Bléone (Alpes-de-Haute-Provence).

    Potrivit airfleets.net, avionul avea 24 de ani vechime şi se afla în flota Lufthansa din 1991.

    Două elicoptere ale jandarmeriei franceze au fost trimise în zona în care s-a prăbuşit avionul.

    Potrivit contului de twitter al AFP, preşedintele francez Francois Hollande a declarat că nu sunt sperante să fie găsiţi supraieţuitori.

    Compania Germanwings este o subsidiară a Lufthansa, notează BBC.

    Citeşte şi: Lufthansa a urcat pe locul al treilea în topul transportatorilor aerieni din România. Low-cost-ul Germanwings, un eşec

    Navigaţia aeriană ne-a informat privind pierderea de pe radio/radar a unui zbor al companiei Germanwings GW18G”, a precizat DGAC. “Zborul s-a declarat în stare de alertă la ora locală 10.47 (11.47, ora României), în apropiere de Barcelonnette”, a adăugat sursa citată.

    Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, va ajunge la locul prăbuşirii în “una sau două ore”, a anunţat premierul Manuel Valls.

    La rândul său, preşedintele francez, Francois Hollande, a declarat că cel mai probabil nu există supravieţuitori în urma prăbuşirii avionului Airbus A320 al companiei Germanwings, relatează Le Parisien, în ediţia electronică.

    Hollande: Cel mai probabil nu sunt supravieţuitori în accidentul din Franţa

    Citeşte şi: Lufthansa vânează corporatiştii din avion că să le furnizeze oferte personalizate

    “Condiţiile accidentului nu sunt încă elucidate (…) Ele sugerează că nu va fi niciun supravieţuior”, a declarat preşedintele francez.

    Hollande a adăugat, de asemenea, că pentru moment nu sunt cunoscute identităţile victimelor. “Nu cunoaştem încă identităţile victimelor. Tocmai s-a constituit o celulă de criză”, a adăugat el.

    Airbus A320 sunt avioane bimotoare de pasageri, de diametru standard (cu un singur culoar), scurt/mediu-curier construite de Airbus. Aparatul are patru modele, în funcţie de autonomia de zbor şi de capacitate, A318, A319, A320, A321. Intrat în serviciu în 1988, a fost primul avion de pasageri cu comenzi de zbor digitale fly-by-wire şi este cel mai popular model comercializat de Airbus existând peste 5000 de comenzi, din care peste 3000 de avioane au fost livrate şi sunt operaţionale. Avionul a fost gândit pentru a înlocui modelele Boeing 727 şi pentru a fi concurent modelelor Boeing 737 şi Douglas DC-9 (inclusiv McDonnell Douglas MD-80).

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Cel mai corupt director din 2014: a angajat în companie 250 de membri de familie şi a reuşit să falimenteze o bancă

    Succesele trecute – oricât de mari au fost – nu sunt  niciodată o garanţie a succesului continuu. Mai mult decât atât, succesele mari pot reprezenta uneori un semnal pentru eşec. Experienţa lui Ricardo Espirito Santo Silva Salgado, CEO-ul băncii Banco Espirito (BES) reprezintă un exemplu în acest sens, potrivit unui clasament realizat de BBC, în care a primit titlul de “cel mai groaznic CEO” al anului 2014.

    Executivul este capul unor entităţi care controlau cea mai mare bancă din Portugalia, pe care a reuşit să o aducă la faliment. Anul trecut, banca a înregistrat pierderi de 3,6 miliarde de euro. Guvernul a fost forţat astfel să facă o injecţie de capital de 4,9 miliarde de euro şi o restructurare în care Salvado şi alţi investitori au fost lăsaţi deoparte.

    BES a fost deţinută parţial de Espirito Santo Internaţional (ESI), o corporaţie de familie alcătuită din zeci de afaceri care se bazau pe profiturile băncii pentru finanţarea de start-up-uri şi generarea de capital circulant. Odată cu criza financiară, abilitatea băncii de a genera cash a încetinit, forţându-l pe Salgado să instituie o varietate de aranjamente complexe de acordare de împrumuturi pentru a-şi menţine imperiul.

