Mihai Tecău, CEO al societăţii de asigurare Omniasig, cea mai mare companie din portofoliul local al grupului austriac Vienna Insurance Group (VIG), este de părere că 2018 şi 2019 au fost ani buni pentru companie, dar în continuare sunt linii de business care nu şi-au atins penetrabilitatea maximă. „Spaţiu există în continuare dacă ne uităm la asigurările de locuinţe şi la asigurările de sănătate. Asigurările de sănătate au crescut cu două cifre, asta datorită volumului mic, dar odată cu creşterea volumului nu va mai fi un nivel de creştere aşa mare”, observă Mihai Tecău. El a explicat că volumul total de prime în România a rămas relativ constant, dar acest lucru nu este un lucru bun pentru industria pe care o reprezintă. Potenţialul care mereu a fost vehiculat despre piaţa românească de asigurări îi obligă pe asigurători să se gândească la creşterea businessurilor lor.
În ultimii trei ani, tendinţa clienţilor de a se uita tot mai mult la tehnologie au îndreptat jucătorii din piaţa asigurărilor către digitalizarea proceselor. Ideile pentru dezvoltarea soluţiilor au fost vehiculate încă din anul 2018, iar 2019 a fost anul în care o parte din ele au fost implementate şi dezvoltate.
„Digitalizarea a fost un subiect deschis în anul 2018, care s-a accentuat în 2019 şi care va continua şi în 2020. Noi avem în vedere o aplicaţie care va integra toate serviciile într-o singură soluţie. Sperăm să lansăm aplicaţia în partea a doua a anului 2020. Această soluţie vine ca răspuns al tendinţei clienţilor de a se îndrepta tot mai mult spre tehnologie, aplicaţii, device-uri. Vrem să venim în întâmpinarea unei noi clase de clienţi. Lucrurile au început să intre într-un alt nivel de viteză datorită unor lucruri create pe plan internaţional. Cred că parcursul va fi spre asumarea mai multor procese în digital”, a spus CEO-ul Omniasig.
Luând în calcul posibilitatea unei digitalizări complete a proceselor, Mihai Tecău este de părere că „o digitalizare pură merge bine pe retail pentru că produsele sunt foarte uşor scalabile şi emiterea lor este electronică. Lucrurile se complică când intri în zona de poliţe corporate, unde nu există o predictibilitate”. Asigurătorul îşi desfăşoară activitatea mai mult pe segmentul corporate, având un portofoliu compus dintr-o pondere de 66% pe linia auto şi 33% pe liniile nonauto.
„Vindem poliţe atât pe segmentul auto, cât şi pe segmentul non-auto. În segmentul auto, clasa predominantă este Casco, dar oportunitatea de pe piaţă este de creştere accelerată în zona de non-auto. Cu toate acestea nu dorim să părăsim zona de auto. Pe driverul de profitabilitate partea de non-auto este o zonă în care vrem să ne dezvoltăm mai mult. Există un potenţial imens în România, mai ales pe asigurările de locuinţe, unde ne dorim să fim mult mai prezenţi. Noi mai aşteptăm şi investiţiile pentru zona de infrastructură, care vor aduce şi o componentă de asigurări. Această componentă va crea o zonă care va aduce o creştere la nivelul pieţei”, a spus Mihai Tecău.
În ceea ce priveşte segmentul RCA, este o afacere inclusă în portofoliul Omniasig. „Piaţa RCA s-a scindat mai nou pentru că toată concentraţia de 80% pe doi jucători este un lucru de discutat. Stabilitatea unui sistem înseamnă o continuitate în timp”, a adăugat CEO-ul. Odată cu creşterea pieţei asigurărilor de la an la an au existat deopotrivă intrări şi ieşiri de pe piaţă. „De-a lungul istoricului am avut şi intrări şi ieşiri în piaţa asigurărilor, dar marii jucători la nivel global sunt prezenţi în România. Probabil că este de aşteptat ca un nou jucător mare să intre pe piaţă sau eventual să aibă loc o achiziţie. Dacă ne uităm în Europa de Est vedem aceleaşi mişcări ca şi în România. Principalii mari jucători au rămas fideli şi sunt în continuare în piaţă. Pe de altă parte, AXA este un exemplu de jucător pe piaţa asigurărilor care a părăsit România acum câţiva ani”, a explicat Mihai Tecău. În prezent, singurele variante de intrare pe piaţa asigurărilor sunt fie prin preluarea unei cote de piaţă de la alţi asigurători, fie printr-o achiziţie, dar dacă piaţa va ajunge la o creştere organică, cu siguranţă vor fi noi intrări, a mai spus CEO-ul.
Piaţa asigurărilor din România a înregistrat o creştere de 9% în primele nouă luni din 2019, atingând o valoare de 8,13 miliarde de lei. Omniasig s-a clasat în topul celor mai mari 5 jucători pe piaţa asigurărilor generale şi de viaţă după primele nouă luni din 2019 pe locul 3, cu un volum al subscrierilor de 945 mil. lei. Asigurătorul şi-a păstrat poziţia câştigată la finalul anului 2018, când a depăşit societatea de asigurări Euroins raportând un volum al subscrierilor de 1,17 miliarde de lei.
Analizând evoluţia asigurătorului în ultimii cinci ani, Omniasig şi-a crescut nivelul subscrierilor cu 28%, de la 914,7 mil. lei, valoarea pe care o avea la finalul anului 2015. În perioada 2016-2017 asigurătorul a raportat un volum total al subscrierilor în scădere cu 2%. Acest rezultat a fost influenţat de o scădere cu 4,26% a subscrierilor cumulate pe segmentul auto la acea vreme.
Tag: locuinte
-
Piaţa asigurărilor intră într-un nou ritm. Ce tendinţe se remarcă
-
ZF Power Summit 2020: România vrea să facă în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20, să dubleze numărul locuinţelor conectate la gaz metan
♦ Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat tranşant ieri, la a noua ediţie a ZF Power Summit, că România va face în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20 de ani: să dubleze numărul locuinţelor conectate la gaz metan. ♦ În acest moment doar 35% din cele 8,5 milioane de locuinţe din România sunt conectate la gaz metan.
Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat ieri în cadrul celei de-a noua ediţii a evenimentului ZF Power Summit, în cea mai tranşantă asumare făcută până acum de un oficial din energie, că în patru ani ponderea locuinţelor conectate la gaz metan va creşte de la 35% la 70%, din cele 8,5 milioane de locuinţe din România.
El spune că sunt deja fonduri iniţiale de la UE de200 mil. euro pentru aceste extinderi. Este cel mai puternic angajament luat vreodată de un oficial din energie pe tema dezvoltării distribuţiei de gaze naturale către casele românilor.
România are astăzi doar 35% din locuinţe conectate la gaze, cu toate că este al patrulea producător de gaze din Uniunea Europeană, în timp ce Ungaria, care nu are deloc gaze, are 98% din locuinţe conectate la gaz.
Extinderea distribuţiei de gaze este necesară şi pentru industrie. Ungaria are 100.000 de km de reţea de gaze, în timp ce România are doar 50.000 de kilometri.
„Aşteptăm OAT-urile (primăriile de comune, oraşe, consiliile locale şi consiliile judeţene – n. red.) să acceseze aceste fonduri europene pentru a construi sau dezvolta reţelele de gaze din localităţi. Ministerul Energiei aşteaptă proiecte“, a spus Virgil Popescu.
Practic, primăriile vor dezvolta aceste reţele aşa cum astăzi au companiile de apă şi canal.
După explicaţiile ministrului, reţelele care vor fi construite de primării se vor conecta direct în magistrala de transport a Transgaz.
Cea de-a noua ediţie a ZF Power Summit este organizată cu sprijinul Engie, Amerocap, MOL, NNDKP, Biriş-Goran, Blumenfield, CEZ Group, E.ON, Enel, Fondul Proprietatea, Ijdelea Mihăilescu, Hidroelectrica, Microsoft, Marsh, Nova Power & Gas, OMV Petrom, Photon Energy, Romgaz, Nuclearelectrica, SAP, Siemens, Transelectrica, Traduceri Champollion şi XTAG.
Prima zi a ZF Power Summit 2020 a adus la masa discuţiilor 27 de speakeri – autorităţi, lideri de companii, avocaţi şi consultanţi – şi mai bine de 250 de participanţi activi, într-o dezbatere în care s-a discutat despre tranziţia energetică, despre investiţii în infrastructură, digitalizare, dar şi despre planurile marilor companii privind dezvoltarea businessului în România.
„Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziţia energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de ştiinţă consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita“, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice.
El a explicat că există angajamente europene anunţate recent, iar dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, ar fi nevoie de investiţii de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte.
„Vorbim de 250 mld. euro investiţii anuale. Bani care va trebui daţi de cineva şi încasaţi de altcineva. Întrebarea este cât de pregătită este industria din România să capitalizeze aceste oportunităţi. Cîte maşini electrice sau pe hidrogen producem în România, câte baterii?“ La rândul său, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei consideră că următoarea perioadă ar putea aduce presiune pe industrie, în contextul în care costul forţei de muncă şi al utilităţilor a început să crească.
„Industria în România este bazată astăzi preponderent pe investiţii străine, companii care stau aici, şi datorită costului mult mai mic al energiei şi al forţei de muncă. Acest trend s-a modificat substanţial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie“, a spus Corneliu Bodea. Stabilitatea legislativă şi un climat investiţional prietenos reprezintă factori esenţiali în dezvoltarea businessurilor, potrivit reprezentanţilor marilor companii prezenţi la evenimentul organizat ieri de Ziarul Financiar.
„Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât şi pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze“, transmite Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom.
Şi Anca Dragu, directorul general al E.ON România, consideră că este necesară predictibilitatea legislaţiei pentru ca jucătorii din sectorul energetic să îşi asume dezvoltarea şi implementarea unor proiecte cu impact în domeniu. „Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanţare sunt atât în România cât şi la Bruxelles. Este treaba companiilor să ajungă la finanţările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanţările din ţară, este important dialogul cu mediul privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebaţi ce putem face şi noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităţilor pentru care mediul privat nu găseşte resurse.“
La rândul său, Eric Stab, preşedinte şi CEO al Engie România, a adus în discuţie acelaşi aspect, indicând necesitatea unui mediu mai sigur din punct de vedere al cadrului legislativ. „Credem în viitorul pieţei energetice din România şi în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai puţin incert, sunt prea multe discuţii şi multă instabilitate. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări şi ne-am dori să primim şi soluţii pentru ele. După cum ştiţi, anul 2020 este un an important în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de preţuri libere.“
Legat de planurile de dezvoltare ale companiei, Camelia Ene, CEO & country chairman al MOL România, indică digitalizarea, dezvoltarea reţelei şi diversificarea produselor din portofoliu ca principalele direcţii de extindere a businessului.
„Avem 25 de ani în România. Ne uităm la ce urmează să se întâmple. Ne gândim la trei direcţii majore de dezvoltare: digitalizarea proceselor interne şi a interacţiunii cu partenerii şi clienţii, dezvoltarea reţelei şi a conceptului fresh corner şi diversificarea produselor şi serviciilor din portofoliu“, spune Camelia Ene.
Virgil Popescu, ministru al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri

