Tag: material

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 octombrie 2015

    COVER STORY: Cum devin lucrurile din jurul nostru tot mai inteligente

    Tehnologia care poate transforma orice aparat, fie el frigider, cameră video, contor de gaze, maşină sau ecran publicitar, într-un device inteligent este disponibilă acum. A patra etapă a revoluţiei industriale a început deja şi va transforma modele şi metode de lucru, va schimba radical decizii pentru a eficientiza afacerile, iar comunicarea către consumatori va deveni din ce în ce mai personalizată.


    INVESTIŢII: Primul fond de investiţii din România, RAEF, este închis după 20 de ani


    LEGISLAŢIE: V-aţi făcut auditul de securitate?


    INTERNAŢIONAL: Studentul care a recâştigat dreptul la intimitate al europenilor


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • DIESELGATE, de la A la Z. O analiză completă marca ProMotor, unde afli tot ce trebuie să ştii despre scandalul momentului

    Sigur ai auzit de Dieselgate şi ştii câte ceva despre problema uriaşă în care a intrat, de bunăvoie, Grupul Volkswagen. Dar există detalii pe care s-ar putea să nu le cunoşti, aşa că am pregătit acest material explicativ, ca să înţeleagă toată lumea ce înseamnă nebunia asta mondială.

    Când a fost descoperită problema?

    Încă din 2013, un mic ONG numit International Council on Clean Transportation (ICCT) a descoperit, în timpul unui studiu desfăşurat în colaborare cu Universitatea West Virginia din Statele Unite ale Americii, că unele modele diesel produse de Volkswagen aveau emisii de oxizi de azot (NOx) de până la 35 de ori mai mari în condiţii reale de utilizare faţă de limitele impuse de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) din SUA.

    Cei de la ICCT au testat atunci un Volkswagen Jetta care folosea un sistem LNT (lean-NOx trap) de captură a oxizilor de azot (fără uree), un Volkswagen Passat cu sistem catalitic de reducere selectivă a noxelor pe bază de uree (SCR) şi un BMW X5 cu SCR.

    În urma testării în lumea reală, Passatul a înregistrat emisii de NOx de până la 20 de ori mai mari decât standardul legal pe baza căruia a fost omologat pentru vânzare, iar Jetta a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari decât standardul legal. Pe de cealaltă parte, BMW-ul X5 testat s-a încadrat în limitele legale, mai puţin când a trebuit să urce o rampă în regim extraurban.

    Care e standardul de emisii despre care vorbeşti şi de ce mă interesează pe mine în Europa?

    În Europa avem normele Euro, iar în Statele Unite ale Americii există standardele impuse de EPA. În acest caz, cele două modele Volkswagen testate au fost omologate în standardul numit US-EPA Tier2-Bin5, care impune emisii de oxizi de azot (NOx) mai mici de 0,05 g/milă, adică 0,03 g/km.

    Astfel, dacă Jetta testată de ICCT a avut emisii de NOx de până la 35 de ori mai mari, înseamnă că în lumea reală cantitatea de oxizi de azot poate ajunge la 1 g/km.

    În Europa, standardul Euro 5 pentru motoare diesel impune o limită de 0,18 g/km pentru NOx, deci e lesne de înţeles că problema ne priveşte şi pe noi, cei de pe Bătrânul Continent.

    Care e treaba cu NOx? Nu erau mai importante emisiile de dioxid de carbon (CO2)?

    Emisiile de dioxid de carbon sunt cele mai cunoscute, fiindcă sunt cele mai mari, iar unele municipalităţi europene impun anumite taxe pe baza valorilor înregistrate la testele de emisii de CO2. Dar asta nu înseamnă că povestea poluării s-a încheiat aici.

    După cum spun chiar cei de la EPA, există o legătură strânsă între inhalarea emisiilor de oxizi de azot şi înrăutăţirea stării de sănătate a bolnavilor de astm sau cu alte boli respiratorii. Totodată, există o asociere cu decesele premature ale persoanelor care suferă de boli cardiovasculare.

     De ce a durat atât de mult ca problema asta să devină cunoscută la nivel mondial?

    Cei de la Bloomberg scriu că EPA a început o investigaţie în cazul Volkswagen în mai 2014, bazându-se pe datele obţinute la ICCT. După începerea cercetărilor, cele două părţi (EPA şi Volkswagen) au avut mai multe discuţii vreme de câteva luni, iar în cele din urmă, reprezentanţii companiei auto au spus că au găsit problema care cauza emisiile prea mari şi au propus un recall destinat pieţei americane, în urma căruia aproape 500.000 de maşini ale grupului german au primit un update de software şi nimic altceva.