    Rioforte, compania care controlează afacerile familiei, a acumulat o datorie de 2,9 miliarde de euro. Bunurile neauditate ale companiei ajunseseră la 30 iunie 2014 la aproximativ 173,3 milioane de euro, potrivit rapoartelor, iar compania a intrat în faliment în octombrie anul trecut.

    Salgado angajase 250 de membri de familie în poziţii de management şi leadership. Toţi au trăit  au trăit ca regii pe proprietăţi uriaşe, fără să se sinchisească să supravegheze activităţiile băncii, chiar şi la un nivel superficial.

    Există o serie de investigaţii în curs care planează asupra lui Salgado, care a fost forţat să renunţe la conducerea băncii pe 14 iulie, fiind suspectat de fraudă. Salgado învinuieşte Banca Portugaliei pentru că a forţat intrarea în faliment a băncii” şi pretinde că familia nu şi-a însuşit “un singur penny”.

    Într-o audiere la Parlament în luna decembrie, Salgado a învinuit un contabil pentru ascunderea datoriilor, dar CEO-ul Semapa, o companie căreia ESI a încercat să îi vândă obligaţiuni a declarat aceleiaşi comisii că “nimic nu a fost făcut fără ca Salgado să ştie”.

  • Numărul optim de joburi. Cât de des poţi să-ţi schimbi jobul fără a intra pe lista neagră a recruiterilor?

    Totuşi, care este perioada „de graţie“ a unui job, care sunt semnalele care ar trebui să le dea de înţeles angajaţilor că este timpul să-şi dea demisia şi cât de des îşi pot schimba aceştia locul de muncă fără a trezi suspiciuni din partea recruiterului?

    „Am reflectat destul de mult la acest subiect după ce am crescut timp de un deceniu în cadrul aceleiaşi companii. Fiecare persoană are o perioadă determinată în care poate să se dezvolte şi să contruiască în acelaşi mediu. Cred că aceasta nu ar trebui să fie mai mică de doi ani şi jumătate şi în niciun caz mai mare de cinci ani“, este de părere Irina Arsene, fondator al firmei de servicii de background screening Mindit. Chiar dacă angajatorul încearcă să îşi păstreze angajaţii motivaţi şi chiar dacă le dă şanse constante de promovare sau de rotire pe alte posturi, cultura companiei este aceeaşi. Astfel că, odată ce angajatul s-a obişnuit cu modul cum sunt abordate procesele şi procedurile, intervine comoditatea, cel mai mare duşman al dezvoltării.

    Numărul de joburi pe care, cel puţin în ochii recruiterilor, este bine să le schimbe un candidat de-a lungul carierei diferă în funcţie de industria în care lucrează sau pe care o ţinteşte. Spre exemplu, în IT oamenii de HR sunt obişnuiţi să aibă interviuri de recrutare cu specialişti care schimbă poziţia sau angajatorul chiar o dată la unul sau doi ani. Însă în IT cele mai multe companii lucrează pe proiecte, iar angajaţii sunt, de fapt, în mare parte, propriii şefi (fiind angajaţi pe contracte de tip PFA). Prin urmare, ei sunt firme care vânează contracte şi care pot să lucreze şi doar trei sau şase luni pe un proiect. Iar acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul consultanţilor, inginerilor sau al managerilor de proiect.

    „În sectoare de activitate foarte dinamice, cum este cel de IT, schimbările de rol se fac la unu-doi ani, aşa încât specialiştii nu ajung să fie neapărat demotivaţi, ci pot fi interesaţi de alte opotunităţi mai atractive, în principal de tipul proiectului în care urmează sa se implice, de tehnologiile de ultimă oră pe care le pot utiliza sau de metodologia pe care se lucrează sau de colaborarea cu experţi internaţionali“, explică Larisa Condriuc, business line manager al diviziei Manpower Professional din cadrul grupului cu activităţi în recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară ManpowerGroup.