-
În patru ani România va avea o producţie pe bază de energie electrică foarte dezvoltată. Balanţa energetică a României se va muta către 10-15% cărbune, de la 25%, gaz 30-40%, hidro 20%. Nuclearul va rămâne la acelaşi nivel. În plus, gazul românesc va ajunge în casele românilor. Numărul utilizatorilor va creşte de la 35% la 70%.
-
Susţinem listarea companiei la Bursă. Avem o scrisoare de intenţie din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care doreşte să fie parte din prelistare cu 5%. Se menţine hotărărea de majorare, de 10%.
-
Nu vom modifica legea offshore decît dacă în Parlament se va ajunge la un consens. Vrem deblocarea investiţiilor din Marea Neagră. Mă bucur că Black Sea Oil & Gas face în continuare lucruri în Marea Neagră. Abrogarea OUG 114/2018 s-a realizat deja, dacă e nevoie de modificarea legii offshore, acest lucru se va face în Parlament.
-
Am descentralizat decizia de distribuţia de gaz către unităţile administrativ-teritoriale. La nivelul lor vom încuraja să se facă asocieri şi studii de fezabilitate. Orice unitate care doreşte va putea accesa aceşti bani.
-
Orodonanţa 114/2018 a bulversat complet economia şi domeniul energiei. O cantitate mare de energie a fost scoasă de pe piaţa liberă şi dusă pe piaţa reglementată.
-
Prioritatea companiilor din energie în următorii patru ani trebuie să fie investiţiile. Contractele de management trebuie legate de planuri de investiţii.
Eric Stab, preşedinte şi CEO Engie România

-
Vom continua să investim şi în 2020, şi în anii următori. Vom continua să investim în aceleaşi direcţii ca până în prezent? Probabil că nu, aşa cum lasă se înţeleagă acest panel, mai ales având în vedere Green Deal, care modifică priorităţile de investiţie din sectorul energetic la nivel european cu impact si pe plan local/national.
-
Pentru noi gazele nu înseamnă doar o tranziţie energetică, ci şi o componentă a soluţiilor de viitor. Putem produce şi distribui gaze cu impact mai mic pentru mediul înconjurător, şi astfel reducem emisiile de carbon. În viitor, ne vom concentra asupra acestei probleme, iar România va putea participa la discuţiile de la Bruxelles cu privire la acordul ecologic care trebuie să protejeze mediul înconjurător. România trebuie să negocieze la Bruxelles, să fie dispusă să contribuie activ la acest proiect. Însă, trebuie să se ţină cont de nivelul de la care pleacă România şi resursele cu care poate contribui.
-
Credem în viitorul pieţei energetice din România şi în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai plin de certitudine, sunt prea multe discuţii şi multa incertitudine. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări şi ne-am dori să primim şi soluţii pentru ele. După cum ştiţi, anul 2020 este un an important în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de preţuri libere.
-
O altă condiţie cheie este să ne asigurăm că sunt companii de construcţii care să ne ajute să dezvoltăm aceste proiecte şi să ne asigurăm că ooamenii se conectează la această reţea de energie verde.
Christina Verchere, CEO, OMV Petrom

-
Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră (- n.red. Neptun Deep) pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât şi pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze.
-
România are una dintre cele mai mari taxe în sectorul de petrol şi gaze din întreaga Europă, ceea ce nu oferă un mediu foarte competitiv. Vom urmări cadrul fiscal-legislativ şi vom decide de acolo.
-
Avem nevoie de stabilitate pentru că vorbim de unul dintre cele mai mari proiecte făcute în acest sector în România. Avem nevoie de stabilitate şi de un climat investiţional prietenos. Este valabil pentru toate investiţiile, dar ţinând cont de dimensiunea acestui proiect avem nevoie de un mediu competitiv din punct de vedere fiscal.
-
Pentru 2020 proiectul de la Marea Neagră ne ocupă mult timp şi nu este singurul proiect al nostru. Am anunţat investiţii de 4,2 miliarde lei, în linie cu anul trecut, un buget care ne poziţionează drept unii dintre cei mai mari investitori din România. În continuare ne uităm din punct de vedere strategic şi dincolo de România, cum ar fi în Bulgaria.
-
Aş fi încântată să văd o creştere pe gaz natural. În final, dacă mergem înainte cu Marea Neagră, vrem să îl vindem pe cea mai apropiată piaţă, iar asta ar fi România, bineînţeles.
Bogdan Badea, preşedinte directorat Hidroelectrica