    Înainte de începerea rechemării în service din decembrie 2014, Comisia pentru Resursele Aerului din California (CARB) a testat în laborator câteva modele diesel Volkswagen, iar rezultatele au fost conforme cu limitele legale.

    Dar agenţia californiană a continuat să facă teste şi după recall, iar rezultatele în lumea reală au dezvăluit că emisiile de oxizi de azot erau în continuare mult mai mari decât cele declarate. Drept urmare, CARB a trimis rezultatele testelor către EPA în 8 iulie 2015.

    Analiză realizată de ProMotor

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 octombrie 2015

    COVER STORY: “E perfect, dă-i bătaie!”

    Tatian Diaconu conduce Immochan România, fiind responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale. Cariera sa a avut un parcurs spectaculos, în Decathlon, Bricostore şi Immochan. În momentele-cheie ale carierei sale i s-a spus: “E perfect, dă-i bătaie!” Iar acum foloseşte adeseori această expresie când oamenii din echipă îi prezintă idei şi proiecte bune.


    AUTO: Cum arată viitorul pentru maşinile de lux


    STRATEGIE: Transformarea unui start-up în unicorn


    SPECIAL: O incursiune în viitorul conectat al arhitecturii


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • De ce Moldova ar putea fi cea mai înspăimântătoare ţară din lume

    Associated Press a publicat un raport potrivit căruia o reţea criminală din fosta Uniune Sovietică încearcă să vândă materiale radioactive extremiştilor din Orientul Mijlociu. AP a dezvăluit, în urma unei investigaţii, o piaţă neagră pentru materiale nucleară în Moldova, informează The Atlatic.

    Autorităţile locale împreună cu FBI-ul au oprit patru încercări, în ultimii cinci ani, ale unei grupări cu legături ruseşti să vândă materiale radioactive extremiştilor islamici. Ultima acţiune de acest fel a avut loc în februarie 2015 când un contrabandist s-a oferit să vândă cesiu (element chimic), îndeajuns pentru a contamina câteva străzi dintr-un oraş, unui membru al Statului Islamic, conform Associated Press.

    Cei de la Atlatic punctează faptul că cesiu nu este un element cheie în creearea unei arme nucleare şi că are şi utilizări medicale şi industriale. În plus, autorităţile au spus că fiola de cesiu recuperată nu avea proprietăţile radioactive cu care se lăuda traficantul şi că nu este potrivită pentru a face o “bombă murdară”.

    Pe de altă parte, în 2011, un om aflat sub acoperire a reuşit să cumpere uraniu îmbogăţit de la cineva dintr-un automobil Lexus parcat în apropierea circului din Chişinău. Atunci s-a dovedit că materialul avea proprietăţi radioactive şi putea fi utilizat pentru creearea unei bombe nucleare.

    Însă în cele mai multe operaţiuni de arestări au fost efectuate după ce au fost obţinute doar mostre de material nuclear, nu cantităţi mari. Iar asta înseamnă că, dacă traficanţii au avut acces la cantităţi mai mari, acele materiale radioactive rămân în mâinile criminalilor

    “Atata timp cât contrabandişti cred că pot face foarte mulţi bani fără să fie prinşi, ei vor continua să facă asta”, a spus Constantin Malic, ofiţer de poliţie care a făcut parte din investigaţii.

    Citiţi aici ce este şi ce vrea Statul Islamic

  • Hainele purtate în copilărie sau obiectele vestimentare vechi pot deveni sursă de inspiraţie

    Aceasta pare să fie strategia adoptată de o serie de mici producători de jeanşi, care, pentru a putea concura cu succes cu firmele mari din domeniu, se străduiesc să creeze nişte jeanşi cât mai eleganţi, scrie Wall Street Journal.

    Creatoarea Rachel Comey, de exemplu, a lansat gama Legion, nişte jeanşi cu talie înaltă şi craci largi, care amintesc de cei din anii ‘70. Un element distinctiv al acestora este faptul că par să fi fost tiviţi şi descusuţi, creatoarea având ca sursă de inspiraţie blugii purtaţi în copilărie, scurtaţi când erau prea mari şi apoi lungiţi la loc când creştea.

    Casa AMO s-a specializat pe jeanşi care combină patina unora vechi cu croieli moderne. Alte mici companii din domeniu utilizează procedee aparte de spălare a materialului care îi dau acestuia o culoare mai frumoasă şi pot presupune până la treizeci de paşi, toţi realizaţi manual, ceea ce nu le permite să aibă o producţie mare.