    O regulă a schimbării jobului este greu de trasat. În schimb, dacă un recruiter vede schimbări prea rapide de job într-un timp scurt şi nu are siguranţa că angajatul va sta măcar doi ani la locul de muncă pentru care a fost selectat, astfel încât să îşi recupereze investiţia, CV-ul acestuia s-ar putea să fie plasat în teancul voluminos al celor care nu mai primesc o ofertă. „O persoană care îşi schimbă joburile foarte des atrage foarte multe suspiciuni din partea unui viitor angajator, care nu îşi doreşte să investească efort şi bani în cineva care nu va sta măcar doi ani, astfel încât să merite acest proces. Am observat de-a lungul timpului că, în cazurile de fluctuaţie mare într-un timp scurt, există un feedback mai puţin pozitiv cauzat, de regulă, de nepromovarea perioadei de probă“, mai precizează Irina Arsene.

    Sunt însă şi cazuri în care evidenţa mai multor joburi în CV este apreciată de angajatori pentru expunerea la medii diferite şi situaţii în care nici loialitatea exagerată nu este privită cu ochi bun de recruiter. Spre exemplu, un angajat care a stat într-o singură companie timp de şapte-nouă ani poate fi considerat un candidat dificil pentru că se adaptează mai greu la o altă cultură şi la alte procese.

    De ce ar trebui angajaţii să se gândească la o eventuală demisie? Larisa Condriuc spune că „un semnal de alarmă ar fi amânarea sau anularea proiectelor în care sunt implicaţi, astfel că nu îşi pot folosi expertiza şi nu pot concretiza rezultatele muncii lor. De asemenea, dacă observă că desfăşoară activităţi pur repetitive şi nu se mai dezvoltă pentru a ţine pasul cu evoluţia profesiei sau a tehnologiei, ar putea lua în considerare o schimbare de job“.

  • Nu ascultă muzică la căşti, nu mănâncă baghetă şi nu se uită la televizor? Ar putea fi terorist! Programul de spionaj social în valoare de 490 de milioane de euro

    Pentru aceasta, guvernul a lansat site-ul Stop Djihadisme (http://www.stop-djihadisme.gouv.fr/ ) care include un ghid de “identificare”, dar şi mijloacele tehnice pentru denunţuri.

    Cetăţenii ar trebui să fie alertaţi, printre altele, de schimbarea obiceiurilor alimentare, de faptul că respectivul nu mai ascultă muzică la căşti, că nu se mai uită la televizor sau nu mai merge la cinema sau că nu mai face sport. Cetăţenii mai au la dispoziţie, pentru a anunţa activităţi suspecte, un număr de telefon şi un formular online.

    Demersul a iscat o serie de critici în mediul online, din partea celor care au devenit vegetarieni sau care au abandonat televizorul sau au rămas fără partener de viaţă. Dar trebuie spus că Franţa are cea mai mare populaţie de musulmani din Europa şi că sute de cetăţeni francezi au plecat în Siria sau Irak pentru a se înscrie în grupările radicale islamiste. Pentru mulţi tineri radicalismul religios poate constitui o formă de refugiu, o alternativă la viaţa plină de insatisfacţii pe care o duc.

    Pe de altă parte, nici mesajul guvernului francez nu este foarte inspirat: dacă nu te conformezi, eşti un potenţial pericol!

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.

  • Un client din Bucureşti mănâncă de 200 de ori pe an în aceleaşi restaurante

    Programul a fost dezvoltat special pentru Grupul City Grill şi în premieră pentru domeniul HoReCa din România.

    Elementul de noutate:

    Programul este o inovaţie pentru România şi pentru HoReCa prin mecanismele pe care le include, dar şi prin valoarea beneficiului şi diversitatea oferită membrilor (16 restaurante, puncte de fidelizare, vouchere cadou cu diverse ocazii, invitaţii la evenimente, tombole etc.). La fiecare 6 luni se face un update aplicaţiei şi se includ noi mecanisme de fidelizare şi interacţiune cu cei înrolaţi.