-
Vrem să mergem pe ideea de diversificare. În producţie suntem implicaţi în procesul de preluare a activelor CEZ. Aşteptăm să vedem schemele de susţinere pe regenerabile din partea statulul. Partea de gaz nu este interesantă pentru Hidroelectrica pentru că o fac alţii mai bine ca noi. Plusul de valoare este că noi producem exclusiv energie verde.
-
Banii din IPO (listarea la Bursă – n.red.) ne vor fi utili în acest efort investiţional (preluarea activelor CEZ – n.red.) În următorii zece ani vedem o Hidroelectrica puternic diversificată pe zona de regenerabile. Vom diversifica tot ce înseamnă portofoliul de vânt şi de solar pe care vrem să-l dezvoltăm.
-
Suntem mai puţin îngrijoraţi de un an secetos decât de o surpriză de reglementare. Dacă vrei ca stat să-ţi atingi nişte targeturi trebuie să ai o legislaţie prietenoasă pentru investitori.
-
La HidroelectrIca 41% din costurile de producţie vin din amortizări.
Teodor Chirică, administrator Nuclearelectrica

-
Avem două proiecte începute, în stadiu de preproiect. Primul este reprezentat de staţia de recuperare a tritiului şi al doilea este de retehnologizare a unităţii 1. În procesul tehnologic apa grea capătă conţinut de tritiu ridicat şi creează probleme pentru retehnologizare. Este un proiect de mediu. Suntem în discuţii şi cu bănci internaţionale pe acest proiect. Suntem în faza iniţială în care facem studiile necesare pentru a avea o imagine asupra costurilor şi pentru a putea prezenta un studiu de fezabilitate pentru a obţine finanţare. Momentan pregătim un studiu de fezabilitate.
-
În următorii ani ne continuăm parcursul nuclear. Vom avea trei unităţi nucleare în funcţiune în următorii zece ani şi poate vom începe lucrările şi la unitatea 4.
-
Reactorul nuclear 3 necesită investiţii de aproximativ 3 – 3,5 mld. euro. Nuclearelectrica are capacitatea de a susţine prin cash-flow şi prin credite. Dar fără garanţia statului la credite, în România este greu să împrumuţi astfel de sume de bani de la bancă.
Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei

-
Energia este un mijloc pentru a avea viaţă confortabilă şi o industrie eficientă. Riscul principal cu care am început să ne jucăm este legat de industrie. Industria în România este bazată astăzi preponderent pe investiţii străine, companii care stau aici şi datorită costului mult mai mic al energiei şi al forţei de muncă. Acest trend s-a modificat substanţial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie.
-
Pentru a putea ieşi din această buclă avem printre altele fondurile de la Uniunea Europeană, însă pentru a le putea accesa este nevoie de un guvern puternic şi de o stabilitate politică de cel puţin doi ani, pentru a putea angaja contracte ferme.
-
Principalii factori de stres pentru sectorul energetic – seceta este o ameninţare majoră, legislaţia şi instabilitatea politică.
Ruxandra Bologa, partener, coordonator al practicii de Energie şi Natural Resources a NNDKP

-
Pe zona offshore industria a încasat o schimbare legislativă. Anume, prin legea offshore s-a introdus o suprataxare a veniturilor realizate din vânzarea gazelor. Anterior companiile nu erau supuse unei asemena taxe. Consider importantă eliminarea suprataxării. M-aş uita în ce măsură piaţa centralizată rezolvă lucrurile, să vedem dacă merită susţinută.
-
Pe zona de onshore, suprataxarea a început ca măsură temporală în 2015, în condiţiile în care oricum viitorul gazului este necesar. Nu puteam trece de la o economie bazată pe cărbune la energie regenerabilă fără să trecem prin gaz. M-aş uita cu atenţie la suprataxarea pe onshore, aş fi atentă să nu schimb redevenţele acordurilor petroliere.
-
Alt lucru care nu încurajează investiţiile este inexistenţa unei pieţe centralizate pentru vânzarea gazelor şi electricităţii. Restul problemelor nu ţin de legislaţie, ci de implementarea legilor existente.
-
Ne putem gândi la scheme de sprijin pentru zona de gaz. Este necesară sprijinirea, România are mult de lucru până îşi atinge ţintele de energie regenerabilă, iar fără aceste scheme nu ne vom atinge ţintele.
Ondrej Safar, director general CEZ România

-
Vedem multe oportunităţi în zona de distribuţie a energiilor regenerabile şi vrem să ajutăm clienţii pe partea de tranziţie.
-
În România problema nu se pune în atractivitate sau lipsa atractivităţii pieţei. Suntem foarte mulţumiţi de piaţa de aici. În ceea ce priveşte reducerea investiţiilor, am venit aici să fim un investitor pe termen lung. Decizia de investiţie în România este una strategică. Noi am hotărât să ne concentrăm pe reducerea emisiilor de carbon în Cehia.
-
În 2010 existau nişte ţinte pentru 2020. Acum suntem în 2020, iar despre acele ţinte nu se mai vorbeşte. Consider că multe dintre ele au fost atinse până acum. În următorii zece ani ne putem aştepta la nişte reţele de distribuţie care vor activa mai mult prosumerii. Companiile vor deveni mai repede partenere în ceea ce priveşte serviciile energetice.
-
Avem nevoie de scheme de suport pentru a atrage investiţiile de genul acesta, pentru că investiţiile nucleare sunt pe termen lung, trebuie să gândim planul pe cel puţin zece ani.
Corina Popescu, director general Electrica
-
Trebuie să ne aliniem la trendurile europene şi să ne gândim strategic unde suntem. Ne dorim să avem un portofoliu echilibrat şi partea de regenerabile va face parte din acest portofoliu.
-
Trebuie să acceptăm că suntem într-un proces de tranziţie. Văd consumatorul în mijlocul procesului. Trebuie să ne diversificăm. Cumva tot ce ţine de servicii conexe, digitalizare reprezintă pilonii pe care ne-am definit strategia şi în care încercăm să ducem direcţia de dezvoltare.
-
În 10 ani vom consuma mai multă energie verde. Cred că piaţa va avea o altă faţă, va fi mult mai flexibilă. Din 2026 orice client ar trebui să-şi poată schimba furnizorul în 24 de ore. Nu vom consuma doar energie, vom vinde cu toţii servicii.
Johan Meyer, manager de portofoliu Fondul Proprietatea

-
Nu ai nevoie de proiecte masive noi de infrastructură care să furnizeze energie pentru următorii 40-50 de ani. Hidroelectrica nu va construi încă un baraj pe Dunăre, ci va căuta ceva cu impact de mediu mai mic, ceva mai eficient. Trebuie Nuclearelectrica să construiască încă un reactor masiv? Nu văd nevoia. Susţin orice investiţie care are sens din punct de vedere financiar. La Nuclearelectrica este dificil pentru că nu există proiecte mici. Cheltuieşti peste 1 miliard de euro pentru un reactor.
-
Putem transforma OMV Petrom dintr-o companie mare de petrol şi gaze într-o companie de gaze cu activităţi şi în petrol. Depinde care sunt câştigurile şi cât va costa să le obţinem.
-
Vom face orice pentru a susţine procesul de listare a Hidroelectrica. Acesta este bun atât pentru Hidroelectrica, cât şi pentru piaţa de capital care are nevoie de cât mai multă lichiditate şi cât mai multe compani listate. Credem că listarea are sens şi pentru ţară, pentru că pune România într-o poziţie în care Bursa poate primi un rating mai bun şi de la MSCI.
Alexandru Teodorescu, CEO e-charge Renovatio