    La rândul său, casa franceză Vetements foloseşte în produse sale material din jeanşi vechi, pe care creatoarea Demma Gvasalia şi echipa sau îi cumpără din magazine second-hand din Londra, Paris sau Bruxelles, după care din două perechi confecţionează una singură. Procesul este laborios, căci trebuie descusuţi vechii pantaloni, călcat materialul, croit în noua formă şi cusut. Jeanşii produşi de aceste mici firme costă de la trei sute la peste o mie de dolari în cazul Vetements.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 octombrie 2015

    COVER STORY: Despre clişeu, în teorie şi practică

    Corporatist sau antreprenor, şef sau subaltern, angajat sau angajator, consumator de prelegeri de dezvoltare personală sau profesională, nu veţi putea să nu remarcaţi o standardizare a replicilor, a discursurilor sau a termenilor folosiţi în numai în afaceri, dar şi în cotidian. De câte ori nu v-a informat un CV că veţi avea de-a face cu o persoană proactivă? De câte ori aţi auzit că oamenii sunt cea mai importantă resursă a unei companii, de câte ori aţi citit îndemnul „think outside the box“, de câte ori aţi fost înştiinţat că “schimbarea începe cu tine“ şi de câte ori un vorbitor motivaţional v-a îndemnat “să treceţi la următorul nivel“? 


    STRATEGIE: Autoitalia vrea să revină în prima ligă a vânzătorilor de maşini

     


    ANTREPRENOR: A renunţat la multinaţională şi aleargă zilnic 8 km în propria fabrică

     


    COMPANII: Business suedez cu perspectivă englezească

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 septembrie 2015

    COVER STORY: Online nu eşti niciodată singur

    Ecranul s-a făcut negru. Linii de cod au început să se deruleze cu rapiditate. Câteva secunde mai târziu am găsit portul vulnerabil, uşa de acces. Odată intrat în sistem, am copiat documentele care mă interesau, apoi am vrut să ies, dar mi-am adus aminte de sfaturile din e-mailul cu instrucţiuni. Asigură-te că nu laşi nimic în urma ta, şterge fişierele din logs, cele care înregistrează fiecare mişcare de pe calculator.


    STRATEGIE: A doua ofensivă RyanAir în România


    AUTO: Renault vrea o nouă poziţie pe piaţă


    ENCICLOPEDIA TERORISMULUI: Talibanii


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 septembrie 2015

    COVER STORY: CEZ: Al doilea deceniu românesc

    Martin Zmelik, CEO al CEZ România, spune că începutul celui de-al doilea deceniu al prezenţei companiei în România stă sub semnul reconfigurării pieţei şi al unui mediu de afaceri în care companiile energetice trebuie să îşi seteze cu atenţie strategia.


    STRATEGIE: Ţinta fraţilor Bodea, 100 de milioane de euro


    AUTO: 2015, an cu creştere de două cifre pentru BMW


    COMPANII: Lecţie de creştere prin puterea brandului


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 septembrie 2015

    COVER STORY: Copiii crizei încep şcoala.

    Ştefan are puţin peste şapte ani şi aşteaptă cu nerăbdare să înceapă clasa I. Ştie o grămadă de lucrur: să citească, să socotească, să scrie cu litere de tipar, să butoneze tableta; Nu are însă nicio idee despre conceptul de criză economică. El face parte dintr-o categorie aparte – copiii crizei, cei circa 1,5 milioane de copii din România  care au trăit doar în criză, născuţi în şi după 2008, an care marchează începutul unor schimbări profunde la nivel mondial. 

     


    COMPANII: Cum poţi avea un an mai bun decât economia


    MANAGEMENT: Plan de trecere din antreprenoriat la multinaţională


    SOCIETATE: Noua economie a dragostei


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 septembrie 2015

    COVER STORY: Ghid de afaceri în Africa.

    Discrepanţă dintre problemele continentului african şi creşterile sale economice fabuloase din ultimii ani este principalul motiv pentru întrebarea “Care va fi viitorul Africii?” stă de mai multe ori înaintea afirmaţiei “Africa e viitorul”. Cum poţi, ca business românesc, să profiţi de creşterea unui continent unde românii sunt mai apreciaţi ca oriunde în lume?


    TEHNOLOGIE: Afacerea cu obiecte zburătoare identificate

     


    BANCI: Trei decenii de Garanti 

     


    SPECIAL: Oportunitatea econimică a crizei refugiaţilor

     

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.