    Efectele inovaţiei:

    În 2 ani compania a ajuns la 35.000 de clienţi înrolaţi, iar numărul lor creşte în fiecare lună cu aproximativ 1.000 de noi membri. Tranzacţiile derulate prin program au ajuns la 10.555.000 lei şi au fost acumulate 986.000 de puncte. Clienţii care folosesc programul de fidelizare revin mai des, recordul de vizite al unui client fiind de 400 în 24 de luni. 

    În ultimele 24 de luni, efectele Out4Food au putut fi cuantificate per unitate, iar rezultatele arată că un client fidelizat vine mai des şi cheltuie mai mult.

    Descriere:

    În 2006, restaurantele City Grill ofereau 10% discount pentru 800 clienţi, direct la nota de plată, dar nu aveau nicio informaţie despre acei clienţi şi nici mecanisme prin care să comunice cu ei. În noiembrie 2012, grupul a lansat noul program de fidelizare, care include şi aplicaţie pentru smartphone. Out4Food a costat 60.000 de euro şi a fost dezvoltat pentru grupul Trotter Prim de către Expremio Marketing. Principalul beneficiu al clienţilor este că 10% din nota de plata se întoarce în contul clientului sub formă de puncte: 1 punct ă 1 leu.

    Programul de fidelizare funcţionează prin card magnetic sau prin card virtual ataşat aplicaţiei Out4Food: clientul oferă cardul la finalul mesei şi acumulează puncte sau le consumă (plăteşte parţial sau total cu punctele câştigate) sau scanează codul de bare de pe prenotă şi acumulează sau consumă punctele acumulate.

    Aplicaţia mai oferă: vouchere lunare în reţeaua City Grill trimise în contul de e-mail, voucher aniversar pentru zi de nume şi pentru zi de naştere (toate direct pe telefon), balanţa contului lunar, informaţii despre cont, tranzacţii şi traseul până la cel mai apropiat restaurant din reţea, rezervări rapide, feedback după fiecare vizită (rezultatele se centralizează şi se interpretează pentru fiecare restaurant în parte), participare la sondaje, bonusare prin puncte. Informaţiile de pe bonul fiecărui client sunt stocate, ulterior putând fi prelucrate pentru targetarea clienţilor care nu au avut vizite în ultimele 3 luni şi pentru targetarea clienţilor care preferă o anumită locaţie şi un anumit produs.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cine sunt oamenii cheie din conducerea SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana

    Ceilalţi membri ai consiliului reprezentanţilor acţionarilor SIF Muntenia sunt Iulian Aursulesei, Gheorghe Bâlteanu, Sergiu Busilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SIF4 este administrată de SAI Muntenia Invest, condusă de Gabiel Filimon din funcţia de director general, şi de Gheorghe Dănuţ Porumb, care deţine funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie.

    SIF Banat-Crişana (SIF1) este condusă de Dragoş George Bîlteanu, care deţine funcţia de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie. Ceilalţi membri ai board-ului SIF Banat-Crişana sunt Ştefan Dumitru (vice-preşedinte), Ion Stancu (membru şi în comitetul de audit al SIF-ului), Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi omul de afaceri libanez Najib El Lakis. Fiul acestuia, Ali H. Lakis a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în board-ului SIF 1.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • CExN al PSD a votat excluderea din partid a lui Geoană, Vanghelie şi Şova – surse

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, joi, excluderea din partid a lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova, conform unor surse social-democrate.

    Sursele citate au menţionat că au existat în CExN două propuneri, una de suspendare şi una de excludere, fiind votată cea de excludere.

    Propunerea de excludere a fost votată cu 80 de voturi “pentru”, două “împotrivă” şi două abţineri, au relatat sursele citate.

    Potrivit Statutului PSD, excluderile se votează cu două treimi din membrii CExN.