-
În Bucureşti am depăşit 150 de staţii de încărcare pentru maşini electrice, iar în ţară sunt câteva sute. Încă nu sunt atât de multe staţii de încărcare rapidă. Nimeni nu vrea să stea 5 ore să îşi încarce maşina. Avem nevoie de încărcare în 10-15 minute. Acum durează între 40 şi 60 de minute pentru încărcare în funcţie de maşină şi de bateria pe care o ai.
-
Maşina electrică are un avantaj faţă de maşina convenţională, pentru că o poţi încărca acasă. Poţi economisi mai mult de 50% din cheltuielile cu transportul cu o maşină electrică dacă te bazezi pe încărcare acasă
-
Dacă o primărie cere 1-2 avize pentru că le consideră staţii temporare, altele cer liste lungi de avize. O uniformizare a legislaţiei în acest domeniu ar fi de dorit pentru cei care dezvoltă
Virgil Ivan, director dispecer energetic naţional în cadrul Transelectrica

-
Investiţiile pe care le avem în vedere în următoarea perioadă urmăresc modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport a companiei, pentru care ne-am bugetat 1,7 mld. lei, participarea la dezvoltarea pieţei unice europene şi digitalizarea instituţiei.
-
Principala preocupare pe care o avem acum o reprezintă adecvanţa sistemelor energetice. Regulamentul 941 are în vedere analiza adecvanţei – care prezintă analizele de risc – să trecem într-o altă dimensiune de la asigurarea resurselor energetice la nivel naţional, la nivel regional. Trebuie să ai analize foarte bine pregătite privind riscurile la nivelul alimentării cu energie electrică. Nu este o problemă doar a României, ci este o problemă europeană.
Camelia Ene, CEO & country chairman MOL România

-
Un consorţiu din care facem şi noi parte a obţinut o finanţare de 19 mil. euro la nivel regional – prin care se urmăreşte instalarea mai multor staţii de încărcare pentru autovehiculele electrice. Pentru România avem programate 40 de astfel de staţii. Până acum avem în jur de 10 staţii deja instalate, iar până la finalul anului estimăm că le vom implementa pe toate.
-
Separat de acest proiect, MOL dezvoltă proiectul de mobilitate electrică mol plugee. Avem instalate deja patru astfel de staţii. De la an la an numărul maşinilor electrice creşte şi vrem să fim de la început în dezvoltarea acestei pieţe.
Ana Ionaşcu, senior executive enterprise accounts Microsoft

-
Putem să ardem etape în România în transformarea digitală. Putem vedea ce au vrut alţii să obţină şi să ajungem mai repede acolo. Legat de staţiile de încărcare electrică, compania B-Charging din Suedia a început cu 4 angajaţi. Şi-au dat seama că nu este uşor, au venit către Microsoft şi împreună cu noi au ajuns de la 4 staţii la 2.000 pentru că le-au dat angajaţilor flexibilitatea, au investit în cloud, au renunţat să se ocupe de lucrurile pe care nu le fac în mod special.
Ciprian Gavriliu, partener servicii fiscale şi juridice, Deloitte România, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul auto

-
Mai mult de facilităţi şi subvenţii, aş vedea mai mult accent pe cultură în România. Noua generaţie merge spre zona de maşini electrice şi hibrid, dar studiile arată că în viitor maşinile diesel şi cele pe benzină nu vor dispărea, ci vor fi mai eficiente. Asta se vede şi în motoarele produse de marii producători.
-
Aş spune că subvenţiile ar trebui să fie acordate pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul auto. Vedem că Japonia investeşte mult pe zona auto şi pe baterii. Vedem chiar producători mari care încearcă să dezvolte această parte de baterii, cum ar fi Volkswagen, care a luat decizia după scandalul Dieselgate. România ar trebui să aibă un program structural nu doar pe facilităţi fiscale, ci pe mai multe domenii, iar facilităţile fiscale pot fi doar o parte din program. Nu poţi face o facilitate fiscală doar pentru a achiziţiona o maşină.
Sorin Alecu, director strategie dezvoltare CE Oltenia

-
Pe partea de forţă de muncă tranziţia va însemna şi o reconversie a forţei de muncă. Vom închide capacităţi. Aceste capacităţi înseamnă şi disponibilizarea unor angajaţi în anumite zone. Încercăm cu autorităţile să finanţăm anumite segmente pentru reconversia profesională.
-
Peste 10 ani eu aş vrea să nu mai consumăm energie luată din ţările non-UE. Aş vrea chiar de mâine dacă se poate. După Brexit, un consultant din Marea Britanie a publicat un raport în care spunea că în 2017 UE a importat 3 TW de energie din ţări non-UE. Acum a ajuns la 31 TW în 2019, iar rata de creştere este de 30% în fiecare an
-
Compania mea a cheltuit cam 1 miliard de euro în investiţii de mediu, am accesat şi fonduri europene, am accesat tot ce se putea accesa. Acum am ajuns într-o situaţie în care ne propunem să ne îngălbenim şi să ne înverzim puţin, adică să reconvertim anumite blocuri pe cărbune, să le înlocuim cu unele pe gaz. Sau să luăm terenuri care nu sunt utilizabile, să le folosim pentru energie regenerabilă.
Alessio Menegazzo, director sustenabilitate şi afaceri instituţionale Enel România

-
Este nevoie de o discuţie care să ducă în zona de flexibilitate, spre drepturile consumatorilor, dar astăzi lipseşte şi este nevoie de un spaţiu mai mare pentru această discuţie. Perspectiva de viitor pe care noi o vedem este o zonă europeană în care comunităţile vor produce energie într-o manieră flexibilă, astfel că consumatorul va fi mult mai puţin dependent de companii. Pentru a ajunge acolo e important ca dezbaterea la nivel politic din România să nu mai fie atât de concentrată pe proiecte majore. Adică să nu mai discutăm despre proiecte mari care peste 15 ani nu vor mai avea rost.
Petru Ruşeţ, country division lead Siemens România

-
Cred că prosumatorii au o şansă, legislaţia a început să se dezvolte. Cu siguranţă vom avea o reţea flexibilă care va putea asigura necesarul. Noi oportunităţi sunt legate de predictibilitatea legislaţiei. Ceea ce ne-am dori este ca pentru următorii 10 ani, este să nu mai avem un eveniment de oprire a subvenţiilor pentru că asta alungă orice investitor.
Carmencita Constantin, general manger, GE Power Infrastructure România

-
Sunt mai multe state membre care spun că nu le ajung cei 10 ani pentru tranziţie, în afara celor care şi-au asumat deja şi au spus că pot. Nu cred că intervalul de 10 ani se poate aplica României.
-
Nu ai cum să faci miracole în 10 ani. Un singur proiect de investiţii, de la idee la implementare şi punere în funcţiune, are nevoie de un ciclu de 5-7 ani, indiferent că este regenerabilă, indiferent că este centrală pe gaze, iar acest ciclu va fi extins în România din două motive: capacitate instituţională şi capacitate fizică de implementare. Forţa de muncă din companiile din România începe să fie deficitară în sector. Avem câteva proiecte mari de investiţii în desfăşurare, la Hidroelectrica, la Transelectrica şi la Romgaz, şi niciunul nu este în grafic. Toate au întârzieri majore.
Radu Mustaţă, sales director, Marsh România

-
Pe piaţa gazelor, Marea Neagră este o oportunitate şi trebuie să jucăm inteligent cu atât mai mult cu cât contextul regional nu este favorabil ideii de a deveni exportator de gaze. Ucraina, care putea fi o piaţă interesantă de export, şi-a reînnoit contractul cu Gazprom, spre exemplu. În acelaşi timp, Grecia trece printr-un proces de liberalizare. Dacă vrem să mergem spre export, zona gazelor este complicată, încât se înteţeşte competiţia.
-
Plata de disponibilitate este o soluţie pentru problemele CE Oltenia, în sensul că există un precedent creat de Polonia. În noiembrie 2018 Polonia a finalizat plata de disponibilizare pentru 4 noi centrale pe cărbune. Noi purtăm constant acest dialog cu Ministerul Energiei şi încurajăm avansarea contractului pentru diferenţă şi a pieţei de disponibilitate pentru că acestea sunt printre cele mai importante pe care le propunem pentru planul de securitate energetică.
-
Cred că România trebuie să facă un joc inteligent pe energie, cu atât mai mult cu cât la Bruxelles are cine să ne asculte dacă avem ce spune.
Anca Dragu, director general ajunct E.ON România

-
Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanţare sunt atât în România cât şi la Bruxelles. Este treaba companiilor să ajungă la finanţările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanţările din ţară, este important dialogul cu mediu privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebaţi ce putem face şi noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităţilor pentru care mediul privat nu găseşte resurse.
-
Ne concentrăm pe zona de distribuţie şi soluţii pentru consumatori. Ne interesează pentru următorii 10 ani zona de smart green, sisteme scada, mobilitate electrică (staţii de incărcare pe autostradă) şi eficienţă energetică pentru consumatorii privaţi.
Dana Dunel Stancu, liderul practicii de energie şi resurse naturale din cadrul casei de avocatură Biriş Goran

-
Trebuie ridicate blocajele legislative. Tot ce înseamnă pachet legislativ green deal şi toată legislaţia are în centru consumatorul. Se vrea un consumator final activ, care să aibă controlul în ceea ce face în ograda sa. Consumatorii mici şi medii trebuie să înceapă să aibă putere prin legislaţie.
-
Instrumentele de comparare a preţului – singurul instrument este pe site-ul ANRE. Trebuie să se facă o realfabetizare a consumatorului de energie.
-
ANRE ar trebui să aibă rol de arbitru între consumator şi lanţul de distribuţie.
-
Directiva este pe masă – este un pachet legislativ care ar ajuta şi ar debloca activitatea investiţională în România.
-
Predictibilitatea în legislaţie înseamnă să fii pe un curs cu tot ceea ce se întâmplă în jur.
Teofil Mureşan, preşedinte E-INFRA

-
Lipsa tehnologiei va fi unul dintre cei mai penalizatori factori. Peste 10 ani văd sectorul energetic cu mai puţină subvenţie decât are acum. Spre exemplu, parcurile solare pot fi subvenţionate nu doar prin certificate verzi, ci şi dacă lângă parc se face şi înmagazinarea energiei.
-
Va trebui să găsim echilibru între cost şi siguranţă. Cred că energia trebuie privită ca orice business şi nu atât de strategic în trecut. Pentru asta trebuie să analizăm trendurile – unul dintre ele e interconecatarea, pe care o putem vedea nu doar între ţări. Se construiesc mari proiecte nu doar în energie, ci şi în gaz sau telecom. Acestea fac ca riscul investiţional într-o ţară să fie diminuat prin importuri – exporturi, iar costurile să fie oarecum regionale.
Alexandru Roşu, partener Amerocap

-
Pentru viitor trebuie să ne conectăm la mobilitate şi la ce îşi doresc consumatorii. Asta se face prin flexibilizarea companiilor. Strategia noastră vizează un portofoliu echilibrat cu investiţii în resurse energetice pe două direcţii: combustibili fosili, dar şi battery minerals.
-
Companiile din aceste industrii s-au adaptat la cererea pieţelor, au dezvoltat unităţi mai mari şi mai eficiente, combustibili mai buni etc. Spre exemplu, logistica produselor energetice a fost dezvoltată integrat astfel încât să adreseze atât fluxurile de combustibili auto, dar şi produse petrochimice, chimice, energetice, etc.
-
De aceea cred că industria petrolieră va continua să fie o parte a soluţiei în tranziţia ce are loc în sectorul energetic. Această adaptare la trendurile pieţei, la tendiţele spre electrificare, este bună, dar resursele minerale naturale vor fi în continuare procesate şi vor avea multiple utilizări în economia mondială.
Răzvan Nicolescu, partener Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice

-
Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziţia energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de ştiinţă consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita.
-
Green Deal – Uniunea Europeană produce sub 10% din nivelul mondial de emisii. Situaţia cu încălzirea globală va rămâne aceeaşi dacă India, China şi America nu vor face paşi identici spre reducerea emisiilor.
-
Sunt angajamente europene anunţate recent. Dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, este nevoie de investiţii de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte. Vorbim de 250 mld. euro investiţii anuale. Bani care va trebui daţi de cineva şi încasaţi de altcineva.
Carmen Neagu, strategy and business development counselor Energobit Group

-
Prioritatea numărul unu a României este generarea, producţia de energie de toate felurile, urmată de flexibilizarea sistemului de transport şi distribuţie. Flexibilizarea înseamnă dezvoltarea şi implementarea de tehnologii digitale care să permită răspuns rapid în sistem. Asta este legată de digitalizare în relaţia cu consumatorul. Trebuie să recunoaştem că modificările tehnologice sunt atât de rapide în această zonă încât ideile de amortizare şi recuperare pe care le avem sunt mai mari decât durata de viaţă unei tehnologii.
Gabriela Stanciu, director general Blumenfield

-
Un studiu realizat de noi arată că în România sunt peste 200 de situri contaminate şi peste 1.100 de situri cu potenţial de contaminare ca rezultat al industriei. Motiv pentru care o soluţie la îndemână este cea de a avea o caracterizare a deşeurilor generate din industrie – asta se poate face cu analiză de laborator, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii optime pentru valorificarea lor, tratarea lor.
-
-
Cartierul din Bucureşti care a explodat total. S-a dat undă verde să se construiască 11.000 de apartamente
Zona Pipera, desfăşurată între podul peste calea ferată de lângă sălile de evenimente şi rondul cu benzinăria OMV şi până la bariera de la cealaltă trecere peste calea ferată-Petricani, devine o veritabilă extensie a cartierului de business Floreasca-Barbu Văcărescu, după mai bine de 10 ani în care aceasta intrase într-un con de umbră.
Aproape 11.000 de locuinţe sunt în construcţie sau urmează a fi construite pe bdul Pipera, atât pe tronsonul din Capitală, cât şi pe cel din Voluntari şi în proximitatea rondului de la benzinăria OMV din Voluntari.
Spre comparaţie. 14.000 de locuinţe noi au fost construite anul trecut în întreg Bucureştiul, în creştere de la 11.000 în 2018.
„Numai pe şoseaua Pipera sunt în dezvoltare 4 şantiere mari, printre care proiectul rezidenţial H Pipera Lake al Hagag, Avalon, şi proiectele de renovare ale clădirilor de birouri North Gate şi Hexagon. Şantierele anunţate şi în curs de execuţie vor aduce peste 3.000 de unităţi locative, case şi apartamente, însoţite de facilităţi precum spa, piste de alergare, supermarketuri şi spaţii verzi. Avem un vârf de interes în Pipera, cum probabil nu s-a cunoscut niciodată în istoria zonei. Există o tendinţa de «umplere», practic, a fiecărui lot rămas liber în Pipera, ceea ce denotă o creştere accelerată a oraşului în direcţia Nord-Est“, a spus Andreea Păun, care deţine firma de consultanţă imobiliară Griffes.
One United Properties a cumpărat în urmă cu doi ani birourile North Gate, fostul sediu al Renault Technologie Roumanie, iar dezvoltatorul şi-a mutat acolo birourile începând cu acest an.
-
Veşti proaste pentru cine vrea să îşi cumpere un apartament. Preturile au explodat, crescând chiar şi cu 17% în unele zone
Preţurile medii ale apartamentelor cu trei camere din Capitală construite în anii ’80 au urcat cu 5,3% în 2019, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România.
„După un început de an tumultuos, cu multe estimări pesimiste, piaţa rezidenţială şi-a revenit începând cu luna mai 2019, într-un context general de accesibilitate excelentă. Majorarea preţurilor înregistrată anul trecut poate fi considerată ca fiind normală dacă luăm în calcul, pe de o parte, rata anuală a inflaţiei şi, pe de altă parte, accesibilitatea tot mai bună a achiziţionării unei noi locuinţe“, a declarat Andrei Sârbu, CEO al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.
Dintre cele zece cartiere luate în calcul de SVN, Aviaţiei, Berceni, Colentina, Crângaşi, Dristor, Drumul Taberei, Iancului, Militari, Moşilor şi Titan, cea mai mare creştere din acest an a fost înregistrată în zona Moşilor, de aproape 17 procente, la 105.000 de euro. Zona a închis anul 2018 cu un preţ mediu de 90.000 de euro şi a urcat în iunie 2019 până la 109.000 de euro, pentru ca ulterior să scadă din nou pentru a reveni pe final de an la peste 100.000 de euro. Pe locul secund în topul creşterii este zona Aviaţiei, care a urcat în ciuda problemelor legate de oprirea căldurii şi a apei calde din cauza lucrărilor la sistemul de termoficare. În Aviaţiei apartamentele s-au scumpit cu 15% în ultimul an, de la 126.000 de euro în decembrie 2018 la 145.000 de euro luna trecută.
„Pentru 2020 estimăm o majorare a preţurilor cuprinsă între 4% şi 7%. Premisele sunt pozitive: tot mai multe persoane îşi permit atât achiziţionarea unei noi locuinţe, cât şi a uneia mai scumpe iar oferta este tot mai variată şi mai bine adaptată la cerere“, a subliniat Andrei Sârbu.
De partea cealaltă, în două zone ale Bucureştiului preţurile au scăzut – cu 6,4% în Militari, respectiv 3% în Drumul Taberei, cartierul unde ar trebui ca în 2020 să fie inaugurată linia de metrou.
Bucureştiul a primit anul trecut 14.000 de noi locuinţe construite în 2019, în creştere cu 3.000 de noi unităţi faţă de anul anterior, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România. Creşterea vine în contextul în care leul a continuat să se devalorizeze în raport cu moneda europeană iar anul trecut în cazul creditelor a intrat în scenă în 2019 IRCC – indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, care a înlocuit dobânda ROBOR.
-
Veşti proaste pentru cine vrea să îşi cumpere un apartament. Preturile au explodat, crescând chiar şi cu 17% în unele zone
Preţurile medii ale apartamentelor cu trei camere din Capitală construite în anii ’80 au urcat cu 5,3% în 2019, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România.
„După un început de an tumultuos, cu multe estimări pesimiste, piaţa rezidenţială şi-a revenit începând cu luna mai 2019, într-un context general de accesibilitate excelentă. Majorarea preţurilor înregistrată anul trecut poate fi considerată ca fiind normală dacă luăm în calcul, pe de o parte, rata anuală a inflaţiei şi, pe de altă parte, accesibilitatea tot mai bună a achiziţionării unei noi locuinţe“, a declarat Andrei Sârbu, CEO al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.
Dintre cele zece cartiere luate în calcul de SVN, Aviaţiei, Berceni, Colentina, Crângaşi, Dristor, Drumul Taberei, Iancului, Militari, Moşilor şi Titan, cea mai mare creştere din acest an a fost înregistrată în zona Moşilor, de aproape 17 procente, la 105.000 de euro. Zona a închis anul 2018 cu un preţ mediu de 90.000 de euro şi a urcat în iunie 2019 până la 109.000 de euro, pentru ca ulterior să scadă din nou pentru a reveni pe final de an la peste 100.000 de euro. Pe locul secund în topul creşterii este zona Aviaţiei, care a urcat în ciuda problemelor legate de oprirea căldurii şi a apei calde din cauza lucrărilor la sistemul de termoficare. În Aviaţiei apartamentele s-au scumpit cu 15% în ultimul an, de la 126.000 de euro în decembrie 2018 la 145.000 de euro luna trecută.
„Pentru 2020 estimăm o majorare a preţurilor cuprinsă între 4% şi 7%. Premisele sunt pozitive: tot mai multe persoane îşi permit atât achiziţionarea unei noi locuinţe, cât şi a uneia mai scumpe iar oferta este tot mai variată şi mai bine adaptată la cerere“, a subliniat Andrei Sârbu.
De partea cealaltă, în două zone ale Bucureştiului preţurile au scăzut – cu 6,4% în Militari, respectiv 3% în Drumul Taberei, cartierul unde ar trebui ca în 2020 să fie inaugurată linia de metrou.
Bucureştiul a primit anul trecut 14.000 de noi locuinţe construite în 2019, în creştere cu 3.000 de noi unităţi faţă de anul anterior, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România. Creşterea vine în contextul în care leul a continuat să se devalorizeze în raport cu moneda europeană iar anul trecut în cazul creditelor a intrat în scenă în 2019 IRCC – indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, care a înlocuit dobânda ROBOR.
-
Care sunt cele mai la modă tendinţe de amenajare, potrivit fondatoarelor Lemon Interior Design
O lumină ambientală concentrată pe zona de lucru, pe zona în care se serveşte masa sau unde se stă la discuţii când se pune un proiect la cale, precum şi o separare a spaţiului fără ajutorul pereţilor, doar prin lumină şi diferenţe de niveluri ale mobilei sunt câteva dintre elementele care caracterizează biroul studioului de arhitectură Lemon Interior Design. „Este un spaţiu care oferă atât intimitate, dar şi senzaţia că nu eşti izolat. Am vrut să fie un spaţiu lucrativ în care toţi să ne vedem, am vrut să fie un spaţiu elegant, ca şi abordările noastre în ceea ce priveşte designul, să fie un spaţiu plin de căldură, să ai o senzaţie bună când intri în el, fără să fie ostentativ”, descriu surorile Elena Oancea şi Cristina Căpitanu, completându-se, filosofia biroului lor, unde ne-am întâlnit pentru a discuta „ce se poartă” în materie de design interior.
Departe de a sugera liniile de design „în tendinţe”, ele spun că acestea trebuie să poarte în ADN personalitatea proprietarului sau identitatea unui brand, dacă vorbim despre segmentul office, unde Lemon Interior Design a intrat în luna aprilie. Astfel, dacă iniţial discutau doar cu proprietarii locuinţelor pe care le amenajau şi dezvoltau proiecte după chipul şi asemănarea acestora, acum cele două surori-antreprenoare trebuie să desluşească şi personalităţile companiilor. Totuşi, în ambele situaţii, spun ele, e greu de vorbit despre tendinţe. „Noi tot timpul am spus şi spunem: contează momentul din viaţa clientului, fiindcă ceea ce îi place astăzi, poate mâine nu îi va mai plăcea, şi atunci folosim tendinţele doar ca accente în amenajările pe care le folosim”, spune Cristina Căpitanu.
În rest, explică Elena Oancea, folosesc mai ales produse atemporale, cu linii care oarecum nu se demodează, culori calde, de pământ, folosesc şi destul de multe materiale naturale, cum sunt lemnul, marmura, care se regăseşte mult în amenajările lor şi în zona de birouri. Din rândul elementelor „la modă”, Elena Oancea menţionează însă elementele aurii, lemnul afumat şi multă piatră.
„S-a renunţat la acest trend industrial, în sfârşit oamenii de la noi din ţară au început să înţeleagă că nu este OK ca ceea ce vezi în toate barurile şi restaurantele să ai şi acasă. Industrialul rămâne foarte la modă, dar în locurile publice; casa este un loc unde te simţi bine, te relaxezi, trebuie să sugereze căldură”, spune Cristina Căpitanu. De asemenea, observă Oancea, natura este din ce în ce mai prezentă în amenajări, tiparele care te duc cu gândul la natură sunt la modă şi în Europa, dar şi în România. De asemenea, „în Europa şi în România există stilul acesta în care sunt combinate elemente din trecut cu cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul, ceva foarte glam poate fi combinat cu un stil puţin industrial – este cumva o definiţie a stilului eclectic, nu mai suntem în timpurile în care totul este foarte definit – toate se întrepătrund”, adaugă Cristina Căpitanu.
În ceea ce priveşte zona de office, aceasta începe din ce în ce mai mult să se apropie de atmosfera de acasă şi devine mai călduroasă, mai relaxantă: „Se întrepătrunde viaţa personală şi din timpul liber cu cea de muncă – atunci aceste limite încep să dispară şi să se întrepătrundă”.
De altfel, povesteşte Elena Oancea, aşa le-a venit şi lor ideea să intre pe zona amenajărilor de birouri. „Am observat tendinţa aceasta din ce în ce mai mare în Europa, în America, peste tot în lume, ca zona de birouri să nu mai fie atât de comercială, rece, sterilă, să devină mai personală – un loc în care interacţionezi mai bine şi cu ceilalţi membri ai comunităţii în care tu lucrezi şi nu doar un locuşor rece, gri, cu pereţi albi. Atunci, ne-am gândit că poate implicarea noastră din rezidenţial îşi va găsi un loc bine definit şi în zona de birouri.”
Cristina Căpitanu subliniază şi ea că pe piaţa de office există această tendinţă de a face spaţiile mult mai confortabile, mai prietenoase. „Eu cred că tendinţa este ca toţi cei care lucrează să aibă două familii: una a lor şi una la birou, să vii cu plăcere şi să te simţi printre prieteni când vii la muncă, nu ca fiecare să fie în pătrăţica lui”, crede şi Cristina Căpitanu. Elena Oancea observă de altfel că şi companiile mari pun din ce în ce mai mult preţ pe spaţiul de lucru, mizând pe acesta pentru a-i atrage pe angajaţi într-o piaţă a muncii din ce în ce mai competitivă.
Din luna aprilie a anului curent, de când a intrat pe segmentul amenajărilor de birouri, Lemon Interior Design a lucrat la un proiect de 3.000 de metri pătraţi, dar şi la alte câteva mai mici, de câteva sute de metri pătraţi pe care le vor finaliza până la sfârşitul anului, astfel că apreciază că vor încheia 2019 cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.
Clienţii de pe acest segment sunt deopotrivă multinaţionale, cât şi companii locale. „De obicei, multinaţionalele care o pornesc pe drumul acesta al amenajărilor apelează la companii cu istoric în piaţă. Recunosc că, spre uimirea şi marea noastre bucurie, am fost şi noi solicitaţi să ne prezentăm la pitch-uri, la care ni s-a spus că suntem pe lista scurtă a unor proiecte destul de mari, care sperăm să se concretizeze la anul”.
„Aducem acest concept nou; înţelegem foarte bine cerinţa nouă de a face birourile mai apropiate de atmosfera de acasă, faţă de alte companii cu care au lucrat în care totul era standardizat, astfel cred că avem o şansă destul de mare să acaparăm o bună parte din piaţă”, spune Elena Oancea referindu-se la modul în care se diferenţiază pe piaţa amenajărilor de birouri.
În prezent, lucrează la finalizarea proiectului One North Gate, despre care spun că, deşi trebuia terminat în câteva luni, vor reuşi să îl finalizeze în două luni şi jumătate.
În ceea ce priveşte preţurile pentru amenajare, cele două surori spun că variază foarte mult, standardul de piaţă pe segmentul office fiind, în situaţia unei amenajări de bază, la aproximativ 250 de euro/mp.
Când vine vorba despre spaţiile de locuit, pe care Lemon Interior Design s-a concentrat, de la începutul businessului, aprilie, şi până în prezent, au amenajat 7 penthouse-uri, cu între 350 şi 1.000 de metri pătraţi fiecare, la care s-au adăugat alte câteva zeci de apartamente doar anul trecut. Au făcut proiecte şi în Viena şi spun că sunt în discuţii să realizeze unele şi în Spania, Paris şi chiar şi Dubai. Cristina Căpitanu spune că clienţii din această zonă cunosc deja brandul lor şi au început să le urmărească, inclusiv pe reţelele sociale: „Dacă faci bine ce faci şi eşti serios şi îţi vezi de treaba ta, până la urmă, în timp, munca ta este recompensată”, crede Cristina Căpitanu. Odată cu creşterea businessului Lemon Interior Design, au crescut şi cunoştinţele clienţilor în materie de amenajare: „Spre deosebire de anul 2007, când conceptul de design interior era aproape inexistent, deja lumea a înţeles că este o meserie pe care trebuie să o facă o persoană specializată în acest domeniu şi apelează din ce în ce mai mulţi la un designer de interior; este ca atunci când te duci la doctor, nu iei pastile după capul tău, te duci la doctor că el are specializarea în direcţia aceasta, se informează, caută, verifică, îşi face temele”. Cele două surori se feresc de recomandări şi în situaţia amenajărilor de locuinţe, fiindcă „scopul nostru este să îi arătăm clientului ceva frumos pe stilul lui, cum îşi doreşte”, spune Cristina Căpitanu. Totul pleacă de la discuţia cu acesta: „Punctul de pornire este să cunoaştem clientul, să cunoaştem ceea ce îşi doreşte el de la acea casă, care este funcţionalitatea spaţiului, care este componenţa familiei, să ne dăm seama, pe lângă ce ne povesteşte el, care este de fapt stilul pe care ar trebui să îl abordăm”, explică Elena Oancea. Poate să fie vorba despre un client care spune că vrea un stil modern în toată casa şi descoperă, din discuţia cu el, că acel stil nu îl reprezintă.
Cristina Căpitanu precizează că primul lucru la care trebuie să fie atente în discuţia cu clientul se referă la funcţionalitate: „Ce îşi doreşte, câte dormitoare, dacă iau masa împreună sau nu – de la funcţionalitate trebuie să porneşti în amenajarea unei locuinţe, apoi ajungi la discuţii despre cum combinăm acele proiecte, despre cum le facem să arate bine şi să ajungem la spaţiul pe care şi-l doresc”. Deseori, rolul designerului interior împrumută şi din înţelegerea unui psiholog: „Activitatea noastră are o componentă psihologică destul de mare, pentru că nu este uşor să ghiceşti ceea ce nu îţi spune clientul; de multe ori, nici ei nu ştiu sau poate sunt două caractere diferite, soţ – soţie, şi cumva trebuie să vii şi să combini tot ce este în casă astfel încât să se regăsească gusturile amândurora şi să se întrepătrundă astfel încât, până la urmă, amândoi să convieţuiască într-o casă care e pe placul amândurora”, explică şi Elena Oancea.
„La partea de concept, noi putem să ne dăm seama şi dintr-o imagine ce le place clienţilor. Practica este definitorie – altfel nu am fi ajuns aici – este mama tuturor învăţăturilor”, punctează Cristina Căpitanu. Apoi, ordinea firească a unei amenajări, spune ea, este funcţionalitatea, realizarea conceptului, apoi execuţia şi punerea în practică.
Conceptul de „less is more“ este valabil şi în situaţia amenajărilor interioare, precizează şi Elena Oancea: „Cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine – important este nu să ceri ceva strălucitor şi să nu îţi placă sau să ceri ceva normal şi tu să vrei ceva strălucitor: este important să ştii ce vrei, ce îţi place, asta este cel mai important”.
Cum arată însă locuinţele celor două surori? „Sunt ambele spaţii contemporane, cu accente glam, lumini arhitecturale, au şi accente clasice – sunt case confortabile, nu case muzeu, sunt case confortabile, în care şi prietenii noştri dacă ar veni, s-ar simţi tot la fel de confortabil ca şi noi, te îmbie să îţi petreci timpul cu familia, cu prietenii, nu sunt case în care nu îţi vine să te atingi de nimic.” De altfel, ele spun clienţilor care îşi doresc „case muzeu” că, dacă o casă nu este practică, nu te simţi confortabil în ea şi eşti permanent stresat că se strică, „atunci înseamnă că nu ne-am făcut treaba”.
Orientarea din ce în ce mai mare a clienţilor spre spaţii confortabile, apropiate de mediul familial, chiar şi atunci când este vorba despre birouri, se potriveşte mănuşă surorilor din spatele afacerii Lemon Interior Design. „Deşi suntem foarte diferite ca structură, în acelaşi timp suntem şi foarte complementare, ne uităm una la cealaltă şi ştim ce vrem să spunem”, descrie Elena Oancea munca alături de sora sa. Originare din Bacău, au venit în Bucureşti la facultate şi s-a ivit oportunitatea de a cumpăra businessul care, la început, se axa pe retailul cu decoraţiuni şi mic mobilier. „Nu am făcut asta fiindcă a venit peste noapte ideea – au venit clienţii, ne-au cerut sfatul, ni s-a părut că este un domeniu foarte interesant şi frumos”, povesteşte Elena Oancea despre începuturile afacerii. Spun că în copilărie, de pildă, şi chiar şi în facultate, când s-au orientat pe discipline diferite, nu se gândeau că vor ajunge într-un astfel de business: „Nu ne imaginam în copilărie că vom ajunge aici, aveam un recamier, cu două birouri masive, cu dulapuri care ne picau în cap, cu afişe cu Melrose Place şi abţibilduri puse pe mobilă. Erau lipite pe toate dulapurile”, îşi amintesc ele, glumind. „Am pornit de jos, perseverenţa, determinarea şi munca bat orice. Probabil trebuie să ai şi un fler pentru aşa ceva, dar dacă nu e în combinaţie cu celelalte, degeaba ai flerul”, spune Cristina Căpitanu.
Şi în ceea ce priveşte rezidenţialul sfaturile lor sunt foarte personale: „Ce putem să le transmitem clienţilor este să se informeze, să încerce să descopere ce le place”. Referindu-se la sărbătorile care se apropie, de asemenea, îi sfătuiesc pe clienţi ca fiecare să amenajeze în funcţie de personalitatea sa: „Fiecare îşi trăieşte clipele acestea cum este el clădit – nu există o regulă pentru toată lumea, pe alb sau roşu”.
„Cunoaşte-te pe tine însuţi, acesta este cel mai important sfat pe care noi îl dăm”, concluzionează ele, aceasta fiind regula principală şi când vine vorba despre designul interior.
Carte de vizită
–
Lemon Interior DesignÎnfiinţat în 2004 de surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea, businessul Lemon Interior Design s-a axat pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. Printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobbyurile unor clădiri rezidenţiale cunoscute din Bucureşti, precum One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. Anul acesta, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat. În 2018, businessul a avut o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane de euro, iar creşterea businessului s-a tradus atât în mărirea echipei (14 angajaţi), cât şi în dezvoltarea diviziei office şi diversificarea portofoliului. Previziunile fondatoarelor Lemon Interior Design sunt optimiste şi pentru anul în curs, cu o ţintă pentru cifra de afaceri la final de an (pentru ambele divizii, rezidenţial şi office) cuprinsă între 4,5 şi 5 milioane de euro.
TENDINŢE ÎN DESIGN INTERIOR
–
LA BIROU ŞI ACASĂ1. Contează momentul din viaţa persoanei sau a unei companii care face o amenajare, fiindcă „ceea ce îţi place astăzi poate mâine nu îţi va mai plăcea”.
2. Punctul de pornire: cunoaşte-te pe tine astfel încât să ştii ce stil trebuie să abordezi.
3. Funcţionalitatea spaţiului trebuie decisă înainte de realizarea conceptului.
4. S-a renunţat la trendul industrial, oamenii preferă să îl regăsească în retail şi HoReCa, nu la birou sau acasă.
5. În Europa şi în România se mizează pe combinaţia între elemente din trecut şi cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul.
6. Natura este din ce în ce mai prezentă în stilurile de amenajare.
7. Zona de birouri iese dintr-un stil rece, steril şi se îndreaptă către unul personal, mai călduros, apropiat de stilul unei locuinţe.
8. „Less is more”: cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine. -
Care este ţara unde s-au construit primele case pentru familiile sărace cu ajutorul unei imprimante 3D pentru
Într-o comunitate din Mexic au fost ridicate săptămâna trecută primele locuinţe din lume realizate cu ajutorul unei imprimante 3D gigantice, destinate familiilor nevoiaşe, scrie CNN.
Casele nu sunt doar un prototip. Dezvoltatorii speră să proiecteze 50 de locuinţe noi până la sfârşitul anului 2020 pe fundaţiile realizate de rezidenţi din lemn, metal sau alte materiale pe care şi le-au putut permite. Familiile locuiesc într-o zonă cu risc seismic şi de inundaţii, în statul Tabasco din Mexic.
Cheia pentru o locuinţă durabilă în zona respectivă este rezistenţa la cutremure şi la ploile abundente. „Aceste familii sunt cel mai vulnerabile şi au venituri extrem de mici, de circa 3 dolari pe zi”, a spus Brett Hagler, CEO şi co-fondator al New Story, un ONG care se ocupă de sprijinirea comunităţii. Organizaţia New Story a construit peste 2.700 de locuinţe pentru oamenii săraci şi fără adăpost din America de Sud şi Mexic din 2014 până în prezent.
Pentru realizarea caselor 3D ONG-ul a colaborat cu ICON, o companie de tehnologie construcţii care a dezvoltat robotica de imprimare 3D pentru proiect. Imprimanta de 10 metri – Vulcan II – poate realiza două case simultan, pe o durată cuprinsă între 24 de ore şi câteva zile, adică de două ori mai rapid decât prin metode tradiţionale.
-
Localitatea care costă cât o casă
O astfel de localitate accesibilă celor care dispun de câteva milioane de dolari este Campo, un orăşel la circa 80 de kilometri sud-est de San Diego din SUA, scos la vânzare de proprietarul său, care l-a cumpărat în urmă cu 25 de ani pentru echivalentul a 3 milioane de dolari din ziua de azi.
Bază militară prevăzută şi cu lagăr de prizonieri în cel de Al Doilea Război Mondial, Campo păstrează aerul de epocă, multe dintre locuinţele şi magazinele sale funcţionând în foste cazarme, şi are circa 100 de locuitori, care şi-ar dori de la noul proprietar o sală de fitness, o spălătorie automată de haine şi o creşă. Preţul de vânzare va fi cuprins între 5,5 şi 6 milioane de dolari, estimează experţii imobiliari.
-
Lia Olguţa Vasilescu, către liberalul care a propus decontarea ratelor la locuinţe ale magistraţilor: Câte dosare ai?
„Câte dosare ai, domnule senator PNL, ca să îţi pui semnătura pe o asemenea lege? Cam cât de rau au reuşit să te sperie?”, a scris Lia Olguţa Vasilescu, duminică, pe Facebook.
Reacţia vine în contextul în care liberalul Marcel Vela a depus, la Senat, un proiect care prevede decontarea sumei alocate judecătorilor, procurorurilor şi personalului asimiliat, nu doar a chiriei, ci şi a ratei plătite pentru achiziţionarea unei locuinţe, în cazul în care aceştia nu primesc locuinţe de serviciu.