  • Kaspersky Lab despre campania “Darkhotel”: directori de companii devin victime ale unei echipe de spionaj de elită

    „Darkhotel” vizează victime care se cazează în hoteluri de lux, iar echipa din spatele campaniei nu atacă aceeaşi persoană de două ori. Oeraţiunile „Darkhotel” sunt executate cu precizie, obţinând toate datele importante de la primul atac. Ulterior, atacatorii îşi acoperă urmele şi îşi sistează activităţile până când identifică următoarea ţintă. Printre victime se află directori de corporaţii din SUA şi Asia. Ameninţarea este încă activă, avertizează Kaspersky Lab.

    Metoda de lucru „Darkhotel”

    Actorul Darkhotel are o metodă eficientă de pătrunde în reţelele hotelurilor, oferind atacatorilor un acces amplu şi de lungă durată, vizând inclusiv sistemele considerate private şi sigure. Atacatorii acţionează când victimele se conectează la reţeaua Wi-Fi a hotelului, introducând numărul camerei şi numele de familie pentru logare. Infractorii cibernetici identifică victimele în momentul conectării la reţeaua compromisă şi le solicită să descarce şi să instaleze un backdoor sub forma unei actualizări pentru un software legitim – Google Toolbar, Adobe Flash sau Windows Messenger. Victima descarcă pachetul, infectând dispozitivul cu un backdoor – software-ul de spionaj cibernetic Darkhotel.

    În urma instalării, backdoor-ul poate fi utilizat pentru a descărca instrumente mai avansate cu scopul de a sustrage informaţii confidenţiale: un keylogger avansat cu semnătură digitală, troianul „Karba” şi un modul specializat în extragerea de informaţii. Aceste instrumente colectează date despre sistem şi despre software-ul de securitate instalat, sustrag parolele salvate în Firefox, Chrome şi Internet Explorer, Gmail Notifier, Twitter, Facebook, parolele de logare în conturile de Yahoo! şi Google, precum şi alte informaţii confidenţiale. Victimele riscă să piardă informaţii importante, precum fişiere proprietate intelectuală a organizaţiilor pe care le reprezintă. După operaţiune, atacatorii şterg instrumentele infiltrate în reţeaua hotelului şi îşi sistează temporar operaţiunile.

    „În ultimii ani, Darkhotel a atacat cu succes oameni cu funcţii importante, utilizând metode şi tehnici mai avansate decât cele utilizate în atacurile tipice,” spune Kurt Baumgartner, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab. „Acest actor are competenţă operaţională, capacităţi matematice şi de analiză criptografică, precum şi alte resurse capabile să infecteze reţele comerciale de încredere, vizând diferite categorii specifice de victime cu precizie strategică”, încheie Kurt Baumgartner.

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit într-un string al codului periculos Darkhotel o urmă care indică un vorbitor de limba coreeană. Produsele Kaspersky Lab detectează şi neutralizează programele periculoase şi variantele utilizate în setul de instrumente Darkhotel. Kaspersky Lab colaborează cu multiple organizaţii de profil pentru a rezolva cazul Darkhotel.

    Cum pot fi evitate atacurile Darkhotel

    În timpul călătoriilor, orice reţea, chiar şi cele semi-private din hoteluri, poate fi periculoasă. Cazul Darkhotel ilustrează un vector de atac în plină evoluţie: persoanele care posedă informaţii valoroase pot deveni cu uşurinţă victime Darkhotel sau ale unei operaţiuni similare. Pentru a preveni aceste ameninţări, Kaspersky Lab recomandă: utilizarea unui furnizor Virtual Private Network (VPN) care poate asigura un canal de comunicare criptat pentru accesarea reţelelor Wi-Fi publice sau semi-publice; În călătorii, orice actualizare de software este suspicioasă şi trebuie să te asiguri că programul este dezvoltat de un furnizor de încredere. Soluţia de securitate trebuie să oferă protecţie şi împotriva ameninţărilor nou dezvoltate, şi nu doar protecţie antivirus de bază.

    Kaspersky Lab este prezentă în aproximativ 200 de ţări şi protejează peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume.